Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SCHIMBA (ÎN)
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 473 pentru SCHIMBA (ÎN).
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului
... de câte ori n-au reînceput iarăși și iarăși același subiect, aceeași inimă muncită, aceiași ochi vii, feluriți în clipire, în lumină, în umbră și în expresie, același trup perfect ale cărui linii, moi și pătimașe, se împletesc cu atâta noroc și cumpănire, că marmura nu le poate fura decât pe ... se stinge. Desigur, șarpele, lacom și nemilos, suge din vreo nefericită de broască moale și motoloagă. Păsările zboară încotro apucă. Doar surdele lăcuste mai bâzâie. În adevăr, visele mele și-aici sunt chinuite. Nicăieri nu pot să-mi adorm dezgustul. Pretutindeni e aceeași luptă vicleană, neîndurată, sângeroasă, în care numai forța oarbă a fălcilor izbutește. În pletele acestui fân mătăsos, se muncesc aceleași patimi, mici și crude ca și în omenire, aceleași vicii, aceeași dobitocie nesimțitoare, aceleași virtuți înfrânte, aceeași dragoste și ură, aceeași necinste triumfătoare, aceeași sărăcie artistică, aceeași burghezie grasă, voinică și bogată ... privirea și sug cu o sete nepotolită sângele altora; fluturii, niște secături cochete care, fără a iubi pe nimenea, zboară cotiș din floare în floare; găinușele și licuricii, craidoni de noapte, își colindă felinarele și serenadele lor vechi și nevinovate. Și ...
Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)
... rând, făcea parte și noul meu cunoscut care, fără îndoială, trebuia să se bucure de mari mijloace de trai. Arăta însă a trăi în afară de acea lume, și mai mult chiar, în afară de orice lume. Ca dânsul, în Berlin-W., mai erau și alții, dar pe aceia nu-i puteai decât rareori zări, călărind în ceața dimineții sau zburând repede seara la înfloritele lor desfătări. Nici pe el nu-l vedeam altfel decât locuind într-una din străzile ce mărginesc ... ea era pentru dânsul ceva mai mult decât un mijloc de înțelegere, era o unealtă de seducere. Aflând ce era, l-am înțeles pe dată în totul; datina căreia Brummel i-a pus pecetea numelui său trăia în Aubrey de Vere în deplină strălucire. Până și plăcerii de a se sulimeni îi găsisem astfel tălmăcirea: cei dintâi locuitori ai Albionului de cari se pomenește, nu ... îi era îndeosebi dragă noului meu prieten, el o purta în însăși făptura lui, în ochi și sub pielița foarte străvezie a mâinilor, în ...
... Constantin Negruzzi - Memnon Memnon de Voltaire Traducere de Constantin Negruzzi - Istorioară alcătuită de Volter iar acum tălmăcită de pe limba grecească și alcătuită în stihuri de Costache Negruzzi, anul 1823, septemvrie 25 în Iași, 16 ans Nu știu ci vra să zică că Memnon au venit Într-așa fandasie el au catandisât Ca mai mult decât toți, înțălept ... pricinuit o mari mulțămiri Și pe o mari sofa, amândoi să pun gios Cu picioarile cruciș, și-și caută duios. Îi vorbești cucoana, și ochii în gios lasă Și din vremi în vremi citi o lăcrăma varsă Și iarăș rădicându-i, lăcrămează, vorbești, Și într-a-înțăleptului Memnon uniori îi țintești Voroavili sunt dulci, căutăturili ... știe aceasta, bini o însămna Și pentru aceea des păharăle deșartă, Be, mai be și iar be, și încă și mai multe Aduc beție, tulburare în crieri și în minte. Pe urmă, după masă, îl poftesc să voiască C-un gioc prietinesc să să eglendisascâ. Fie, cu prietinii lui cineva de-a păgubi ... ochiul, să duci să adresarisască O jalobă la crai ca să-ș arate halu Și pentru a lui pagubă să dei arzihalu, Într- ...
... Voltaire - Memnon Memnon de Voltaire Traducere de Constantin Negruzzi - Istorioară alcătuită de Volter iar acum tălmăcită de pe limba grecească și alcătuită în stihuri de Costache Negruzzi, anul 1823, septemvrie 25 în Iași, 16 ans Nu știu ci vra să zică că Memnon au venit Într-așa fandasie el au catandisât Ca mai mult decât toți, înțălept ... pricinuit o mari mulțămiri Și pe o mari sofa, amândoi să pun gios Cu picioarile cruciș, și-și caută duios. Îi vorbești cucoana, și ochii în gios lasă Și din vremi în vremi citi o lăcrăma varsă Și iarăș rădicându-i, lăcrămează, vorbești, Și într-a-înțăleptului Memnon uniori îi țintești Voroavili sunt dulci, căutăturili ... știe aceasta, bini o însămna Și pentru aceea des păharăle deșartă, Be, mai be și iar be, și încă și mai multe Aduc beție, tulburare în crieri și în minte. Pe urmă, după masă, îl poftesc să voiască C-un gioc prietinesc să să eglendisascâ. Fie, cu prietinii lui cineva de-a păgubi ... ochiul, să duci să adresarisască O jalobă la crai ca să-ș arate halu Și pentru a lui pagubă să dei arzihalu, Într- ...
Vasile Alecsandri - O primblare la munți
... toți, până și pe judecător; căci priveliștea era vrednică de a încânta sufletele cele mai adormite și vrăjmașii cei mai aprigi ai naturii. În dreapta noastră un lanț de munți, printre care Scăricica se înălța cu mândrie; în stânga alt lanț de dealuri îmbrăcate cu tufari sălbatici; în urmă-ne, ca o strajă depărtată, Pietricica, ce pare că păzește târgulPietrei, culcat la picioarele ei; în fața noastră, un amfiteatru de alți munți acoperiți cu brazi nalți, care se zugrăveau ca o armie întreagă pe cerul înflăcărat de razele cele de ... să fie în toate veacurile acel om înțelept care a introdus în țara noastră un obicei atât de dulce și răcoritor! Dulcețurile, cafeaua (în felegene) și ciubucul turcesc alcătuiesc o treime nedespărțită, care în toate întâmplările vieții aduce mulțumire trupului și mângâiere sufletului! După ce sfârșirăm cu toată pompa cuvenită ceremonia numitei treimi, ne aduserăm aminte de țelul primblării ... să mă răcoresc. Cerul era senin; câteva stele luceau deasupra bisericii și unele se iveau printre copacii ce acopereau vârful munților. O tăcere înfricoșată domnea în toată mănăstirea și numai din vreme în vreme se auzea în
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2
... zice) ca să caute și să mântuiască ce era perit și au venit ca să arate lumină celora ce era într-ntunĂ©rec și șădea în umbra morții. Venit-au ca să mântuiască pre cei robiț și pre cei rătăciți să-i aducă la cale și pre cei streini la moșiile ... zice, care prinde unul dintru vrăjmașii săi și fiind volnic ca să-l omoară, nu-l omoară, ci-l face șie-ș fiiu și moștean în casa sa. Așa au primit, drept acĂ©ia și mântuitoriul nostru, sămânța lui Avraam; iar de vei vrea cu puțintĂ©le cuvânte, ca să înțelegi ... și orbilor vedĂ©re; a chiema Domnului ai priimit, ca să mângâie tot jalnicul și ca să puiu tărie tuturor celora ce jăluiesc în Sion și ca să le dau lor coroană pentru cenușă, untul veseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru întristare. Ce iaste, drept, acĂ©ia, mai dulce ... iaste mai iubit? De iaste, drept acĂ©ia, trimis Hristos de la Dumnezeu Tatăl spre săvârșirea acestor faceri de bine, să fie blagoslovită venirea lui în lume și să fie blagoslovit și acela ce l-au trimis pre el la noi și să fie blagoslovit și acela ce vine, a
Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant
... i-au sugrumat pângăritul acela Nejudecați, nevinovați, ucigașul acela! Omorât-au și pre ai lor, averile au luat, Și pre alții mulți de ai lor în temniță au băgat. Atuncea Cantacuzino, cu multă înțelepție, Au cunoscut, și au pribegit, cu a sa avuție, Și în Moldova au trecut, cu toată casa lui. Unde mergând el, s-au găsit pre cei doi frați ai lui, Pre Toma și Gheorghie, cei ce ... unchiu-său, dă el toți să temea. Luat-au și dregătorii, la cinste au încăput: Ciauș, portariu și vistiiar, domniia l-au făcut. La toate, în casa domnului, el liagă și dăzleagă, Ca cum ar hi fost sângele, pre nimeni nu întreabă. Deci, când pașa al Dârstorului în țară au venit, D-au prinsu pre domnul Ghica-vodă, de l-au și mazâlit, Și cu răpire l-au luat, nimica nu i-au ... moarte să gândescu! Acestia ziciia și scriia, la sate-ș fugiia. Că la casa lui să șază, așa el pohtiia. Când au fost cursul anilor, în mai trecuți ani, La o mie șai (sic) sute șaizeci și trei de ani, Atuncea s-au rădicat turcii ca să oștiască, Și cu grele ...
... șade bine îl încredințase. Căci cine-ndrăznește la unul mai mare Să-i spuie de față cusurul ce-l are? Tot pe acea vreme ș-în acea cetate Era ș-o cocoană gheboasă în spate, Ce o amăgise lingăii să crează Că ea e în lume cea dintîie rază, Cu poezii, versuri o încorunase Ș-a se ținea zînă o înfumurase. Aceasta se duse la craiul odată, Cu ... îi cerură întîi și-ntîi masă. Zicîndu-i: — Tătuță! sîntem flămînzi tare, Fă bine,-ngrijește de ceva mîncare. Bătrînul le zise: — Ședeți, fiți în pace, Că despre mîncare vom face ce-om face. Pînă cînd dar masa moșul să le puie, De vro veste nouă întrebă să-i spuie ... o umple pînă sus cu paie, Mai ia încă ună, se duce cu dînsa, Apucă și pune tărîțe într-însa, Și cu amîndouă intrînd el în casă Le puse-nainte pe pat fără masă. Ei, văzînd aceasta, îl întreb dodată: — De ce ne pui aste înainte, tată? — Poftiți, â ... învățătura astfel își urmează, Zicînd: — Copii tineri! rău să nu vă pară De această glumă ce-o fac astă-seară, Că, cît are omul ...
Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone
... Danemarcii.............................. dl Burakov Hamlet, fiul regelui răposat...............................dl Kulakov Polonius........................................................ dl Merzliakov Horatius...........................................................dl Hudiakov Laertius.......................................................... dl Kosleakov Ofelia ........................................................... dna Burakova. Bernardo Francisco etc... Tocmai în acea seară, după sfârșitul dramei, avea să se joace unul din vodevilurile mele. Deci în ziua aceea la repetiția geneÂrală a lui Hamlet, în interesul meu am intrat în dosul culisei, și ceea ce văzui și auzii la acea repetiție îmi produse o așa plăcere, cum nu am avut nici la o reprezentație bufă ... sublimul dramatic se lovea cu realismul cel mai umoristic din viața artiștilor rusești. Pe lângă asta, ciudat era și decorul scenei. Nimic nu era pus în rânduială, ci toate obiectele zăceau aruncate în toate părțile și încă unul peste altul. În fundul scenei se vedea o bucată de pânză mânjită cu vopsea albastră închipuind marea cu valurile, alăturea era o treanță ce închipuia o parte dintr ... veți bizui, dracilor, să șuguiți cu mine. (Către fiică-sa.) Tu du-te și-ți fă toaleta! (Către Hamlet.) Ia seama, ștrengarule, la acest monolog! În cela rând m-ai dat de rușine, căci, în ...
... cale, căci altfel ea odată cu capul nu ar fi plecat. Încă sâmbătă dupăamiazăzi sluga trebuia să rânească grajdul, curtea și locul de dinaintea cârciumii, în vreme ce bătrâna și Ana găteau cârciuma pentru ziua de duminică. Duminică în zori bătrâna primenea copiii, se gătea de sărbătoare, mai dădea o raită prin împrejur, ca să vadă dacă în adevăr toate sunt bine, apoi se urca în teleagă. Ana și Ghiță îi sărutau mâna, ea mai săruta o dată copilașii, apoi zicea: "Gând bun să ne dea Dumnezeu!", își făcea cruce și ... un trunchi înalt, pe jumătate ars, cu crengile uscate, loc de popas pentru corbii ce se lasă croncănind de la deal înspre câmpie; fundul văii, în sfârșit, se întunecă, și din dosul crângului depărtat iese turnul țuguiat al bisericii din Fundureni, învelit cu tinichea, dară pierdut oarecum în umbra dealurilor acoperite cu păduri posomorâte, ce se ridică și se grămădesc unul peste altul, până la muntele Bihorului, de pe ale cărui culmi troienite ... răsucite asupra grumajilor goi; oameni erau și ei, chiar oameni cinstiți, care mănâncă, beau și plătesc. Într-o zi de luni au venit trei inși în ...
Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat
... plimbat. Am intrat prin toate cămările palatului tatălui nostru, și am văzut cât sunt de frumos și bogat împodobite; de ce să nu intrăm și în cămara aceea, în care ne-a oprit tatăl nostru de a intra? - Vai de mine, leliță, zise cea mai mică, mă mir cum ți ... Dumnezeu nu te va lăsa să te chinuiești mult timp. - Dacă dumneata, tată, găsești cu cale așa, răspunse fata, te ascult și-mi pui nădejdea în Dumnezeu. Ce o vrea el cu mine! Așa mi-a fost triștea; văz eu că n-am încotro. Între acestea sosi și ziua ... porni la dânsul acasă. Pe drum trebuia să treacă pe lângă un noroi mare; porcul porunci să stea căruța; se dete jos și se tăvăli în noroi, până se făcu una cu tina, apoi, suindu-se, zise miresei să-l sărute. Biata fată, ce să facă? Scoase batista, îl șterse nițel ... om, iară nu un porc. Se miră. Însă își aduse aminte de cuvintele tătâne-său și începu a mai însufleți, plină de nădejde în ...