Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru E TIMPUL
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 659 pentru E TIMPUL.
Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor
... Păunaşul codrilor I Pe cel deal, pe cel colnic Trece-o pruncă ș-un voinic, Puiculiță bălăioară Cu cosița gălbioară, Voinicel tras prin inel, Mult e mândru tinerel! Și-i tot zice voinicul: ,,Cântă-ți, mândro, cântecul Că mi-e drag ca sufletul." ,,Eu, bădiță, l-oi cânta, Dar codrii s-or răsuna Și pe noi ne-a-ntâmpina Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor ... și copilelor,noaptea, pe prispa casei părintești. [3] Lupta era la vechii romani un exercițiu zilnic și o petrecere: lucta . Asemeneala românii de astăzi lupta e un obicei care domnește pretutindeni la munți și lacâmpii. Ea se urmează în deosebite chipuri, cu deosebite numiri: de pildă, luptavoinicească, lupta ciobănească, lupta ursărească ... lupte ale flăcăilorromâni de la Carpați și de pe malul Dunării, recunoaște bine în ele apucăturileși pauzele gladiatorilor din vechime. [4] Pentru sufletele viteze puterea e
... pomenește ades de o iarbă ce are putere a topi fierul de la zăvoarele închisorilor. Ar fi de crezut că iarba-fierului nu e
Ion Luca Caragiale - Baladă (Caragiale)
... Cincinate! Și tu, Mirceo! Dus ni-i vacul! Unde flori au fost rimate Răsărit-a azi spanacul! Căci învins-aBalamucul – Fiica Romei e nebună! – Și Maimuța și Ciubucul Și-au dat mâna împreună! Dar veni-va timpul Gropii mele să se-nchine: Țara va deshide-Olimpul Ca ...
... a trece bătătura pintre urzală cu ajutorul tălpigilor, al scripților și al ițelor. Ca să se îndesască firele, bătătura se bate cu vatalele, între care e așăzată spata. Și iaca așa te-au prefăcut în pânză. Când era cald afară și frumos, femeile te-au dus la baltă și te-au ... și din înghimpătoarea urzică mai fac un fel de pânză. Dar în fabrici se țes fel de fel de pânzeturi, mult mai ușor și în timp mult mai scurt. — Bre! multe mai auzi! — Mai așteaptă, că n-am sfârșit încă. Din cămeșă sau rufă, peste câtva timp ai să te faci tearfă, din care se face scamă pentru bolnavii din spitale și pentru soldații răniți în bătălie. Apoi te caută, ca iarba ...
... Doncilă Sub cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat; Nouă ani și jumătate De când zace el pe spate! Pentru dânsul nu e vară, Nu e dulce primăvară, Ci numai viață amară! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta vermii-l roade, El se roagă tot mereu Să ... de viata ta!" ,,Cine-i, bre Doncilă, cine? Unde, unde-i s-o văd bine!" Iat-o ici în brâu la mine! Ian vezi cât e de frumoasă, De subțire, de lucioasă, Ce glăsuț zângănitor Scoate când o prinde dor, Dar mănâncă om de viu Și taie cap de deliu." [6 ... care el se găsea într-o luptă necurmată cu dușmanii din țările vecine. ↑ Aceste patru cuvinte formează un adevărat model de repezimea calului. Ogarul e mai iute decât iepurele, pasărea mai iute decât ogarul și fulgerul mai iute decât pasărea. ↑ Popoarele ce urmează preceptelor religiei lui Mohamed dau creștinilor ...
Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele
... asupra lui soare cu raza iubită, Desupt iarnă, ploae, zăpadă, fiori. El cartea-și deschide, la ceruri privește Și zodii descurcă în lungul lor mers. E-o carte ce nimeni în veci n'o citește Cu semnele strâmbe întoarse - arabește : Sunt legile 'n semne din ăst univers. Cu barba lui albă ... mite — zice singur — că orice om în lume Pe-a cerului nemargini el are o blândă stea, Ce 'n cartea veciniciei e - unită cu-a lui nume, Că pentru el s'aprinde lumina ei de nea; De-aceea 'ntreb gândirea-mi ca să-mi răspund ... moare a lui suflet aripele și-a 'ntins Și renturnând în ceruri pe drum steaua a stins. Dar ce e acea steauă? E-o candelă aprinsă, De-a cerului mari valuri e dusă pe-al ei drum? E-o pară aurită de-a firii pom suspinsă Ce cade scuturată de-a morții lung samum? Și dacă e o lume puternică, întinsă, De viața mea-i legată viața unei lumi? Pe capul meu și 'ntoarce destinurile sale Când mor ea cade stinsă 'ntr ...
Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti
... lor! Atît era de mare temerea ce inspirase maeștrilor de muzică gustul cel rafinat și singular al francezilor. Dar asta nu putea să dureze mult timp, publicul începu să murmure, și pe acolo, cînd amatorii de teatru cer și plătesc, sunt ascultați. Astfel, impresa se văzu silită a chema ... unul este că nu avem artiști capabili de a o cînta cum se cade, iară cel de al doilea, că opera aceasta nu e deloc în acord cu cunoștințile muzicale ale unei foarte mari părți din publicul nostru. Muzica, ca și literatura, își are partea ei populară și lesne ... s-au făcut în operile jucate pînă aci nu sunt pasionate, după cum le califiază unii, ci din contra, pline de veritate. Vocea acestei soprane e țipătoare, fără espresie și de un caracter nedecis; aceste defecte sili pe artista noastră a face din partea muzicală a rolului ... a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note să iasă alterate sau mai bine neîntonate. Ca artist dramatic e foarte bine cunoscut publicului nostru, și aceasta ne scutește de a mai raționa despre talentele și defectele sale. D-la Giovanoli, în rolul ...
Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare
... le memoria, dezvățându-i de la propria gândire și deprinzându-i mai mult cu părerile altora despre înțelepciune decât cu îns[...]nțelepciunea. La noi, ce e drept, se scrie mai puțin, dar tot se scrie câte ceva; și poate nu se va găsi de prisos ca să ne întrebăm odată într ... general: pentru ce scriem? Scriem pentru a ne răspândi gândirea mai departe decât o duce vorba. Vorba nu poate trăi mult nici în timp, nici în spațiu. Rostită acum, ea amuțește apoi: auzită aici, ea se pierde acolo. Uneori o prinde cel ce o aude și își aduce aminte ... de ea, o poartă chiar din loc în loc. Dar tot nu mai este vorba dintâi; aducerea-aminte e necredincioasă; vorba purtată de altul nu e gândul vorbitorului, ci graiul purtătorului. De aceea sunetul trecător caută a se transforma în litera statornică, și ideea astfel întrupată, spărgând marginile spațiului ... chiar naturii omenești. O dată adevărul conceput, autorul îi dă întruparea literară și îl aduce în viața publică. Presupunem că a ales un timp oportun și că nu este vorba de o concepțiune în afară de atmosfera actualității, ci de o idee, deși nouă, dar născută din chiar mijlocul ...
Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche
... nu plouase, tot era ud; jgheaburile plângeau, ramurile copacilor desfrunziți picurau, pe tulpine și pe grilaje se prelingeau ca o sudoare rece, stropi groși. Ăsta e timpul care îndeamnă cel mai mult la băutură; rarii trecători ce se prefirau prin ceață erau mai toți afumați. Un lungan, coborând prispa unei cârciumi ... o întunecată dramă sufletească a cărei taină rămânea nepătrunsă. Dacă, încercând a reda întrucâtva trăsurile acestui nobil chip, am stăruit atât, e pentru că n-am voit să scap prilejul de a-l face să retrăiască înaintea ochilor mei, amintirea lui fiindu-mi scumpă. Deosebit ...
Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba
... Pe urmă, c-o mână uscată și arsă, Într-una din hârce un sânge ea varsă, Și, dându-l lui Mihnea, îi zise: Să bei! E sângele fiu-meu, na! soarbe-l mai tare, E cald și e tânăr, cum vrei tu, barbare; Na, soarbe, sau eu sorb p-al tău, de nu vrei. IV Toți morții din mormânturi, Cu ghearăle-ncleștate, Ca ...
Mihai Eminescu - Către Bullatius
... Au preferi vrun oraș din cele-nchinate prin Attal? Ori de urâtul mării și-a drumului Lebedu-l lauzi? ,,Lebedul? Știi tu ce e", -mi răspunzi? Mai pustiu decât Gabii, Mai strimt decât Fidenii; și totuși, aicea viața-mi Voi s-o petrec, uitat de ai mei, uitându-i ... de valul Egeic? Pentr-un om așezat Rhodos, Mitilene frumoasa Par ca pănura grea în arșiță, par ca și haina Cea de la câmp în timp vicolos, ori ca baia în Tibru Iarna, ori ca un foc pe vatră-n luna lui august. Deci din Roma se cade, soarta fiind cu ... deasupra schimbi, nu sufletul, marea trecând-o. Oțiul fără de-astâmpăr ne zbuciumă. Duși de corăbii Și de trăsuri, căutăm bun trai. Ce cauți aici e; E