Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN AUZITE
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 1086 pentru DIN AUZITE.
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... proști, toate învățăturile cele folositoare pentru viață. Să ne citească cărți moldovenești, gazeturi, să ne deie sfaturi de gospodărie. Că iată ș-acu oamenii noștri din sat, când văd vreun gazet, apoi curat să-l rupă cu dinții, nu alta. Îl pun pe-un băiet să-l citească și până când ... Mai ales gazetul cel moldovenesc... Din vorba de mai sus se vede că săteanul nostru nu numai că înțelege folosul învățăturii, dar chiar o dorește din toata inima, ca cum ar dori un om însetat apă din izvor. Iar cuvintele săteanului, cu care am șezut la vorbă despre tovărășiile de învățătură țărănească, arată că țăranilor celor mai pricepuți le vine în cap ... la vorbe și dorințe este cam prea departe la îndeplinirea lor, totuși și gândul acesta primitiv are însemnătate... În adevăr, tovărășiile sătești de cultură, alcătuite din moldovenii luminați de prin satele Basarabiei noastre, ar putea să fie un așezământ luminător de temelie, din care s-ar putea naște pe urmă școlile moldovenești. În alte țări, între care putem numi și România, sunt multe așezeminte de acest fel, destul ... ...
Ștefan Octavian Iosif - Eroul de la K%C3%B6niggr%C3%A4tz
... stejar și, îngînînd O doină, mă gîndeam la stînă, La munții mei... ce-o fi făcînd ! Era în nămiez... Da să m-adoarmă Foșnitul leneș din frunziș... Tresar... aud deodat-o larmă P-aproape, colea-n ștejeriș : Pun mîna repede pe armă Și iau pădurea-n curmeziș... Măi ! ce stau ochii ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - O doină postumă
... ședea ciocoiul lângă calda-i vatră; Acum port o haină care nu se moaie: Țărână și piatră! Frații și copiii, ce-au rămas în gheară, Din
... cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stâncile negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o mănăstire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe ... pe el, tăie o față sinistră, mucalitul bătrân tăie una smintită detot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare, ce ducea la oraș. II — Contesă, voi face pe părintele D ... te ruga să mă scutești... Vei avea destul timp să mă chinuiești când îți voi fi femeie. Frumoasa contesă îi întoarse spatele și se uită din fereastă pe uliță. Ea începu să râdă, căci văzu pe-un bătrân mucalit silindu-se a tăia mutre evlavioase pentru a impune ... un părinte?... Iată-mă... Vrei o casă? A mea îți stă deschisă. Vrei un amant, Cezara?... Iată-l. Și eu am iubit... cunosc din ...
Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor
... cu seamă la munți, unde invaziunile străinilor n-au străbătut, și să asculte muzica ce se cîntă prin biserice și pe cea cîntată de lăutarii din acele sate și se va convinge că muzica din bisericele de prin vîrful munților are o mare asemănare cu baladele și cîntecele de dor lăutărești din acele regiuni. Comparînd în urmă acea muzică cu cea bisericească și lăutărească din toată țara, se va convinge definitiv că elementul orientale domină în toate aceste muzice. Ar fi fost o mare fericire pentru noi daca lăutarii și ... cînd va veni timpul a se scrie istoria muzicei române, vom fi siliți a cerceta bibliotecele Vaticanului și pe ale catedralelor din Spania, vom copia cîntecele veche ale țăranilor din toate locurile locuite de români și pe ale vecinilor ce ne încongiură, apoi, comparîndu-le cu cîntecele populare ce vom aduna din satele dimpregiurul Romei și din Spania, abia vom putea să aflăm adevărata origină a muzicei noastre și numai atunci vom putea să-i dăm o cultură raționabile. Pînă ... acestor cîntece sunt scrise în timpul lui Caragea, Alexandru Suțu și Grigorie-vodă Ghica. Cele cu no. I, II și III sunt compuse de lăutarii din ...
... mă zări nu voiește... etc. În balada Păunașul codrului , femeia privind lupta pe moarte a doi voinici, care o iubesc, zice cu mândrie: Din doi care-a birui Eu cu dânsul m-oi iubi, Bărbățel voios mi-a fi... etc. La notițele prețioase despre relațiile ... scrieri nemuritoare, aș zice un adevăr supărător pentru tagma literaților, și adevărul, de când lumea, umblă cu capul spart, însă mărturisesc că, privind babilonia limbistică din zilele noastre, mă îngrijesc pentru viitorul nostru literar și mă mângâi numai cu credința că acest viitor își va găsi loc de scăpare în poezia ... însă nici o idee de mișcarea socială, de instituturi, de gradul civilizației diferitelor epoci. Nemulțumit, mă duc să vizitez monumentele, doar voi descoperi un vestigiu din lumea trecută; monumentele lipsesc! Mă întorc deci la limba și la literatura de astăzi! Aicea mă cuprind fiori de gheață! Gramaticile îmi par niște seci ... i găsesc nici un caracter original. Unde este dar românismul? Unde să-l caut, pentru ca să-mi fac o idee exactă de geniul român? Din întâmplare mă primblu într-o zi într-un iarmaroc și deodată mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... progrese, la 1792, în etate de opt ani, scrise cea dintîi compozițiune a sa intitulată Sonata per violino a solo , care din nenorocire s-a pierdut împreună cu mai multe din primele sale compozițiuni. Ajungînd în etate de nouă ani, acest geniu estraordinar dete primul său concert pe Teatrul cel mare din orașul său natal, cu ocaziunea unii serate muzicale aranjată de celebrul tenor Marchezi și de faimoasa primadonă Albertinati. Apoi după un al doilea concert dat ... diferite materii, însă noi, voind a rămînea fidel promisiunei ce am făcut lectorilor noștri de a le da o schiță numai din viața acestui artist, vom arăta progresele și triumfele sale artistice, iar din anecdote vom cita pe acelea ce credem a avea oarecare interes și care se referă la arta sa muzicală. Urmînd de aproape pașii ... a atins. Amorul, care pînă aci nu se amestecase în destinul lui, veni și el a-i inspira o mare pasiune pentru una din damele cele mai nobile din Genova. Această damă, fiind perfectă chitaristă, inspiră lui Paganini un mare amor pentru acest instrument, pe care îl cultivă cu succes în singurătatea unei vile ...
Alexei Mateevici - Fie voia ta!
... Alexei Mateevici - Fie voia ta! Fie voia ta! de Alexei Mateevici (Povestire) Se ivea de după dealuri Noaptea-n umbre mohorâte, Scuturând întunecimea Din aripile urâte. Nu-i lumină nicăierea, Numa-ntr-un bordei pustiu Luminează-o luminiță, Ca un suflet de-abia viu. Și într-acel bordei, pe ... Prunci, cu fața necăjită. Ea se zbate, se frământă, Mila Domnului o cere Și, privindu-și copilașii, Se sfârșește de durere. Și cucernica-i gândire, Din credință izvorâtă, Și-o îndreaptă către ceruri, Către Maica Preacinstită. Și se roagă cu căldură Pân' ce graiul i se curmă. Copilașii plâng de foame ... o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, o, milă-ți fie, Nu muri! deschide ochii! Lasă-ne-o, o, Doamne, vie! N-auzi, mamă?" Ș-a lor lacrimi Și durerea lor nespusă N-ar putea un grai de oameni, Nimeni ca s-o facă spusă... Moartea ... tot cerul și pământul. Moarte, vina ți se iartă, Du-te fără-ntârziere Și pătrunde cu grăbire În adâncul de la mare, Și de jos din adâncime Să-mi aduci aceea piatră, Care vei afla-o-ndată, Când vei întinde mâna dreaptă. Înțelegi?" ,,Prea bine, Doamne". Și ca fulgerul de iute ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)
... și ce-i un bolovan?..." Și-a dispărut; iar glasu-i, mai răsunând în juru-mi, Cuvinte răsturnate mi-aduce: "musca-i om! Din cremene-i o plantă, din plantă-i animalul, Din om un înger naște, din înger un Isus...!" Și cufundat în gânduri, privind cu zăpăcire O peatră la picioru-mi rostogolită jos, Eu o luai în palmă ș-o netezii ... dă totul: deci, totul e-ntr-un punct. Natura, firmamente, sistemele solare, Cu toate câte-n ele și printre ele sunt, Cu-ncetul se dezvoltă din puncturi ce se mișcă, Din puncturi ce se mișcă plecând din Dumnezeu. Din Dumnezeu plecate, și ele-s infinite: Un punct nu se măsoară, fiind nețărmurit; Din Forța cea mai forță plecând, și ele-s forțe: Un punct zidește sfera, căci este centrul ei. Nu-l înțelege mintea, nu poate să-l ... ce-s Eu? iubire. Mă-ntrebi: ce fac? iubesc. De n-aș urzi, pe cine Mi-aș revărsa iubirea? Ca să iubesc, Mă sfâșii, urzind din Mine lumi! Tot ce urzesc din sânu-Mi, e urzitor la rându-i. Pornind din ...
Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri
... zice: Lumea de el s-au făcut și lumea pre el n-au cunoscut. Carele pentru noi, oamenii, și pentru mântuirea noastră s-au pogorât din ceriu și s-au întrupat din Duhul Sfânt și din Mariia Fecioară și s-au făcut om. A treia alcătuire ne învață să credem / cum că Domnul nostru Iisus Hristos s-au pogorât ... dreapta Tatălui. Aceasta ne învață să crĂ©dem cum că cu trupul carele s-au născut Hristos și s-au îngropat și s-au sculat din morți, cu acela s-au și înălțat la ceriuri și au șăzut de-a dreapta Tatălui, precum la Marco, cap 16 zice: Iară ... va să vie Hristos a doa ora ca să judece pre cei vii și pre cei morți și ca să dea răsplătire fieștecăruia din oameni de pre faptele sale, precum însuși la Mathei, cap 25 zice: Iară [când] va veni Fiiul omenesc întru slava sa și toți sfinții îngeri ... să ni să iarte păcatul cel strămoșesc și alte păcate, precum însuși Hristos la Ioann, în 3 cap / zice: De nu să va naște neștine din apă și ...
Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească
... Și la el și înghețai Că-l vedeai cu-n hîrz străin Nu-și semăna a creștin. Cîndu-l auzeai vorbind Încremeneai tremurînd, Din damuit și din chiafîr, Și din as și din caldîr, Nu-l mai puteai potoli Nici a-l mai înconteni. • • • • • • • • • • • â ... oblăduitor ; Iar el ca un blestemat, Ședea în pat răsturnat Și boierii în picioare Stînd cu capetele goale. Alteori sta prin pridvor Pînă se scula din somn. În scurt se afla al vremii Al doilea Mavrogheni Avea în cap o căciulă Țuguiată, ca o sulă, Și o ghebă în spinare De ...