Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru IN FIECARE ZI

 Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 415 pentru IN FIECARE ZI.

Emil Gârleanu - Demisia

... suntem între colegi. Păi de ce nu ne-ai spus de la început, dragă? Mincu iar scoală chelnerul să aducă un rând... Chelnerul, necăjit la fiecare zece minute, se trezește de-a binelea. Dă perdelele la o parte. Pe geamul aburit, lumina cenușie nu poate încă pătrunde; dar din ... trece peste față, ca un ștergar jilav, și iar îl înviorează. — Nu ți-am spus eu, nene Șerbescule, că-ți faci păcatul cu ăsta? zice Mincu în urmă. — Dă, măi, te pomenești că și-o dă, netotul. Apoi îl ia pe Știucă de braț. — Ia ascultă, dragă prietene ...

 

Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață

... de-i treceau nădușelele, și ca să dea și ei în spor, ba. Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice. Umblau cu tărăbuțele de colo până colo, și ca să se statornicească și ei la un loc, nu găseau. Căci cine era să-i priimească ... a căzut o vită într-însa de și-a rupt junghietura. Judecă d-ta acum, nu e dator să mi-o plătească? El zice că n-are cu ce. Și ce-mi pasă mie de asta? - Boierule, răspunse și săracul umilit și cu lacrămile în ochi cât pumnul. Boierule ... gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el. Daca ajunseră fiecare la ai săi, bogătașul era vesel că are să-și câștige pricina, iară săracul se puse pe gânduri și tot ofta. Copiii se adunară pe ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

... noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem cuprinsul. Știam pe de rost nesărata plachie de sfaturi și de dojane ce mi se slujea de-acasă cam la fiecare început de lună; sfaturi să purced cu bărbăție pe calea muncii, dojane că nu mă mai înduplecam să purced odată. Și, în coadă, nelipsita urare ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)

... apropia... CORBEA: E ostaș în toată legea! MOGÂRDICI: E, vorbi și mutu!... E ostaș în toată legea!... E, Sandomire, Sandomire, dacă ai vrea tu, ai zice tătână-tău, logofătului Baloș, să mă lase ce apucasem să fiu... Fiecare cu ale lui. El cu condeiul și cu paloșul, eu cu cheile și cu poloboacele, el cu Divanul și cu oștile, eu cu gârliciul și ... N-aș vrea să fiu nici pârcălab, nici hatman, nici vornic, nici logofăt, nici domn!... Dar doamna Tana... Oh! Ce frumusețe și ce nenorocire!... Se zice... SANDOMIR: Ce se zice? MOGÂRDICI: Că ea l-ar fi otrăvit... SANDOMIR: Ș-a plecat nejudecată? MOGÂRDICI: Întreabă pe tat-tău, Baloș, că el ține locul domnului ... orice copil de casă... S-ar duce vestea de Bubuig-vodă... CREMENE: Ori Grozea... SANDOMIR: Trebuie să fii viță domnească... MOGÂRDICI: Poi, Toader Baloș se zice c-ar fi boier vechi, vechi, de vro trei sute de ani și mai bine, și că s-ar fi trăgând, după spiță, din franțuji ... și să mai ia în copitele cailor! (Se aude un auit. Toți tresar.) MOGÂRDICI (speriat): Cine să fie? SANDOMIR: E glasul lui Groza... MOGÂRDICI: Haiti! ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

... o neroadă sau poate o puioasă, care să mă copleșească cu dragostea ei și să facă din odaia mea o hazna! Ei drace! S-ar zice că nu e nimic mai inteligent pe lume decât să prăsești la proști, să umpli lumea de sclavi și să devii însuți primul sclav al ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... răgușit, care se stingea cu totul o clipă, apoi izbucnea din nou. Am auzit bine și mi-a rămas săpat în adâncul minții fiecare cuvânt din convorbirea celor doi soldați. Cel dintâi se întoarse și spuse, cu glas plin de spaimă: Moare, măi. Da, moare, îi răspunse celalt. Întâiul ...

 

Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"

... a stat zi și noapte o condica enormă deschisă. Era după 11 februarie. De câte ori ieșeam de la școală, iscăleam toți da, și fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice în orașul meu natal! Ulițele din dosul "Victoriei Române" au rămas cum le știam odinioară. În ...

 

Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea

Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea Boierul Iorgu Buhtea de Emil Gârleanu Boierul Iorgu Buhtea și Toader Buhtea, nepotul lui, înfățișau cea mai aleasă spiță a boierimii moldovenești. Neamul Buhteștilor, nu prea numeros, coborâtor mai mult în partea bărbătească, fusese alcătuit din oameni isteți la minte și tari la trup; unii dintre dânșii încheiaseră cu bine suta de ani. Mihai Buhtea, tatăl boierului Iorgu, murise în vârstă de o sută cinci ani. Pe un molitvenic, rămas din moși strămoși în neamul Buhteștilor, boierul Iorgu găsi însemnat, de mâna părintelui său, postelnicul Mihai, următoarele: Azi în 23 dechemvrie, în anul de la Hristos 1821, am trecut patru ani peste sută. În decembrie 1822 postelnicul muri. Boierul Iorgu își amintea bine chipul măreț, încununat de părul alb ca omătul, al părintelui său. Tot pe molitvenicul acesta, postelnicul se încercase să-și facă spița neamului. Cel mai vechi, un Gheorghe Buhtea, căzuse bănuia postelnicul în lupta de la Valea Albă, purtată de Ștefan-Vodă împotriva turcilor: cam de la acea luptă, spunea însemnarea, numele lui Gheorghe Buhtea nu se mai pominește, numai doar al frățâne-său Radul. Acesta, Radul, avu și dânsul un băiat și o fată, Ruxanda, cel mai vechi ...

 

George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui

... au nevoie de îndrumare — Eminescu cel clasic nu mai există. În alte țări, opera marilor scriitori caută să fie limpezită, degajată și selecționată, cu fiecare ediție nouă. La noi s-a întâmplat pe dos. Urmașii lui Eminescu i-au încurcat toată opera, așa încât criticii viitorului vor trebui ... i le cunoască. Iar publicul — acest mare cabotin, cum i-a zis Lemaître, sau acest mare protector al cabotinilor, cum i-am zice noi, — aplaudă întotdeauna. Căci pe el îl interesează parcă mai mult dessous -urile vieții unui om mare, decât însăși opera acestui om. Dar Eminescu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

... de pământ galben? Nițel var stins, nițel nisip cernut, nu e a treabă. Că și casa, ca și noi, are obraz. Ce-ai zice d-ta de mine să mă vezi cu cârâie pe obraji? — Uite, ca păcatele, am uitat, mânca-m-ar pământul... — Apoi, cumătriță, asta ... — Iar cocenii și cojile de dovleac prea vă stau în pragul ușii. Și curtea, ca și masa, se cuvine să fie curată. Ce-ai zice d-ta de mine de-aș pune bucatele pe-o masă pătată? — Așa e, leliță Ghiră, cum m-oi da jos, am să curăț ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra

... făr'să dai de vrun calic!... Fugi! N-am bani! N-am o groșiță! N-am nimic, nimic, nimic! RĂZVAN Nimic n-are, sărăcuțul! Așa zice!... Prin urmare, Omul neputând să piarză tocmai lucrul ce nu-l are, Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui ... scoate din sân o hârtie.) Lumea-și bate joc de mine! Râde lumea de Răzvan!... O să râz și eu de lume!... Da, vom râde fiecare: Ea de mine cu trufie, eu de dânsa cu turbare!... (Lipește hârtia pe un stâlp și iese, pe când ușa bisericii se deschide, venind mai ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>