Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

... acest îndrăgostit străin venea i le manifeste, și, cedînd, ieși ca un pumnal dintr-o rană, într-o explozie de sînge roș, făcîndu-l se dea cu cîțiva pași înapoi și privească cu urechile pleoștite la isprava ce făcuse. Viu însă, generosul sînge ieși gîlgîind din izvor, se împrăștia pe pămînt, în meandre, alunecă printre surcelele ... nuntă mare a cine știe cărui împărat. Și atunci, după ce gustă porcul îndelung și lacom, își umflă și curcanul cangrenată gușă ca soarbă și la fel făcu și plouatul cocoș și multele găini, și tristele și plîngătoarele picherițe, precum și tot norodul ce umplea curtea. Ca în ... ridicîndu-se în tămbălău. Veleități neașteptate se treziră. Aripi ce nu se ridicaseră niciodată de la pămînt năzuiră spre cer, mîndrii ce nu consimțise niciodată se înjosească se vulgarizau, patricianul păun cu egreta lui de pietre scumpe pe creștet fraterniza cu domestica gintă laolaltă, cocoșul își pierduse tot imperiul și ... ca subt varga unui vrăjitor, adormiră, care încotro pe unde i-a apucat somnul. Singur, așezat pe căpătîie, lîngă ușa pimniței, butoiul urma ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar

... din sân patru chei, una de aramă, alta de argint, una de aur și alta de diamant, și le dete soră-sei și-i porunci se ducă într-ascuns deschidă și se coboare sub talpa de la răsărit a palatului și cerceteze cuvântul înțelepciunii asupra stemei împărătești, care uneori crește, se împătrește și se întunecă, și de ce se întunecă e mai grea, până ce-l ... ca un curcubeu de-a lungul spinării. — Ah! muiere cu suflet de bărbat, zise balaurul, ține-ți îngerii, și ce-i vedea nu te sperii că cine ține cheile tainelor e și mai mare și mai tare ca mine! N-apucă -și vie în fire sora împăratului, că strălucirea camerei de diamant îi luă ochii cu sclipirile de toate fețele. Când se trezi, se feri în ... domnia în cruciș și în curmeziș, doar de-o afla pe cel ce ar dori mai mult ca fiecine, cât, cu dorul și cu cântecul, poleiască cosițele unei domnițe de-a sale și ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Când seara-n ceasuri de singurătate...

... de vară, Și fermecata mea copilărie Mi-o readuci, de tine-ademenită... Fii dar la vatra mea binevenită ! Ca-n alte vremi și-acum fă coboare Asupră-mi iarăși liniștea dorită, uit de tot, uitat de-orice ispită, -mi pară lumea pajiște-nflorită, Și orice zi -mi fie sărbătoare, pot trăi

 

Cezar Bolliac - Un suvenir

... ai ști acuma cu ce preț le plătesc, Și cât, sub fața-mi rece, mi-e inima zdrobită, Tu te-ai mira poate ca poci mai trăiesc. Aș geme la picioare-ți, mi-aș arăta căirea! Dar, ca fiu vrednic în veci d-amorul tău! Înec durerea-n mine, măcar că-mi văz pieirea În rana ascunsă ce-o roade-un vierme rău ... a pătruns, - Mai stă tot mândru încă și capul nu își pleacă: Stă cu brațe-ntinse zefirii înfruntând; Privește însă vântul ce-acuma o

 

Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î

... o neneacă, adică mamă cucoană, cu fiul său cuconaș alintat, și dascălul grec, om onest. CUCOANA: Dumneata, loghiotate, tocmindu-te dascăl la noi, vrei acum examinuiești pe fiul meu, ce au învățat până acum la școala domnească, și socotim ce trebuie -l mai învățăm ca fie desăvârșit procopsit ca un cuconaș cilibiu, iar nu ca acei ce învață cât trăiesc ca fie dascăli; însă te rog într-un an te silești ca doar va sfârși cartea, căci de la anul gândesc -l însor. DASCĂLUL: Chiria-mu , fiul dumitale este de douăzeci de ani, precum aud, și mintea omului la această vârstă este zburdatică, apoi nu cred ... când era de zece ani, știa pe de rost cimilituri, păcălituri și mulțime de fabule, de mă amuza nopți întregi, iar acum îi în stare -ți cânte toate cântecele orașului cu stihurile lor. SLUJNICA: Cucoană, am fost la cuconașul, și ciocoiul dumisale nu m-au lăsat întru în odaie, spuindu-mi că este adâncit în citanie... CUCOANA: Mititelul, iar are -l lovească durerea de cap. ( Către servitoare. ) Cu toate acestea, du-te de-l cheamă și îi spune că-l rog ...

 

Iordache Golescu - Cântare dă tânguire la sfârșitul vieții

... dă tânguire la sfârșitul vieții de Iordache Golescu Informații despre această ediție     Mă duc, mă duc șî vă las,     nici o urmă vă mai las,      vă luați după mine,      vă întâlniți cu mine.     Mă duc, d-unde nu mai vine,     ș-unde a merge cuvine.     Cine a venit în lume,     or nu s-a mai dus din lume?     Cine ochii ș-au închis,     oare și ... las,     nici o umbră vă mai las.     În zadar venim în lume,     în zadar trăim pă lume,     În zadar ne străduim,     în zadar ne chipuim      dobândim toate-n lume,     când nimic luăm din lume.     Goli am venit, goli ne ducem,     nimic cu noi d-aici ducem,     Toate o zădărnicie,     bine ... O, ce grea dăspărțire,     dintre oameni după fire!     Nu mă puneți la uitare,     rugu-vă cu îndurare,     Cei ce rămâneți pă urmă,     cât veți mai trăi în urmă,     Dați-m mie cea mai dulce,     la cel ce d-aici duce,     Cea din urmă sărutare,     c-o întreagă-mbrățișare.     Mă duc, mă duc șî vă las,     vedeți, vedeți ce vă las,     Vă las chiote șî ... ...

 

Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri

... de pedepsesc pre cei ce-i obidesc. Drept acĂ©ia și domnul nostru Iisus Hristos poruncĂ©ște tuturor în Evanghelia de astăzi, se păzească, nu socotească pre unii ca aceștea batjocură norocirii și necurății ale lumii. Socotiți, zice, nu obidiț pre vreunul dintru acești mici. Și pricina iaste, pentru ce aceștea atâta iubesc de Dumnezeu că au cu dânșii îngeri carii pururea văd fața lui Dumnezeu, în ceriuri, dintru care cuvânt evanghelicesc luom pricină astăzi arătăm înaintea dragostei voastre măririle acestor mici, ce zice Evanghelia, pentru ca priceapă cei ce îndrăznesc de-i obidesc, cât păcătuesc de greu și ce răspuns vor dea. Și lăsând la alți înțelepți și învățați prăznuiască precum cade săborul fericiților îngeri, ce prăznuiaște astăzi besĂ©rica lui Dumnezeu, eu mă voiu nevoi -i veselesc cu această vorbă ce voiu fac, de va lumina mila lui Dumnezeu, pre vreunul din păcătoși vie la pocăința, de vrĂ©me ce face mare bucurie în ceriu, pentru un păcătos ce va căi: ci ascultaț cu dragoste, de pohtiți vă folosiți. De doao fĂ©liuri de mici află în lume și pre doao fĂ ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... vorbind     Gura de foc pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind.     Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări,     Și prea mulți cercase Tineri o ceie, și de neam boieri;     Dar mândrul ei tată     De dânșii râdea...     Când cu a lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se ... tatăl măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit,     De ce cu mâhnire      mai tânguim     A noastră fericire! Las-anii treacă, noi veseli fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind;     Căci zi de s-arată ... mângâios     De-a mea tristă stare, Și adă-i aminte de-al ei credincios. (Către Minvana)     O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău ... împrejurul său.     De-atuncea mâhnită Ea numai cât noaptea sub stejar ședea,     Lângă arfa tristă, Și la ceea lume ne-ncetat gândea     Ca-n etern ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... vorbind     Gura de foc pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind.     Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări,     Și prea mulți cercase Tineri o ceie, și de neam boieri;     Dar mândrul ei tată     De dânșii râdea...     Când cu a lui fată Armin cântărețul pe-ascuns se ... tatăl măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit,     De ce cu mâhnire      mai tânguim     A noastră fericire! Las-anii treacă, noi veseli fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar inima simte Soarta ce m-așteaptă, zorile sosind;     Căci zi de s-arată ... mângâios     De-a mea tristă stare, Și adă-i aminte de-al ei credincios. (Către Minvana)     O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău ... împrejurul său.     De-atuncea mâhnită Ea numai cât noaptea sub stejar ședea,     Lângă arfa tristă, Și la ceea lume ne-ncetat gândea     Ca-n etern ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și albina (Stamati)

... smerit trudește și ostenește Pentru binele comun. Care nici o recompensă alta nu sperează Decât pacinicul său cuget în taină se fălește Că putu folos facă ca un patriot prea bun, Precum vulturul odată, văzând harnica albină Zburând din floare în floare, ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De ... Căci eu aripele mele le deschid cu sunet mare, Mă sui mai pe sus de nouri, împrăștii frică și groază Păsărilor zburătoare, Încât nici una zboare de la pământ nu cutează; Păstorii de a mea grijă lângă turme privighează, Iar iepurii din dumbravă nici iasă îndrăznesc Dacă pe mine mă zăresc. Atunci albina răspunde: „Ție slavă se cuvine, Și cerul a sale daruri reverse-le peste ... ți fie bine, Iar eu sunt mijlocitoare îmbelșugării comune, Și pentru dânsa trăiesc, Fiind foarte mulțumită de-am putut cu a mea gură, pun în fagurii noștri de miere o picătură...â€� Patriotule,-nțelege folosul albinii mele, Făcând bine țării tale, și nicicum nu te înșele A ... său lapte Te-au crescut și te hrănește. Apoi și a tale fapte S-aducă acestei maice măcar un pic de folos, Ca

 

Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și albina (Stamati)

... smerit trudește și ostenește Pentru binele comun. Care nici o recompensă alta nu sperează Decât pacinicul său cuget în taină se fălește Că putu folos facă ca un patriot prea bun, Precum vulturul odată, văzând harnica albină Zburând din floare în floare, ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De ... Căci eu aripele mele le deschid cu sunet mare, Mă sui mai pe sus de nouri, împrăștii frică și groază Păsărilor zburătoare, Încât nici una zboare de la pământ nu cutează; Păstorii de a mea grijă lângă turme privighează, Iar iepurii din dumbravă nici iasă îndrăznesc Dacă pe mine mă zăresc. Atunci albina răspunde: „Ție slavă se cuvine, Și cerul a sale daruri reverse-le peste ... ți fie bine, Iar eu sunt mijlocitoare îmbelșugării comune, Și pentru dânsa trăiesc, Fiind foarte mulțumită de-am putut cu a mea gură, pun în fagurii noștri de miere o picătură...â€� Patriotule,-nțelege folosul albinii mele, Făcând bine țării tale, și nicicum nu te înșele A ... său lapte Te-au crescut și te hrănește. Apoi și a tale fapte S-aducă acestei maice măcar un pic de folos, Ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>