Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎN SCRIS
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 652 pentru ÎN SCRIS.
Mihai Eminescu - La aniversară
... oglinzii, se uita cu mirare în ochii lui proprii și părea că-i întreba ceva. "Tolla mi-a făcut-o". Era o vreme în care, în urma unui roman spaniol, regina de astăzi a Egiptului se numea Tolla. El se numea pe atunci Bertrand... tempi passati! "Nimic! nimic! â ... nu-și aduce aminte de tinerețea sa — și fiecare a avut una — de acele hotărâri de a fi serioși în amor, că-i pe viață, acea defensiune în paragrafe a copilei, ca să nu-i zică pe nume, să n-o tutuiască — să n-o sărute. Celelalte calea-vale, dar ... nveți cum trebuie să mă port? — Și cu toate astea, zise el încet și dureros, luna-nfrumusețează lumea pentru amorul nostru. Ea se uită în sus și ochii ei umezi de dulci lacrimi străluceau în lună. El îi cuprinsese talia și se uitau amândoi — nu gândeau nimic. Era ceva atât de dureros, atât de fericit în fața, în tot sufletul lor — ai fi râs ș-ai fi plâns dacă i-ai fi văzut astfel. ...
Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun
... năvălirăm în odaia de unde ieșea fumul. El se ridica dintr-o perină aprinsă de pe pat, iară lângă pat zăcea pe pământ, cu fața în sus, un individ scăldat în sânge, ce curgea încă din tâmpla lui dreaptă dintr-o rană considerabilă cauzată prin un revolver, ce-l ținea încă în mână. Sinucigașul era tânăr: el putea să aibă cam 25 de ani, era slab la trup și cu o față palidă, brăzdată de tainice chinuri ... înaintea mea. Formalitatea cere aceasta. Eu deschisei epistola, care avea următorul cuprins: „ Domnule Necunoscut. Noi am călătorit cu același tren și, pot zice, în același cupeu, dar în vălmășagul și schimbările necontenite ale pasagerilor d-ta nu m-ai băgat în seamă... Și ce interes putut-a să vă inspire fizionoÂmia mea, ca să-ți rămân în amintire? Dar eu, căutând omul pe care doream a-l însărcina cu testamentul meu, nu te-am lăsat din ochi, urmărindu-te cu ... de prisos pe acest pământ și înstrăinate de ceata sociabilă, ce-i înconjoară. Izgonit din hotarele drepturilor comunei, rătăceam într-un orizont deșert și întuneric, în care pierdusem orice urmă și orice legătură cu lumea activă, văzând alfa și omega funcțiilor vieții numai
Andrei Mureșanu - Către martirii români din 1848-1849
... Andrei Mureşanu - Către martirii români din 1848-1849 Către martirii români din 1848-1849 de Andrei Mureșanu Dormiți în pace, umbre, martirii românimei, Ce-ați îngrășat pământul cu sânge de eroi! Bătrâni cărunți cu vază, voi floarea tinerimei, Ce-n lupte sângeroase căzând, v ... viitorimei modelul de credință, Ce Patria ni-l cere ș-augustul împărat! A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie, Iar dulcea suvenire în inimi de roman! Mihalțul, Luna, Bradul, au dat dovadă vie, Că nu e laș românul, nu fuge de dușman! Un Iancu, un Buteanu, un Dobra ... Să taie tot, să arză, cu furie tătară, La prunci, femei, fetițe, să nu dea adăpost. Copile rușinoase, voi plângeti cu durere Pre-amanții, cari în lupte cu glorii au căzut! Dar nu știți, că-a lor inimi juraseră-n tăcere, A fi eroi prin moarte, iar ... Dormiți, dormiți în pace, voinici feciori de munte, Subțiri și-nalți ca bradul, cu brațe de eroi, Dedați din tinerețe a merge tot în frunte, A nu ști de pericul, de moarte și nevoi! Iar voi, plăntuțe crude, ce-acum pășiți în lume, Păstrați cu reverință acest act omenos, Săpând profund în
... tăi s-au liberat de-a hainei crudă silă Și proaspeți, albi, rotunzi și tari ei se ridic, se lasă Și ochii tăi în lacrimi ard, în lacrimi dulci de milă. La răsuflarea cald-a ta se coace-uscata gură, Se văd frumoși mărgăritari ce-ntredeschiși defilă. Cu brațul meu ... de turbare s-a-ncleștat, s-a strâns gurița-ți creață; Tu de pe frunte păru-ți dai, plângi tremurând, copilă, În șolduri boiul ți-l îndoi ș-ai vrea să-mi scapi din mână, Precum se-ndoaie, vrând s-o rupi, în degete-o zambilă. Dar sângele tău dulce-acum ca mierea cea de struguri În vine-ți fierbe nebunit, și mintea o exilă. Atunci căzuși pe pieptul meu o sarcină în friguri, Un fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut o dată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ... Â Un corp am fost îngemănat trăind o viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în dezmierdări, în milă, Parc-am trecut noi amândoi în noaptea neființei, Ne-am zugrumat
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... sărac!â€� Îmi place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. — Și nici spanac, nici ochiuri simple Nu pot să gust... sunt prea sărac! În post simțesc, pe la Teatru, Dureri de inimă. Ce fac? Nu pot să intru und-se iese, Roșind îmi zic: „Sunt prea sărac!â ... să stric, să sparg la geamuri, Dar mă opresc... Sunt prea sărac. Nu! Orșice să fac, văz bine Că pentru mine-i tot un drac! În mediul social de astăzi Sunt prea pârlit, sunt prea sărac. Oriîncotro d-acu m-oi duce, Nu pot cu soarta să mă-mpac; Mi-e ... Nu e loc în lume Pentru-un sărac! dar... ce să fac? Să mor!... Dar un revolver costă... Chiar pentru moarte, prea sărac... Dar mor în fine și groparul Îmi ia cadavrul și, posac. Șoptește între dinți în silă: „După ce-i greu... e și sărac!â€� Am renviat apoi, și iarăși Ca mai-nainte strofe fac... 1 Amețit de băutură, cherchelit ... veselie, împreună cu subsemnatul care, pe cât îmi aduc aminte, nu eram tocmai trist și nicidecum indispus. Ca să se știe și mai bine ordinea în ...
Mihai Eminescu - Ce e amorul%3F
... Eminescu Ce e amorul? E un lung Prilej pentru durere, Căci mii de lacrimi nu-i ajung Și tot mai multe cere. De-un semn în treacăt de la ea El sufletul ți-l leagă, Încât să n-o mai poți uita Viața ta întreagă. Dar încă de te-așteaptă-n ...
... și-a capul și firea. La clacă, ori seara când țin șezători, La joc pe la Paști, și-n dumineci la hori, Pe prund în amurg, la Crăciun în vergel, Ea nu-și dezlipește nici ochii de el, Că vai! cum o-nvinge iubirea! Ș-acum, desperată că nemții l-au dus Pe Nandru ... moare și nici nu trăiește. Ș-acum, înspre seară, cu păr despletit, Și galbenă-n față ca cei ce-au murit, Nebună plecase, cu furca în brâu, La moară, cu gând să s-arunce în râu, Și mă-sa a prins-o, firește. Vai, lasă-mă, mamă; de ce nu mă lași? Mai bine cu giolgiul p-obraz ... Și, când într-o noapte cu pal luminiș De lună, părinții-i dormeau, pe furiș Din pat ea se scoală și iese-n ocol Încet, în cămașă, desculță,-n cap gol, Și pleacă spre moară grăbită. Și roata se-nvârte și surd vuiet dă. Deodată tac apele, roata, ea stă: Când ... citit cărți cu novele domnești, Tu n-ai învățat a iubi ca-n salon, Cochetă-ntrupând paragrafi de bonton: Să leșini, să plângi ...
Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis
... redusă la un bob de rouă și raporturile de timp, la o picătură de vreme, secolii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, și în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta și ar cugeta tot atâta ca în evii noștri — evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai noștri. În ce nefinire microscopică s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercetători, în ce infinire de timp clipa de bucurie — și toate acestea, toate, ar fi — tot astfel ca și azi. ...În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu — ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă. Dacă am afla misterul ... în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni și asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea trăi aievea în ...
George Topîrceanu - De profundis (Topîrceanu)
... profundis de George Topîrceanu I Nu, asta nu pot s-o suport! Curând, e-un an și jumătate De când ați declarat că-s mort În unanimitate. Toți proștii câți m-au cunoscut Ziceau: ,,Mi-era un fel de rudă — Săracul! Cine-ar fi crezut?...â€� Îmi vine să-nviez ... cum m-a prins dușmanul, — Vă dau de veste c-am sosit Întreg, și eu, și geamantanul! II Am fost la început în rai La Neamț, la mănăstire: Păduri de cetini, flori de plai, Singurătate și iubire... Pe urmă am intrat în iad La Turtucaia, Și încă miroseam a brad Când s-a-nceput bătaia. Acolo jos, un căpitan Cu barba rară M ...
Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier
... Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier Cântecele unui greier de Cincinat Pavelescu În viața mea de pribegie, Gonit mereu de-al soartei bici, Am îngânat cântece mici De dragoste și ironie. Și, cum trăiam mai mult în vis, Făcui risipă de simțire Și-n versuri șchioape am închis O lacrimă lângă-o zâmbire! Am îngânat cântece mici, Fără pretenție să fie Gustate ... pentru femei Și pentru patru-cinci amici. Când iarna am simțit că soba Pe versu-mi cald nu pune preț, Cu grabă m-am drapat în roba De magistrat, ca să nu-ngheț. Și-am colindat întreaga țară Cinstit c-o leafă de aprod, Purtând sub robă o chitară Și-o ...
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... s-au încruntat, Coama, coada încordă, Se întărtă la fugit, Ca și când ar zbura-n vânt, Mai necălcând pe pământ, Decât când își împlânta În nisip al său picior, Sfârâia ca fierul roș, În apă acufundat. Deci vârtejul mânios Ca uliul se repezi Și peste Bogdan căzând Cu stâlpul cel de arin Când pe șa îl răsucea, Când îl ... mai îl orbea, Și când îl înădușea Cu-al său abur înfocat. Însă vârtosul Bogdan Se lupta, se zbihuia Și pe al său zdravăn cal În scări s-au înțepenit, Și în brațe cuprinzând Stâlpul acel de arin, L-au strâns la piept pân’ l-au frânt, Cu dinții au rupt din el Și l-au fărâmat ... buzna printre ei Cu pieptosul său fugar, Și îndată ce-au atins Șiragul de călăreți, Cu toții s-au povârnit Și s-au risipit sunând În ale lor zale de fier, Chiar ca nucile în sac; Iar din a lor căpățâni, Curgea pârâu de nisip Pe unde fusese ochi, Gură, nasuri și urechi. Deci Bogdan, bun sănătos, Pânâ ... trecea Peste nourii ușori, Iar cu temelia sa Pân-în ...