Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN ACEASTA
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 1822 pentru DIN ACEASTA.
Vasile Alecsandri - Balta-albă
... zilele împotriva fiarelor primejdioase și a cetelor de hoți ce gândeam că aș întâlni în calea mea. Îmi încărcai deci pistoalele și sării din corabie pe pământ, cu gând de a răsturna jos pe cel întâi valah ce s-ar înainta spre mine... Nici unul din oamenii adunați pe mal nu mă b[...]n seamă, și, în loc de dușmani, mă trezii față-n față cu consulul francez din Brăila, care, cunoscându-mă de compatriot, mă pofti la dânsul acasă. La consulat se aflau adunați mai mulți străini care vorbeau cu mare entuziasm de ... aer o tumbă neașteptată, mă trezii pe pavea. Ce se întâmplase? nu știu. Atâta numai îmi aduc aminte că, în vreme cât m-am sculat din colb, amețit și zdruncinat, echipajul meu se făcuse nevăzut. Consulul își ținea șoldurile de râs, și oamenii din uliță, care fuseseră față la această întâmplare comică, ziceau hohotind: neamțo dracoli . Peste zece minute căruța veni înapoi ca să mă ia de a ... ochii strălucitori la mine și asistau la episodul voiajului meu ca la cea mai poznașă comedie de pe fața pământului. Și astfel îmi vuia capul din ...
Constantin Negruzzi - Negru pe alb
... streșine, în care pentru toată marfa un rufos judan întinde traiste, frânghii și băuturi, alcătuiesc una și singura uliță a Romanului. Odată însă acest târg a fost mai locuit, cum se cunoaște din multe case ce sunt acum pustii. Aproape de Roman, pe moșia Gâdinții, se mai văd încă urme din risipurile cetății Smeredava. Dar iacă am venit la Moldova. Vornicul Ureche zise că numele țării vine de la ea și de la căpauca lui Dragoș ... o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe orizon, tufoși și creți ca freza unei marcheze din veacul XIV, deasupra cărora în depărtare domnește Pionul, spărgând norii cu pleșuvul său creștet. Iacă intrăm într-o văgăună ce pe ce merge se strâmtează ... erau gata a se duce, i-am rugat să mai îngăduie puțin, și suindu-mă în picioare pe un scaun, le-am făcut acest
... a prietenului, cini ești? Lasă-mă, — Pe numile lui Pan, nu te voi lăsa păn nu mă vei cunoaște. — O! tu ești satire din alăturata peștiră. — Ah! răule, tu mă cunoști de pe glas, eu eram să pui rămășag cu tine ca să-ți beu puțintel must ... â ... Și ce să-ți cânt? — Cântă-mi ... cântă-mi ... mări, cântă-m cântecul cel întâi cari l-au cântat Pan cu naiul cel făcut din nimfa Sirinx cari s-au metamorfosăt în trestie și cu cari tângui amoriul său cel nenorocit. — Bucuros, au răspuns celalalt, astăzi voi să te ... într-o vecinică jale, cumplită amorezată! la ce nu ț-am plăcut! Cunosc că acești lungăreți ai mei obraji, sprincenile aceste afundate și nasul meu acest urât nu ț-au plăcut, dar însă când încă prunc fiind, Ermat m-au arătat dumnezăilor, toți s-au bucurat, toți au râs cu vesălie ... acest hazliu al meu chip. Așa! așa! cu urechile meii te-amauzit zâcându-mi că sunt cu coarne și cu barbă de țap, dar însă acest ... în Olimp, deci să mântuim și mustul cari au mai rămas. Aceste zâcând, au început iarăș a be, păn au sfârșit tot mustul ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... Aice rar se-ntâmplă să fulgere, să plouă; Un cer senin și splendid adapă cu-a sa rouă Pământul ce rodește și apele din Nil Îneacă în tot anul acest fecund argil. Acolo noi vom merge... dar vasul fugător Pe brazdele perfide alunecă ușor. Conrad! veghezi tu oare, privești aceste maluri Din care filistenii domneau aceste valuri? Regina africană cu fața de eben, Spre răsărit se duce purtând un diadem De stele fără număr, când geme-n ... voastre nume, Cu ale voastre fapte; dar în închipuiri, În umbra ce-nvelește atâtea suveniri. Mișcarea se produce de umbrele respinse De raze; șoapta naște din vânturile stinse Ce-adorm în aste locuri, din gemetul duios Ce Nilul varsă-n noapte sub malul furtunos. Suspinul unei paseri ce-adoarme în ruine. Ce-o supără, în noapte, voioasele lumine. Ce ... în plină dărâmare. Pe vale și pe măguri plutește-un văl de dor. Nu mișcă, nu șoptește nimica trăitor. Când blonda dimineață revarsă dulci lumini Din genele-i de aur pe vechile ruini, Conrad lasă mormântul în care el dormise Și la Karnak se duce, făcând frumoase vise. Dar colo este ... ...
Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor
... leșuri de cai morți de-a lungul drumurilor, zgomotoasele bunici ale frumoaselor trăsuri de astăzi, care scîrțîiau pe arcurile lor neelastice și dîrdîiau din geamuri pe caldarîmul sunător al orașelor cînd intrau în pocnetele de bice ale surugiilor, au ieșit și ele, privind cu ochii lor somnoroși civilizația și ... și cîte poți să-ți imaginezi și să visezi, numai reprezentantul faimoaselor chaise Ă porteurs nu erau, toate fiind acum rechiziționate și adaptate pentru paraliticii din spitaluri ori sanatorii. Veneau apoi vehiculele moderne, năstrușnicii muscali cu droștele lor, trăsurile de casă cu vizitiii și valeții lor severi și bine gulerați, furgoanele ... crescut de ploi, ce ar fi tîrît cu el tot ce întîlnește în cale, așa era priveliștea șoselei în ziua aceea. Un vuiet asurzitor, făcut din toate zgomotele, umplea aerul. Gemetele sfîșietoare de osii neunse, văicăreli de arcuri, pocnete de bice, sunetele de alarmă ale trompetelor care cîntau pe toate tonurile ... roților și pe lîngă acestea toate glasurile omenești te făceau să crezi că visezi într-adevăr un vis rău. Bietele dihănii ce trăgeau înhămate la acest rîu tulbur de lucruri disparate erau și ele alese parcă anume ca să arate toate frumusețile și toate decrepitudinile regnului animal. De la pur-sangul
Ion Neculce - Letopisețul Țării Moldovei
... Ion Neculce - Letopiseţul Ţării Moldovei Letopisețul Țării Moldovei de Ion Neculce Un contribuitor lucrează în acest moment la completarea acestei lucrări. Din această cauză este posibil să existe deficiențe în formatare sau conținut. Vă rugăm să nu faceți modificări în timp ce este afișat acest anunț. În schimb puteți face sugestii în pagina de discuții a articolului. Puteți șterge acest anunț și interveni în articol dacă vedeți că au trecut mai mult de 3 zile de la ultima modificare. O SAMĂ DE CUVINTE LETOPISEȚUL ȚĂRII ...
... dulci, oaspeții încep a se ridica de la masă. În toată vremea cât ține masa, doi balauri negri, ca dosul ceaunului, cântă, unul din scripcă, și altul din cobză, felurite cântece de țară, cum și altele vechi, împământenite, precum sărbeasca, corăbiasca și ruseasca. Din când în când câte un oaspe chefăluit întinde un pahar de vin scripcarului sau cobzarului, zâcându-i: „Bea, balaure, că ți-l torn din ... închină și el (dar cine bagă în seamă închinarea țigănească?). După ridicarea mesei, stă tot temeiul cântecelor și al jocurilor. Flăcăii amețiți saltă legănat, cântă din gură, glumesc, prujesc și chiuie, bătând cu picioarele de se răsună pământul. Este în sufletul românului un fond însemnat de întristare, care se revarsă prin ... tuturor; ea închide într-însa inima întreagă, are ceva a sufletului singuratic și jalnic, pe care nu-l poate zugrăvi nici un cuvânt din limba grăită, afară poate de dorul care se apropie întrucâtva prin mulțimea întrebuințărilor lui. Pân’ la acest cântec toți sunt veseli, sorbind unul din bucuria altuia, dar de îndată ce s-aud sunetele străbătătoare ale doinei, se lasă de mână și de după gât și fiecare se ascunde în ...
Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor
... birui, Eu cu dânsul m-oi iubi..." Voiniceii se izbeau, Și mai tare s-opinteau, Și mai tare se-nvârteau, Și mai tare se trânteau. Din doi unul dovedea, Din doi unul jos cădea; Cine că mi-ș dovedea, Și cu mândra purcedea? Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor! Cine-n luptă jos cădea Și-n urmă ... Venere, ce se văd figurând în povești sub chi-puri de sfinte creștine; sfânta Joe, sfânta Miercure, sfânta Vinere. Prin urmare, ede crezut că Păunașul din această baladă nu este altul decât chiar Pan, zeul codrilor. [2] Imagine grațioasă și expresie foarte poetică. A jura credință în cosițelefetelor este ... fără ajutor străin). Cine asistă la aceste lupte ale flăcăilorromâni de la Carpați și de pe malul Dunării, recunoaște bine în ele apucăturileși pauzele gladiatorilor din
Nicolae Filimon - Jocul bănățean
... a mii de impresii, a mii de simțiciuni? Și care alt danț poate juca românul bănățean, fără a ține și el din gură un acord modestei muzici cîmpenești? Acest acord însă nu este un cîntec; nu este iar o simplă recitare, ci și una și alta. Voinicul cîntă și recitează din cînd în cînd, și la intervaluri otărîte, niște versuri populare sau mai bine o poezie naturală care esprimă simțirile inimei lui. Această poezie e simplă ... originală, națională și așa încît să inspire curiozitatea celui ce o ascultă. Dar avut-a cineva curiozitatea să asculte astă poezie, să fure din gura românului inofensibilele sale versuri ce esprimă simțiciunile și impresiunile inimei lui? Din nefericire, prea puțini la noi se ocupă de ale noastre, de tradițiunile și originalitățile noastre, de acele mici amănunte în cari adesea se deseamnă tipul ... o prevestească în contra tentațiunelor înșelătoare: Foicica mărului, Nu crede feciorului, Că se pune pe genuche Și îți spune mii și sute, Pînă te scoate din minte. Dar cînd voinicul e depărtat, cum va avea știre despre mîndra lui? Oare cucul nu i-ar putea face ...
Ion Luca Caragiale - Om cu noroc
... lui inteligentă și neobosită. Și nu numai atâta: de la această împrejurare s-a stabilit între familia Guvidi și protectorul său o prietenie din cele mai călduroase, care a plutit într-un senin neîntrerupt atâția ani - până când moartea crudă a răpit în floarea vârstei ... necesar când are cineva daraveri mari și multiple, putem spune că o întrece. Și de aceea afacerile casei Guvidi & Co. sporesc mereu și merg din ce în ce mai bine: succesul este robul amicului nostru; norocul umblă după omul acesta ca un câine ascultător și credincios. Mă gândeam tocmai ce ... răspuns scurt! femeia, care era acuma parcă mai frumoasă ca totdeauna. - Ei! prea exagerat! a întrerupt Manolache, amestecându-se și el în vorbă din fundul salonului unde-și citea gazeta. - Ce te-amesteci dumneata în tocmeala noastră?... nu te privește!" i-a obiectat doamna încruntându-se ca ... în brațe cu dragoste pe mica fină, care-i râde cu nevinovăție. Nașul a făcut o frumoasă surpriză oaspeților: a adus din București muzica roșiorilor. Ospățul a fost strălucit și balul pe iarbă verde foarte animat și vesel. A doua zi, luni, având ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit
... un cer: la începutul operei schițarăm în câteva cuvinte generale starea Europei de atunci. Apoi apare figura cea curat românească a eroului; șovăiește din depărtare, crește și se caracterizează din ce în ce mai bine apropiându-se de țintă, aci ia proporțiuni gigantice și... pierde cumpătul! Dar priviți-o chiar în pulberea căderii: ea tot ... desprețuit de toți, poate chiar de sine însuși, lăsând finanțele secate, armata demoralizată, teritoriul dezmembrat, națiunea ofticată... 3. Împărat al Germaniei era Maximilian II, una din acele figuri flegmatice, atât de ereditare pe tronul austriac, încât le-ai putea crede că sunt una și aceeași persoană nemuritoare, ca DalaiLama din Tibet. Tributar al Porții otomane, bătut de o mână de poloni, înfruntat de un prințișor din Transilvania, el nu știu să merite nici măcar deviza cea de furcă a dinastiei habsburgice: "Alții combat; tu te căsătorești, fericito Austrie! alții ... princiar. Selim, tot ca Ivan, nu știa ce este o bătălie. Administrațiunea se afla pe mâinile vizirului și ale unui favorit... ovreu! Sultanul nu ieșea din harem, închinând mereu frumuseților circaziene cupe cu vin de Malvasia. În cronicele turce el este cunoscut sub porecla de "cel bețiv". 8. Italia, întrucât nu ...