Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LAS' PE MINE
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 726 pentru LAS' PE MINE.
Ion Heliade Rădulescu - Singurătatea
... a umbrelor stăpână în caru-i rourat Pășaște, și albește o pânză fumegoasă. Religiosul sunet, curmând astă tăcere, În aer se revarsă din turnul goticesc; Pe călător oprește; și luciul câmpenesc Ne-nsuflă-n locul zilei o sfântă mângâiere. Dar sufletu-mi, l-această vedere felurită, Rece, nimic nu simte plăcere ... înainte-mi este o umbră rătăcită: Soarele nu-ncălzește pe cei ce nu mai sânt. Stânce, colnice, dealuri, d-a rând le iau pe toate, Din margine la alta, d-apus la răsărit, Nimic nu las din lume, și văz că nu se poate Ferice eu în vruna mai ... nu cer din lume, nimic n-am a dori. Dar dincolo d-aceste înflăcărate sfere, Loc unde luminează soarele-adevărat, Când mi-aș lăsa aicea lutoasa despuiere, Acolo-mi va fi față ce-atâta am visat! Acolo și nădejde, ș-amor, și-ncredințare. Voi reafla-n izvorul d-atâta ... la tine De ce nu pot, o, scumpe locuitor ceresc?! În locul osândirii ce mă mai zăbovesc? Nu e nimic d-amestec între pământ și mine. Jos pe ...
Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață
... este așa de trist? - Ce să am, fata mea? Iacă păcate de la Dumnezeu. Boierul ne-a îndatorat să-i ghicim niște întrebări pe cari nici oamenii cei procopsiți nu i le-ar putea spune, necum un sărman prost ca mine. - Ci spune-ne și nouă, că doară d-om putea să-ți dăm vrun ajutor. - Ca ce ajutor ați putea voi să-mi dați, voi ... Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul. Boierul întrebă pe bogătaș: - Ei, bade, ce este mai gras pe lumea asta? Bogătașul răspunse cu coraj: - Apoi de, cucoane, ce să fie mai gras decât porcul meu din ogradă, care are grăsimea pe el de o palmă de groasă. - Minciuni spui, răspunse boierul. Și întrebând și pe săracul, el răspunse cu sfială: - Apoi de, cucoane, eu zic cu mintea mea a proastă că pământul să fie mai gras pe lumea asta, că el ne dă toate bunătățile pe cari le avem. - Așa este, răspunse boierul. Acum zise bogătașului iară: - Ce aleargă mai iute ...
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... lor o ticăloasă orfelină, fără agiutori și fără prietini (câci tatâl meu, care era din comitatu Kentului, să așăzasă după întâmplari în acest loc). și pe mine această boală molepsitoare m-au lovit, dar foarte ușor și fărâ să-mi rămâie nici un sămn. Să trec la adivărata măhniciuni întru cari această ... mâna hangiții bocceluța me, m-am dus drept la locul ci-mi era însămnat. O matroană bătrână țâne această casă. Ea șâde lângă o masă pe cari era un mare izvod, pe care să vide însămnati după aflavita un nenumărat număr de adresuri. M-am apropiet de această cinstită persoană cu ochii plecați, cu multă cucernicii, trecând ... am tocmit pe această tânâră persoană ca să iei sama de cămeși; du-te de-i arată odaia, îți poroncesc însâ să o privești ca pe o altă eu; căci, să-ți spui drept, atâta-mi place chipul ei încât, zău, nu știu ce voi fi vrednică să fac pentru ea ... meșteșug, m-au heretesât cu plecăciune și m-au dus în rândul al doile, într-o odăi în dos, unde era un foarte bun pat pe ...
Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine)
... Lamartine - Toamna (Lamartine) Toamna de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Salutare, lemne triste, ce verzi, galbene-nnegriți, Frunzi ce, căzând risipite pe livezi, vă veșteziți! Salutare, voi frumoase zile ce ați mai rămas! În voi tânguirea firii urmează c-un slab, trist pas. Ea se cuvine durerii ... ce, lăsată-n jos, Moartea vine s-o închiză, mai mult a nu s-ardica. Așa orizonul vieții gata fiind a lăsa, A lungilor mele zile nădejdea slabă plângând, Mă mai întorc înc-o dată și, nesățios cătând, Mă uit l-ale sale bunuri ce ... am întâlnit, Bunuri de la care soarta pân-acum m-a ocolit. Frumoasă, dulce natură, soare, cer, crânguri, pământ, Sunt dator; lacrima pică pe margini l-al meu mormânt. Ce curată e lumina! aerul plin de miros! L-a murindului privire soarele cât de frumos! Acum aș ... cupe unde viața sunt a-mi bea, Vreun gust de miere-aicea e putinț-a-mi rămânea? E putință viitorul pentru mine a păzi O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui? E putință în mulțime un suflet a ...
Ion Heliade Rădulescu - Toamna (Lamartine)
... Rădulescu - Toamna (Lamartine) Toamna de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Salutare, lemne triste, ce verzi, galbene-nnegriți, Frunzi ce, căzând risipite pe livezi, vă veșteziți! Salutare, voi frumoase zile ce ați mai rămas! În voi tânguirea firii urmează c-un slab, trist pas. Ea se cuvine durerii ... ce, lăsată-n jos, Moartea vine s-o închiză, mai mult a nu s-ardica. Așa orizonul vieții gata fiind a lăsa, A lungilor mele zile nădejdea slabă plângând, Mă mai întorc înc-o dată și, nesățios cătând, Mă uit l-ale sale bunuri ce ... am întâlnit, Bunuri de la care soarta pân-acum m-a ocolit. Frumoasă, dulce natură, soare, cer, crânguri, pământ, Sunt dator; lacrima pică pe margini l-al meu mormânt. Ce curată e lumina! aerul plin de miros! L-a murindului privire soarele cât de frumos! Acum aș ... cupe unde viața sunt a-mi bea, Vreun gust de miere-aicea e putinț-a-mi rămânea? E putință viitorul pentru mine a păzi O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui? E putință în mulțime un suflet a ...
Grigore Alexandrescu - Lupul moralist
... nu e deal sau vale Unde să nu vezi jertfe mai mulți prigonitori, Porunci să se strîngă obșteasca adunare, Lîngă un copaci mare; Căci vrea pe unii-alții să îi cam dojenească, Și-n puține cuvinte, Să le-aducă aminte Datoriile lor. Toți se înfățișară: și-nălțimea lupească Începu să vorbească ... astfel le împliniți? Nu aveți nici sfială, nici frică de păcate, Să faceți nedreptate și să năpăstuiți? Toate slujbele voastre țara vi le plătește; Încă, pe la soroace, Cîte un dar vă face. Dar reaua nărăvire, Ce o aveți din fire, Nu se tămăduiește. Vedeți cu ce morți grele Se isprăvesc ... rău nume Acei care fac rele. Gîndiți-vă că poate veți da cuvînt odată. La-nalta judecată. Gîndiți-vă la suflet, și luați de la mine Pildă a face bine.“ Ast cuvînt minunat, Pe care domnul lup auz că l-a-nvățat, Trecînd pe lîngă sat. La ziua unui sfînt, cînd preotul citea Și propoveduia, Pe mulți din dregători, să plîngă i-a-ndemnat. „E! ce ați hotărît, jupîni amploiați? Oare-o să vă-ndreptați?“ Îi ...
Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș
... luncile Soarelui ) Tiralexa II. Horea IV. Cântece de dragoste și dor Frunză verde, foaie lată La fântână, la izvor Bădiță, de dorul tău Inima-n mine nu-i bună Cine scutură roua? Ai, hai și iară hai Colo-n jos, într-ale verz’ Nu fii, mândru, supărat Pe cărare de-a dreapta Măi mândruț cu cușmă neagră Foc, focșăraiu meu Frundză verde și una La curțile dorului Cine iubește și lasă ... câte-un dor Când eram io tânăr prunc Nu mă bate, Doamne, rău VI. Cântece de cătănie și război Frunză verde lemn uscat Vai de mine, negri-s munțî În cătane m-o luat Cătunie blătămată Tăte plugurile-și ară Cătănie, jug de fier Frundză verde ruptă-n dzăce Trimăs-o ... codrului IX. Descântece. Scurt tratat de medicină alternativă Descântec de deochi Descântec de dragoste Mătrăguna Ritual de Sânzâiene Descântec de a duce orânda pe sus Descântec de gând necurat Descântec de soare Descântec de șopârlariță Descântec de uimă Descântec de floare Descântec de pocit Descântec de făcătură Leacuri din ... 1996. Calendarul Maramureșului , Asociația Folcloriștilor și Etnografilor și Măiastra - Asociația Tinerilor Artiști, Centrul de Îndrumare a Creației Populare Maramureș, Baia Mare, 1980. Ceas ...
Paul Zarifopol - Recreația criticului
... această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi ... semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în cioară... tot norocul cu care mica dobitoacă făcuse din viața lui, ca un accent circonflex pe o literă, un sunet neașteptat. Arta e stare supremă de atenție. Cuvintele pe care le-am copiat te seduc să iei seama cu voluptate; desigur pentru că cel care mi le spune a luat însuși seama ... stau, abil învelite, întâmplări violente: un asasinat din gelozie; o rănire cruntă într-un viol; omorul ridicol al unui bărbier care nu vrea să radă pe un moșneag întârziat în prăvălie de ajunul Crăciunului; moartea curioasă a unui bețiv care-și urmărește umbra în valurile mării. Apoi istoria unui ... transcriu, spre desfătarea cititorului bun, și următoarele: Către seară marea gâfâia aburi ca un postav imens călcat de un croitor afară... Vara era în toi ...
Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie
... vază ce am scris, fiind mari amatori de literatură; și de atunci vederea unui om al poliției îmi face impresia unei omizi ce ar cădea pe mine, adică dezgust și cutremur. Acasă mă gândii serios la datoria ce îmi dovediseră că am; dar că să înșel speranța unora care așteptau versuri, ca ... de curând pentru o onor. persoană ministru de Interne, care în adevăr n-a triumfat în contra nimului, dar a bătut pe mulți surugii, trecând pe acolo, lucru ce făcea totuna după părerea lor. Înșelați în iluziile noastre, căutarăm un loc unde să ne putem despăgubi cu somnul; un umbrar sub ... întoarce ochii spre locul de osândă. Pe la amiază sosirăm la Slatina, oraș vechi, dar cel mai anevoie de vizitat ce am văzut vreodată. Risipit pe coastele dealurilor ce îl înconjoară, orașul înfățișează o vedere împestrițată, și poate mulțumi privit de departe; însă cele mai multe case, după pozițiunea lor, sunt ... baterii care trebuie să le iei cu asalt, în pericol de a-ți frânge gâtul, dacă din întâmplare vei avea acolo vreun amic pe care să dorești a-l vedea. ...
Ion Luca Caragiale - Șarla și ciobanii
... ciobanii Șarla și ciobanii de Ion Luca Caragiale (Poveste) Acum vro șeapte sau opt ani, Niște ciobani Căutau să pripășească Un dulău, ca să păzească Pe oi De lupi. - Vai de noi! Vor zice-ndată unii liberi-cugetători: N-are să vie-o vreme Când oile să n-aibă de lupi ... La Cameră sunt nelipsit. Și, la tot ce s-a vorbit În Atheneu Eu Am fost cel mai fidel dintre auditori. Fac haz pe oratori... Dar... să lăsăm acestea, Și povestea Începută să urmăm: Ciobanii noștri, așadară, Plecară Dulăul să-și găsească. Umblară cât umblară Și detere-n sfârșit ... miluiești. Li se făcură milă de șarlă: o chemară, Șarla-i urmă, Și-astfel cu toți plecară. O duseră la stână și șarl-aci jură Pe lege. - Cum se poate? Dar șarlele n-au lege, ș-arfi de necrezut, Veți zice; fugi d-acolo! -Știu bine-aceste toate, Dar iacă s ...
Vasile Alecsandri - Mormântul (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Mormântul (Alecsandri) Fost am pe unde-am iubit, Pe mândruța n-am găsit Și m-am lăsat după vânt Și am dat de un mormânt. Vântu-mprejur suspina, Iarba-ncet se clătina, Sărăcuț, amar ...