Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru STA LOCULUI
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 982 pentru STA LOCULUI.
Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață
... om, venetic în satul nostru, n-ar mai avea parte de el! după ce ți-ai făcut pomană de i-ai dat un petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă bordei! Una la mână. Bagă de seamă că, după ce e sărac, apoi ... pagubă. Și nici n-a fost la sufletul meu cugetul de mândrie, căci n-aveam pe ce mă mândri, când mi-am ales loc lângă d-lui. Acum lumineze-vă Dumnezeu, boierule, și judecați după dreptate. Boierul sta în cumpănă. Nu știa cui să dea dreptate. Vedea el că săracul a căzut în păcate, dară fără voie. După ce se gândi ... vei spune și nouă? Atunci săracul zise: - Iacă, iacă, iacă ce ne-a zis boierul să ghicim; căci de unde nu, ne va sta capul unde ne stau tălpile. Fata cea mare se puse pe gânduri și, după ce mai cugetă ea ce mai cugetă, se apropie de tată ... arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de ...
... gene și fără sprincene. Când se uita la mine, îmi venea să cred că nu mă vede. Apoi era ciupit de vărsat, de nu găseai loc sănătos pe obrajii lui nici cât ai pune un vârf de ac; și mai era pleș la cap ca un genunche, avea picioarele haitișe, parc ... cu dânsul. — Ioane, oare să fie vreme de scos la plug? — Ioane, oare grâul nu-i de secere? — Ioane, oare cum vor sta prețurile anul acesta? Iar Ion răspundea așezat și lămurit ca un cărturar. Pe lângă lucrul câmpului, el mai știa și multe meșteșuguri, precum: strugăria, butnăria ... om, cum s-ar zice, bun la toate. Lui îi erau încredințate cheile de la cămară și de la pivniță, căci nu era bețiv; el sta la ciuruitul și datul grăunțelor la cai, el la împărțitul tainurilor în curte. Deși nu era recunoscut, nici prin leafa ce lua, nici prin hainele ... pe vrâful degetelor, vorbea numai la ureche, slugile fugeau pe-un cap; numai Ion Urdilă, în contra căruia se îndrepta cu deosebire ura mătușei mele, sta nedezlipit de pragul casei noastre. Eu unul abia așteptam ziua plecărei mele în străinătate spre a-mi urma studiile și a pune ...
Gheorghe Asachi - Soția de modă
... a trimis în capitală. Neputându-mă opune, de acasă am fugit, Iar cucoana se apucă de sfarmat și de zidit. Toate cele le răstoarnă, din loc toate le strămută, Peste-o lună a mea casă în palat fu prefăcută; Pe păreți tapete-ntinde și covoare pe parchet, Draperia la ...
Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș
... se mai văzuse pe meleagurile acelea. În Lemberg era boierul cât pe ce să aibă iarăși oarecare daraveri cu poliția care îi opri trăsura în loc și ordonă surugiilor să nu mai chiuie și să nu mai bată din harapnice, pentru că provocau neorânduieli pe stradă, speriind caii de la celelalte ... încredere în vrednicia mașinistului și vroind a se odihni mai bine, el nu călătorea decât ziua. E mai cuminte să stăm noaptea pe loc
Gheorghe Asachi - Iepurile și broasca țăstoască
... Înainte face doi Și atâția pași napoi. Mai zburda, Adulmeca, Tot la umbra lui visa, [1] Își bătea de broască gioc Că încet pășea din loc. Când din a lui fantazie Iepurele s-au trezit, Nenea broască cea târzie, Neabătută-n calea sa, Pe încet, dar tot urma, Ș ...
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... de popoare, cu diferite idiomuri: cinciÂsprezece limbi vorbite pretutindene: pe străzi, prin localurile publice și pe piețele comerciale. Petrecerile cele mai variate au aici loc, și tot ce în Europa, relativ la arte, apare înalt și perÂfecționat își face debutul său în acest oraș unde plăcerile sunt bine remunerate ... răsună în tăcere. — Cine-i acolo? întrebă de după ușă. — Eu sunt! Eu! răspunse bătrâna cu grăbire. Ușa se deschide și îndată pe loc se și închide după ea. — În sfârșit, slavă Domnului, mămucă, că te văd iar acasă, îi zice o tânără fecioară blondă, punând sfeșnicul pe ... ochii în tavan pierzându-se în felurite gânduri, căci ea era de un caracter foarte ciudat. Părea că natura prin greșeală o făcu femeie în loc de bărbat, pentru că toate apuÂcăturile ei erau îndrăznețe și de o energie nespusă. Ea semăna cu viteazul său tată, căpitan de artilerie, care ...
... — Că vezi dumneata, șoptea un moșneag rezemat de tejgheaua crâșmarului, lucrul nu-i curat. Nu mor doi oameni, așa, unul după altul, în același loc. Or fi avut și ei păcate de ispășit. Cu noi, dă, se purtau bine, dar cu alții, mai știi! Cine poate ști! Ai Vădanei n ...
Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac
... frică, frica pe care lucrurile neînțelese o aruncă în sufletele slabe. Copacului îi zic toți, din vechi, Nucul lui Odobac, fiindcă e pe partea de loc a Odobăceștilor, niște răzeși avuți, stăpânitori din tată-n fiu prin părțile acestea. Multe vorbe ciudate umblă pe socoteala nucului, dar una e ... și spătos, ca și moșu-său Toader, vânjos și uscat, ca și dânsul, numai cu obrazul mai rumen și cu pletele negre. Trăia la un loc cu moșneagul, care-i ținuse loc de tată și din al căruia cuvânt nu ieșise. Numai de la o bucată de vreme moșneagului i se păru că băietanul nu-și prea ... bine. Și Toader Odobac își îndreptă o dată șalele și porni. Nu găsi pe Mitru la primărie și se întoarse dintr-o întinsoare acasă. Mitru sta în mijlocul ogrăzii și cioplea un leaț la un gard. Bătrânul se duse de-a dreptul la el: — Mi-ai poruncit coliva ... sufletul băiatului. M-auzi tu? Fata se uită și îi vorbi peste umăr: — Tu ce zici, Mitrule? Bătrânul se-ntoarse; la spatele lui, băietanul sta ...
Ion Creangă - Prostia omenească
... de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile ... și amărât ca vai de om! Și mergând el bezmetic, fără să știe unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi răpede-l ... l-a învățat să-l desfacă în toate părțile lui, să le scoată pe rând afară ș-apoi iarăși să-l înjghebe la loc. — Foarte mulțămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învățat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului... De ...
Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei
... decât de cele mai meschine interese personale și de gașcă. Buna credință și modestia caracteristice ale patrioților subliniați din ulița Doamnei ! Nu ne mirăm de loc; ceva mai mult, pare că-l vedem pe Românul apărând, cu ocazia căderii d-lui Brătianu, în chenar negru cu un articol jalnic, intitulat Necrologul ...
Nicolae Gane - Astronomul și doftorul
... în cămeșa lui; că oamenii sunt blajini și primitori, neștiind ce-i cumpăna și măsura în ale traiului, și că la masa fiecăruia este totdeauna loc pentru zece. — Acolo e de noi! zise un astronom cătră un doftor dintr-un oarecare târg depărtat de la apus. Astronomul, deși om învățat ... privind cu curiozitate prânzul țărănesc. Astronomul făcu o mișcare pentru a se apropia de masă, dar doftorul îl opri de poala surtucului în loc. — Foarte mulțămim! răspunse acesta. Suntem sătui, chiar adinioarea am mâncat. Românul niciodată nu respinge străinul de la masa lui, dar nici are obiceiul să ... cătră tovarășul său și-i zise: — Frate! știi ce?... Să nu mergem mai departe să ne pierdem vremea. Într-o țară unde cuptorul ține loc de spițărie, și mascurii știu mai mult decât astronomii, n-avem ce căuta. — Ai dreptate, răspunse celalalt. Astfel învățații călători care veniseră așa de ...