Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UN LOC
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 1024 pentru UN LOC.
Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna
... vorbe îndrăznețe, însoțite cu fapta, toți rămaseră încremeniți de ciudă. Chiajna singură se repezi către cutezătorii tineri, și cu ochirea-i fulgerătoare îi opri în loc: – În lături, mârșavilor! strigă ea cu glas puternic. Asta vă e, biet, vitejia, nerușinați păgâni ce necinstiți un mormânt?! Spuneți, ce știți mai mult a face, mișeilor, uneltitori de rele, iscoditori de dezbinări, ce priviți de sub ogheal1 păsul țării și ... ostașilor ce dau năvală, larma gloatei turbate, ce se îmbrâncea, cântările preoților zorind a sfârși slujba, sunetul clopotelor, izbucnirile tunurilor, făceau toate la un loc un vuiet încurcat, un fel de luptă amestecată, din care fieșicine căta să-și scape zilele, astfel încât în puțină vreme se strecurară toți, și biserica rămase deșartă. * * * În ... zgomot neobicinuit, un tânăr, la chip mândru și plăcut, ieși dintr-o strană afundată, unde el se ascunsese cu inima pătrunsă de o cucernică jale. Un muntean negru cu găitane de fir, cioarici la fel, cu pajeri pe genunchi, o mantie scurtă pe umeri, cizme nalte în picioare, cu pinteni de ... ușurel, șoptiră încetișor: – Îți mulțumesc c-ai fost milos și m-ai scăpat d-acei oameni fără de lege! Apoi, pricepându-se singură cu ...
Vasile Alecsandri - Movila lui Burcel
... a căzut numai ea, A căzut și mâna mea Cu păgânu-alăturea!... De-atunci n-am ce să mă fac C-am ajuns un biet sărac, Nici n-am casă, nici n-am plug, Nici juncani ca să-i înjug! Toată vara m-am rugat De bogații cei din ... sat Să-mi dea plugul ca să ar... Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei, La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei, Și c-un bou îl înjugai Și de lucru m-apucai, Că săracul n-are soare, Nici zile de sărbătoare, Ci tot zile lucrătoare!" Domnul Ștefan l-asculta ... să strigi cât ce-i putea: Sai, Ștefane, la hotare C-a intrat sabie-n țară! [5] Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urmă-a rămânea De tătari în țara mea!" ↑ Între Iași și Vaslui se află un deal gol numit Movila lui Burcel. Poporul însă îi zice Movila lui Purcel, și unii arheologi pretind că acest nume îi vine de la generalul ... ...
Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum"
... trăiește mult într-o casă îi place să păstreze orînduială. Ochii s-au deprins cu liniile, și ființa ta intimă sufere dacă-ți clintește cineva un vas de pe o consolă, un portret de pe o etajeră, ori cel mai mic lucru, care ocupa un loc bine definit pentru tine în spațiul odăiei tale. Mătușa Elencu, însă, era inamica oricărei stabilități. Nemișcarea pentru dînsa era moartea, și lucrurile i se păreau ... mult pe afară decît în casă. Precum persanul stă de-a pururi cu o roză în mînă, turcul cu o narghilea sau cu un șirag de mătănii, așa se identifica și ea cu un pămătuf pe care nu-l părăsea niciodată. Intra cu pasul ei de nălucă, se pleca pe fața străvezie a oglinzilor, cerca cu degetul ... în vreun ungher al lui, nevăzut, mreaja, nici stăruință de rîndunică să-și fi lipit cuibul sub vreo strașină. Uscată și dreaptă, ca sculptată dintr-un lemn străvechi așa era mătușa, și anii nu-i puteau domoli hărnicia. Ca o floare stranie, ținînd pămătuful în mînă, umbla, și pe unde-i ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi
... care tu nu ai luat parte închipuiește-ți ( dar din ce) interiorul unor nesfârșite ademeniri o peșteră săpată adânc în aerul umed pulsând în-afară un lift cu apă oprit între stații uneori o mână albă înflorind deasupra mormintelor dar nu-avem timp să mergem mai departe vezi un deal o potecă albă șerpuitoare o uliță două răsucite-ntr-un călcâi de rouă o piatră ușoară o fântână de seară o frunză un cal un câine un pom o pasăre-n zbor tăind ochiul ușor un om ( ai grijă) ooo UN ooo UN ooo UN gata AJUNGE ești LIBER să ȘTII liber (gândești) și-ți dă drumul la mână liber Liber liber prin viața toată 3. ca frunza arțarului la ... la capăt covoare ale muțeniei dezmiardă zorii capricii repetabile mass-turbări imperfecte între două apusuri trece gloria acestei lumi între două răsărituri muncă și somn un zaț enorm de mulțumire freamătă pe bulevardul victorie efluvii genetice din bantustanele îndestulării (bogată complexă și diversă este fresca sub care ni se înfățișează realitatea ... și biserica satului) mai la dreapta (disfuncționalități ale memoriei regresive) centrul de greutate la 2 m sub pământ înaintez hotărât pătrund adânc în lama oglinzii ...
Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit
... Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit Cîinele izgonit de Grigore Alexandrescu Lupul cu toată prostia Cîrmuia împărăția; Și ca un stăpînitor, Unora le da avere, Altora, pe o părere, Le lua chiar starea lor. Favor, ură schimbătoare, Izgonire sau chemare Al domniei era plan. Cîinele ... adună Lîna lor pe orice lună, Să-i lase măcar cu piei. Asemenea mari cuvinte, Pe cum fieșcine simte, Nu sînt prea de suferit. Pe loc vrură să-l gonească; Dar politica domnească Alte pricini i-a găsit. A zis că nimic nu știe, Că nu este ... glas n-are, Altu că nu este-n stare O piatră de jos să ia. Se mira cum de răbdase Domnul, și nu depărtase Pe un cîine ticălos, A căruia toată treaba E să mănînce degeaba, Făr-a face vrun folos. Dar după o lungă vreme, Sătul ... cîinele a dat, Zicînd că d-acu-nainte, Toate îi vor părea sfinte, Numai să fie iertat. Adesea nenorocirea Schimbă gîndul și simțirea: Pe loc fu și slobozit. Cinsti, averi nu se mai spune: Ce zicea el era bune, Duhul lui era vestit. Într-o zi neavînd treabă, Domnul pe ...
... cu pică urâtul. - Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Mița urâtului... - Uite ce e, cucoană - zice conductorul - trebuie să plătiți un bilet... - Să mai plătim? n-am plătitără o dată? - Și pe dasupra un leu și 25 de bani. - Și pe dasupra?... - Vezi, daca nu te-astâmperi? zice mamița, și-l zguduie pe Goe de mână. - Ce faci, soro ... simțitor e? zice mam' mare. Și, apucându-l de mâna cealaltă, îl smucește de la mamița lui, tocmai când trenul, clănțănind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe își pierde un moment centrul de gravitate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. Goe începe să urle... în sfârșit, n-au ce să ... ceva! zice mam' mare. Trenul își urmează drumul de la Periș cătră Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodată s-aude un șuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, și trenul se oprește pe loc, producând o zguduitură puternică. Ce e? ce e?... Toți pasagerii sar înspăimântați la ferestre, la uși, pe scări... - Goe! puișorule! Goe! strigă tanti Mița și ...
... Intrigă oameni-mi zic. În această țărnă bună Straturi samăn de minciună; De calumnie, de crezare, Grânul meu amestec are; Nâobosită-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pământ, Însă nicăire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pământ gras pentru minciune, De se face de-a minune ... acest product mănos Orice timp e priincios; Săcetă au umezală Niciodată-i dau sminteală. După-această, a sa mână Iute samănă-n țărână; Un grăunte nu se pierde, Iată tot ogoru-i verde. O minune! Ntr-un minut Ierburile au crescut; Înfloresc, ș-apoi pe loc Amu spicele se coc, Încât toat-acea câmpie Au produs minciuni o mie. Cele ce cu ochii văd, Pipăind abie le cred. D-oameni îns ... ceva minciunoase, A culege au mare dor Minciunele de amor. Îngiositul în trufie, Neavând altă meserie, De novele, care-i plac, Își culege un plin sac. Speculanții de pe loc Pe la bolte marfa cară, Ca s-o vând-în iarmaroc Și pin târguri de pin țară. Cii ce-ascultă pe la ușă Și veninul ... ...
Ion Grămadă - O noapte de groază
... mare greu, nici nu știu cum, m-am târât, pe lângă perete, în tindă și am pipăit zăvorul: era tras! Parcă-mi veni inima la loc, căci ușa era de stejar vârtos, bătută cu ținte, și avea, de-a curmezișul, pus un par, iar fereștile erau întărite cu gratii groase. Înainte de a merge la ușă, slăbisem așa de tare, întocmai ca și când visezi ... vrut și eu să strig, dar puteam să bag copiii în boli și, apoi, cine m-ar fi auzit în pustietatea asta? Câinele mănăstirii, însă, un câine ciobănesc mare și flocos, pe care-l dezlegam noaptea, nu-și afla loc, acum, așa lătra și se zbătea, sărind să rupă tâlharii din gang, pe care-i auzeam cum se apără suduind. Sluga, și așa surdă, dormea ... n-am putut. Cât voi fi stat așa, nu știu, dar, de la o vreme, nemaiauzind nimic, mă furișai încet pe lângă pereți și trasei un chibrit pe perete ca să văd câte ceasuri sunt și ori de mai este mult până la ziuă, care parcă n-are să se mai ... ...
... răsunetele sperioase, ce ies noaptea din codri, trebuie să fie și glasurile celor uciși. — Bine, dar pentru ce acele ucideri? — Pentru ce?... Pentru un cuvânt, pentru o căprioară care trece hotarul, pentru ura contra secuilor ce ne pradă pământul pe nesimțite. Această expresie energică a prădării pământului ... noastră. Unul din noi însă, mai mult admirator de podoabele naturii decât de faptele oamenilor, întrebă pre călăuzul nostru cum se numea stânca dreaptă, ca un zid, lângă care ne aflam. — Piatra Corbului, răspunse el. — Are vreo legendă? — Ce să aibă, domnule? — Are vreo istorie, vreo basnă ... o vedeți, a fost martor unei întâmplări foarte jalnice, de care se pomenește la noi din neam în neam. Cică pe timpul strămoșilor, un străin, pribegind de la dealul Corbului dinspre Borsec, a venit să se așeze la Bicaz. El își dură o căsuță mai deoparte, pentru ... aminte a dealului unde ea se născuse. ...Ce fată! ce bujor de copilă!... Cică era sprintenă ca o căprioară! cică gurița ei era un fagur de miere; cică ochii ei străluceau ca focurile, ce le aprind ciobanii noaptea în întunericul codrilor. Mulți flăcăi umblau să-i vâneze dragostea; mulți ...
Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova
... nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de a-l mai scula, calul pieri îndată. Nu știu în viața mea să fi petrecut un ceas mai greu. Eram pe un drum neștiut, prin o noapte întunecată, strașnică, cu un călăuz ce nu ne putea înțelege. Lucrurile noastre, vrând a ridica trăsura, fură răsturnate, călăuzul plângea vita lui, baronesa țipa cât o ținea ... ne tragă în vro temniță. — Pentru mai multă neliniște călăuzul nostru se făcu nevăzut!! Ne hotărâm a tăbărî până în ziuă în loc; cu perinele de pai ale trăsurii, un obial în răstare și o prostire, ne îndeletniceam a face un pat, ferit de frig, pentru nenorocita noastră tovărășiță, când auzirăm în apropiere tropotul unor cai și glasul mai multor oameni: "Antoane! — strigai la fratele ... cu un glas tare și poruncitor: "Stai: cine e acolo!" — "Un prieten și iubitor de franțuji, care vă vine în ajutor!" Adevarat, acesta era un boier moldovan, vorbind prea bine limba noastră, pe care călăuzul nostru fusese să-l roage a ne veni într-un ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... soiuri, începând de la colosalii zăvozi până la cei mai mici mopși și cotei. Boierul Klimenko era om galantom pentru robii săi, dar asemenea și un călău avan pentru cea mai mică greșeală. Toamna după seceriș se deschidea pe moșiile lui vânătoarea, și atunci reședința boierului Klimenko reprezenta un for colosal, unde se aduna boierimea din toate olaturile, aducând slujitori, vânători, vizitii, lachei și câineri cu câini de vânat. Răcnetele, țipetele și ... în umbră bojdeuca săracului. Liniștea în alături era întreruptă numai de zbieratul a două oițe ce pășteau în poieniță. Pe pragul bojdeucei ședea un bătrân în cămașă rufoasă, încins cu un curmei. Bătrânul avea ca la 70 de ani, însă era încă musculos și țanțoș. El stătea pe gânduri țintind o căutătură în cursul râului, cu ... o mână ținea pe genunchii săi o cobză ale cărei strune le atingea cătinel cu degetele zbârcite și negre, și mormăia cu o voce înădușită un fel de cântec, cum se vede, inspirat de gândurile unui trist suvenir, căci ofta din adâncul pieptului, apoi intonând pe instrumentul său un ...