Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VAI
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 516 pentru VAI.
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului
... cere. A Nordului mare o piatră ascunde, Lucește ca ziua prin negrele-i unde Și cui o va scoate viața mi-o dărui; Dar vai! nici s-o vadă nu-i soarta oricărui. Â O, înger! el zice și glasu-i se-neacă Și dreapta îi scapă pe-a ...
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)
... cere. A Nordului mare o piatră ascunde, Lucește ca ziua prin negrele-i unde Și cui o va scoate viața mi-o dărui; Dar vai! nici s-o vadă nu-i soarta oricărui. Â O, înger! el zice și glasu-i se-neacă Și dreapta îi scapă pe-a ...
Nicolae Gane - Stejarul din Borzești
... ce-s spânzurați aievea, deodată se văzu o ceată nenumărată de adevărați tătari venind în goana mare a cailor spre dânșii și-atunci... vai!... toți copiii, cuprinși de groază, apucară la fugă care-ncotro, uitând pe micul Gheorghie, care atârnat de creanga stejarului, zâmbea încă în nevinovăția lui, neștiutor ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... și buf! o lovi după ceafă de era să-și muște limba și o răsturnă jos de pe tron. Sărăcia rămase locului unde căzuse ca vai de ea. Oaia finului fătase un miel; acesta, după ce se mai mări, îl mițui și pe dânsul ca pe mieii ceilalți și îi trimise ...
Titu Maiorescu - Poezii populare române
... următoarele poezii: Bade trandafir Bade, trandafir frumos! Vrut-ai să te-arăți duios, Dar te-ai arătat ghimpos Și din minte nu m-ai scos. - Vai! leliță din cel sat! Ce-ai cerut și nu ți-am dat? Cerut-ai faguri de miere, Eu ți-am dat buzele mele; Cerut-ai ...
Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului
... Și din zbor capu-i tăiau. Capul se rostogolea, În sânge se tăvălea Și pe scări se cobora Și-n rădvan apoi sărea. Iar Marica, vai de ea! Capu-n brațe apuca Și plângând la el căta, Și bocind îl săruta, Când pe frunte, când pe gură, Când pe gât, la ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra
... nu s-aruncă. Decât cerșitor, mai bine ia toporul și la muncă. (Răzvan se arată în fund și se oprește din dosul lui Sbierea) TĂNASE Vai, jupâne! vai, jupâne!.. Nu cerșește un român, Nu cerșește cât mai are un pai de nădejde-n sân! Nici eu nu cerșeam, jupâne, pe când aveam vitișoare ... totuși, pe boier, De-ți da o scârbă de-aramă, tu l-ai fi urcat în cer? TĂNASE E român, oricum. RĂZVAN Jupânul e român? Vai, ce ocară! Te-nșeli, moșule! El este piatră, lemn, strigoi sau fiară, Dar numai român nu-l cheamă, că mult mai român sunt eu!... Nu ...
Alecu Russo - Studie moldovană
... se îngâmfesc în denumirea de bonjuriști , poreclă cerămășița bătrânilor ne-a lăsat la 1848 drept moștenire, împreunăcu datoriile lor, în ziua călătoriei vecinică. Vai de tinerimea aceea și de tinerețile aceeași tinerime! Veacul n-a stat locului pentru dânsa! Între 1836 și 1852 sunt șasesprezeceani. Astăzi nemții ... viața lui politică sau morală, dară în cele multeobiceiuri casnice, care ne-au legănat în fașură. Multe s-au dus,multe au rămas, dar, sărmanele, vai de ele! fricoase, rușinoase, elese ascund și se pierd de frica bontonului. În stârpirea codrului, decare am zis mai sus, nu doresc nici caftanul , nici ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... lui pompă e de împrumutare, Făcută cu-njosite mijloace ș-amăgiri. Sporește datoria, dobânzile sporesc, Pân-ce Clearh al nostru închis se pomenește, Sărac ca vai de dânsul, lăsându-și creditorii În deznădăjduire cu lacrimi pe obraz. Pe doi, trei sărăcindu-i, pre alții mai mulți șireți, Care-au pândit prilejul ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... dovleac jos trântit Până-n fund își sparse capul, de pereți fiind lovit. După ce ieși în urmă d-acei nerozi copii tras, Jupuit ca vai de dânsul, la picioare, mâini și nas, Zise: - Nu e vina voastră, ci a mea, că n-am judecat, Ș-astfel de cinste ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului
Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fata moşului Fata moșului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Copiii cutreierau voioși via părăginită. Un șir, ținându-se cu amândouă mâinile de mijloc, se încolăcea, strigând de frică să nu-i înhațe "mama-gaia". Fetele începuseră "de-a ulciorul". — Cum dai ulciorul? — Cum îl vezi, cu ochii verzi, ș-o lingură de păsat, să nu zacă de vărsat. Sub castani, oamenii stau de vorbă. Numai moș Doroftei judecă cel din urmă clondir și-l stoarce, picătură cu picătură. — Așa să se scurgă ochii fetelor după mine. — Ei, aș! ți-ai trăit traiul, ți-ai păpat mălaiul, zise una dintre femei. Mai bine ne-ai spune câte ceva, da mai altfel, nu ca nea Tămădueanu. — Hai să spunem ghicitori, zise Doroftei, începând a cânta, legănând capul, cam fără voie, aci pe-un umăr, aci pe celalt. Și lumea se grăbi a-i da de nimic ghicitorile lui. — Bulgăraș de aur, joacă pe piele de taur? — Soarele. — Nuia vâjâia, ocolii țara cu ea? — Gândul. — Șervet vărgat, pe Dunăre aruncat? — Șarpele. — Minți, moțato! — Curcubeul. — Ei, așa, așa mai merge. — ...