Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI ÎNAINTE
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 699 pentru MAI ÎNAINTE.
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... plătit vinul de Cotnar și Obodești? Pâraiele ce izvorăsc din acești munți își varsă toate apele lor în râurile cele mari, care, pe lângă Dunăre, mai sunt încă: NisÂtrul, Vistula și Tisa, care udă adeseori cu apele sale îmbelșugatele câmpii ale Ungariei. Mai e de amintit Mureșul, ce trece prin TranÂsilvania; Prutul, ce traversează Bucovina și se varsă în Dunăre; Siretul, ce desparte Muntenia de Moldova. Celelalte ... și ale Niprului. Pe același temei se poate presupune că pustiurile Hersonului erau odată acoperite tot de apele Mării Negre. Ipoteza aceasta pare cu atât mai verosimilă, cu cât piatra scoasă din pământul acelor stepe e de aceeași formațiune și comÂpunere ca și cea din solul Mării Negre, adică de ... codri. Păstrând plantele de la a lor creație primitivă generația în mod destul de conservativ, ele pot servi în tot locul de cel mai sigur document geologic. Și astfel vedem că plantele Basarabiei nor-dice sunt aceleași ca și ale munților alpini. În decursul călătoriei mele prin munții Elveției ... am aflat exemplare aproape congruente cu ale acesÂtuia. Crezând a face un serviciu botanicilor noștri români, le voi înșira aici. Reprezentanții cei ...
... care cărăușii-ndată ce-au sosit, Așa s-au sfătuit: Ca să pogoare valea, pe rând, încet, cu minte; Iar carul după urmă să facă înainte, Căci boii ce-l purtau, Deprinși fiind și maturi, mai vrednici s-arătau; Și în adevăr, carul mergea încet, ca gândul Cel încercat de grije și frământat de ani. Dar o pereche de juncani A ... Ia vezi alde Prian În jug cum tot se lasă; Ar vrea din el să iasă. O, Doamne! Și ce boi! Cu ce renume mare! Mai bine ar căra gunoi, Sau ar ședea la bragă, pe somn și pe mâncare... Ia să ne vadă și pe noi!.. Cu-așa ocări, juncanii ... numai noroi Și numai fapte rele; Iar când s-apucă singuri ei De trebi, ca oameni grei, Răstoarnă carul drept de râpă Și tot încă mai
Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice
... Un spirit sucit, puțin în curent cu cele literare, a zis cu această ocazie: “Iar Paraziții? parcă era vorba să nu se mai premieze academicienii între dânșii!â€� Cu aceeași ocazie ne-a picat și nouă, celor de la Moftul român, dintr-o sorginte pur academică ... că cea dântâi idee ce ne-a venit a fost să împărțim frumușel această sumă între directorul și redactorul nostru— au mai făcut și alți moftangii români așa ceva, și nu s-a mai prăpădit lumea. Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz rușinos și ne-am întrebat: cum se pot întrebuința acești 250 lei mai ... răspundem cinstit și frumos la intenția generosului donator? Ne-am gândit, am cumpănit și am hotărât: Moftul român publică prin aceasta următorul concurs: Pentru cel mai bun elogiu adus Academiei Române — 120 lei. Pentru cea mai bună satiră în versuri contra Academiei Române - 100 lei. Pentru cel mai bun epigram [sic] în contra Academiei Române — 20 lei. Pentru cel mai bun cuatren simpatic adresat ilustrului corp — 10 lei. Plus pentru fiecare un abonament permanent la foaia noastră și titlul onorific de membru corespondent al
Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul
... la litean, Că liteanu-i om viclean. [14] Ci să-l vinzi la un român, Că-i om drept și bun stăpân Și de mână mai dănos Și de suflet mai duios. [15] El pe negrul de-a avea, Tot de nunți mi l-ar ținea. Eu la dânsul l-oi vedea Ori la ... mare parte din Basarabia poartă numele de Bugeac, de pe timpul năvălirii tătarilor în sânul ei, în urma morții lui Ștefan-vodă. Câmpiile Bugeacului hrăneau înainte un soi de cai sălbatici ce erau foarte aprețuiți de turci și de tătari. Asemenea și în Dobrogea, pe malul drept al Dunării, în față ... și de agerimea cailor moldoveni. Acei cai erau foarte căutați de unguri și de leși pentru remonta cavaleriei. ↑ Grue vroiește să-și mărturisească păcatele înainte de a muri. Românii țin foarte mult la îndeplinirea datoriilor lor de creștini. ↑ Unii din cântăreți adaugă mult la faptele lui Grue ... maica ta Ș-am tăiat pe frate-tău Ș-am ars pe tatăl tău. Este însă de presupus că Ghirai hanul cel era bătrân, nu mai
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur
... Cum? întrebă băiatul, sunt mulți oameni ca mine și ca tata? Și o să trăim cu dânșii? - Negreșit, îi răspunse calul. - Atunci, daca e așa, mai întrebă copilul, de ce nu vin ei pe la noi? - Ei nu vin, îi mai zise calul, fiindcă n-au ce căuta p-aci, trebuie să mergem noi la dânșii. - Să mergem, răspunse copilul cu bucurie. Iar daca îi spuse ... aici toate sunt cu șartul lor; de aceea trebuie să știi să-ți faci și tu un căpătâi. Și, după ce șezu acolo câteva zile, mai dedându-se cu lumea și mai obișnuinduÂse a trăi în huietul ce înăbușește orașele, plecă luându-și calul cu sine și se duse, și se duse, până ce ... trei fete: și așa multă grije îi dase trebile împărăției, încât uitase de fete că trebuie să le mărite. Într-una din zile, fata cea mai mare se vorbi cu surorile ei ca să ducă fiecare câte un pepene ales de dânsa la masa împăratului. După ce împăratul se puse la ... a doua zi începură a veni pețitori de la cutare și de la cutare fecior de împărat. Iară după ce fata cea ...
Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe
... treaba: liberalii, pentru a nu-și călca jurământul și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau în prăvălie, dar trimeteau om să le târguiască fără a spune pentru cine. Într-o zi, din conversația mai multor mușterii la țuică, află că seara e masă mare la cuconul Iancu X..., un chiabur foarte colțat, inițiatorul boicotului. Cuconul Iancu cinstea cu un ... băieți: - Băiete! încă o drojdie la domnul, că-i e frig. Dar funcționarul supărat: - Mersi, domnule, nu-mi trebuie; dar să știi că nu-ți mai calc în prăvălie. - Precum ești d-ta liberal - răspunse băcanul râzând și mai tare - mă mir că ai băut aici și drojdia întâia. Tânărul a ieșit trântind ușa. E aproape de amiazi, când o caleașcă mândră ... de icre moi, trei bucăți camembert, un kilo somon, una langustă vie, opt duzini stridii, un ananas, un flacon curaçao triplesec... De mult nu mai intrase în băcănie cucoana! Acum își scotea din capete, pe când mușteriii ceilalți, între care mai
Dimitrie Anghel - A. D. Holban
... uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar doar, ca un clopot dogit, îl mai auzeam cînd mă abăteam prin Iași discutînd și aruncînd diatribe vehemente comesenilor lui de la glorioasa cofetărie a lui Tufly ; arar mai citeam cîte un articol imund prin vreun ziar, în care, ca o sepia mînioasă, își arunca din cînd în cînd norul de cerneală ca să ... pe un nas cărnos, cu nările răsfrînte, din care țîșneau necontenit două șuvoaie de fum... Nimic nu era destul de bun pentru el; mîncările cele mai scumpe, pateurile cele mai alese, brînzeturi, fructe dispăreau ca într-o prăpastie în gura lui enormă... Regretata pivniță a tatălui meu, garnisită cu cele mai prețioase vinuri de marcă, nu avea nici un secret pentru dînsul. El mînca, el bea, el vorbea. Nimănui nu-i era îngăduit să-l întrerupă ... nimeni după ochelarii aceia negri, nimic îndărătul vorbelor răsunătoare, nimic în această uriașă întrupare, decît un stomac și o pungă de fiere... Astăzi, cînd arar mai dau cu ochii de acest nume, care ca un înecat tot ...
Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul
... ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc". Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică, nu mai sta locului, cum nu stă apa pe pietre, și mai nu-l prindea somnul de harnic ce era. Dintr-o parte venea cu carul, în alta se ducea, și toate treburile și le punea la ... lucru, calea-valea; se lua cu treaba și uita de urât. Dar în nopțile cele mari, câ nd era câte o givorniță cumplită și se mai întâmpla să fie și sărbători la mijloc, nu mai știa ce să facă și încotro să apuce, vorba cântecului: De urât mă duc de-acasă, Și urâtul nu mă lasă; De urât să fug ... alte năstrușnicii, încât nu știi ce să crezi și ce să nu crezi? Numai nu-i vorbă că am văzut eu și destui bărbați mult mai ticăiți și mai chitcăiți decât cea mai bicisnică femeie. Și așa, trezindu-se el în multe rânduri vorbind singur, ca nebunii, sta în cumpene: să se însoare... să nu se însoare?!... Și ... a pornit el din pădure, pe loc s-a și stârnit un vifor cumplit, cu lapoviță în două, de nu vedeai nici ...
Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone
... dramatice și lirice, totuși teatrul era totdeauna bucșit de public, adunânÂdu-se numai pentru a privi jocul Dunei Burakova, al cărei talent mai înainte strălucea pe scena teatrului din Petersburg. Nu se știe însă din ce cauză ea fu izgonită din capitală, și acuma, vrândÂnevrând, era silită să ... plăcere, cum nu am avut nici la o reprezentație bufă a teatrului din PaÂris. Căci mersul piesei era întrerupt în pasajele cele mai patetice de interesele pecuniare ale artiștilor, și sublimul dramatic se lovea cu realismul cel mai umoristic din viața artiștilor rusești. Pe lângă asta, ciudat era și decorul scenei. Nimic nu era pus în rânduială, ci toate obiectele zăceau aruncate în ... așa învățați voi rolurile! Unde-i Hamlet? Hei, tu! unde dracu te ascunzi? Hamlet. Iată-mă, dle director! (Iese din culisă.) Directorul. Unde umbli, rufosule, mai bine te-ai face sacagiu decât actor pe scenă! De ce nu înveți rolul? Hamlet. Am așteptat intrarea! Directorul. Zi mai bine intrarea în birt. Dar ascultați ce vă spun: dacă îl văd încă pe unul din voi la repetiții ceacâr, să știți că vă tai ... ...
George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui
... cei de rând din fabrici, un asemenea repaos nu-l pot avea nicăieri și la nimeni. Sunt strivit, nu mă mai regăsesc și nu mă mai recunosc. Aștept telegramele Havas, ca să scriu, iar să scriu de meserie, scrie-mi-ar numele pe mormânt și n-aș mai fi ajuns să trăiescâ€�... Că Eminescu făcea gazetărie bună, e firesc. Dacă el ar fi fost nevoit să învețe ciubotăria, ca să trăiască, poate că ... făcute de el ar fi ieșit minunate. (S-ar fi găsit și atunci oameni care să susțină că această activitate a lui are mai multă importanță decât cea poetică!) Gazetari de talia lui Eminescu au mai fost — poate și mai mari. Poeți de talia lui, nu. Adevăratul lui titlu de glorie este și va rămâne poezia lirică — acele minuni de armonie și simțire în ... vadă, câtă dreptate avea dl Maiorescu când spunea că pe Eminescu o femeie cu greu l-ar fi putut prinde și reține în mrejele ei mai multă vreme... Și, ca să fim drepți, Eminescu a avut mai multe, așa-numite, cu un termen drăgălaș, muze. Se știe acum că unele din cele ...
Ion Luca Caragiale - Partea poetului
... și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când ... și am venit, după cum mi-a spus domnul... Dar sfântu-i taie vorba: — Drăguță, să ierți, domnul acuma are alte treburi; mai du-te și te mai plimbă; vino aldată. — Bine! a zis Poetul cuviincios. Și s-a-ntors la plimbare jos. Dar nu s-a ... unei mese, pe care, sub lumina a o sumă policandre strălucitoare, stau întinse hărți, documente, tractate; iar în capul mesei, într-un jeț mai înalt, aromea dulce un împărat bătrân, cu toate că toți ceilalți făceau gălăgie strașnică, strigând înfierbântați, unii pace, alții război, alții cine mai ...