Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NOASTRE

 Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 666 pentru NOASTRE.

Mihai Eminescu - Ce s-alegea de noi, a mea nebună...

... de tine lacom ­ ca un pagi. Acum ca-n toamna cea târzie Un istovit și trist izvor, Asupra-i frunzele pustie A noastre visuri cad și mor. Și de nimica astăzi nu-mi mai pasă, Nu cer nimic din lume, nici aștept. Mă mir de ce cu strângeri ...

 

Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ți adaogi...

... pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. Naintea nopții noastre îmblă Crăiasa dulcii dimineți; Chiar moartea însăși e-o părere Și un visternic de vieți. Din orice clipă trecătoare Ăst adevăr îl înțeleg, Că sprijină ...

 

Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ți adaogi...

... pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. Naintea nopții noastre îmblă Crăiasa dulcii dimineți; Chiar moartea însăși e-o părere Și un visternic de vieți. Din orice clipă trecătoare Ăst adevăr îl înțeleg, Că sprijină ...

 

Mihai Eminescu - Demonism

... suntem răi Fără de-a-avea puterea lui. Răi putem fi Mai ca și el ­ dară din neputință Se naște ironia vieții noastre. În van Titanul mort, ce ne-a născut Binele ni-l voiește; în zădar Cearcă-a vorbi cu noi în cugetări ...

 

Mihai Eminescu - Din cerurile-albastre

... Mihai Eminescu - Din cerurile-albastre Din cerurile-albastre de Mihai Eminescu Din cerurile-albastre Luceferi se desfac, Zâmbind iubirii noastre Și undele pe lac. De glasul păsărelelor Pe gânduri codru-i pus. O, stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ...

 

Mihai Eminescu - Din noaptea...

... Mihai Eminescu - Din noaptea... Din noaptea... de Mihai Eminescu Din noaptea vecinicei uitări În care toate curg, A vieții noastre desmierdări Și raze din amurg, De unde nu mai străbătu Nimic din ce-au apus — Aș vrea odată-n viață tu Să te înalți ...

 

Mihai Eminescu - Epigonii

... piatra să învie ca și miticul poet, Smulge munților durerea, brazilor destinul spune, Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune, Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet. Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne, Căci pe mucedele pagini stau domniilor române, Scrise de mâna cea veche a ...

 

Mihai Eminescu - Freamăt de codru

... Cine știe să le-asculte? Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri Și vorbesc cu-atât de multe                        Înțelesuri. Cucu-ntreabă: - "Unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zână să răsară                        Tuturora." Teiul vechi un ram întins-a, Ea să poată ...

 

Mihai Eminescu - Ghazel

... rupt, ce pân-acum junețea ți-o sigilă ­ Un corp am fost îngemănat trăind o viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în dezmierdări, în milă, Parc-am trecut noi amândoi în noaptea neființei, Ne-am zugrumat în ...

 

Mihai Eminescu - La steaua

... trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe cînd nu s-a zărit, Azi o vedem și ...

 

Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea...

... el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât de singuri Și atât ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>