Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru POATE SĂ

 Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 1441 pentru POATE SĂ.

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

... vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ... sfânta mănăstire râul pomenilor, și curge și curge până-n ziua de astăzi, și cât lumea n-are sece. Pădure fără uscătură nu se poate... Între atâta lume credincioasă, s-au găsit și lepădați de cele sfinte câțiva, care au bârfit. Unii au spus ca zugravul a mințit ... se afla omul la bătrânețe împovărat de două copile destul de coapte, care trebuiau numadecât măritate, și el n-avea para frântă, nemite cu ce le-nzestreze pe potriva lor și a numelui părintesc. La cine alerge după ajutor? la cine se roage? La cine altul decât la sfânta icoană făcătoare de minuni, la Buna-vestire. Astfel, ca ...

 

Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor

... îi cap? Nu s-au sculat împotriva mea locuitorii din Păscărie cu pretenție că i-am atacat în cinstea lor și cereau cu topuzul ca fiu spânzurat ca Petrariul, pe șesul Frumoasei? Atâta ar mai trebui bieților literați, împodobeze cu aeronautica lor, sau mai moldovenește cu plutirea lor în aer, serbarea vreunui iarmaroc și slujească de pildă pacinicilor locuitori. Cum îți spuneam, societatea noastră se afla într-o uliță fără nume. Ea se alcătuia de cinci tinere dame și ... ce însemnează acest talent de curând introdus. Arta salonului însemnează în Iași pretenția ca fieștecare persoană ce intră într-o casă unde stăpâna ține salon -și depuie la ușă vrednicia, caracterul și opiniile și se hotărască a nu fi decât papagalul damei de gazdă. Acela care ar îndrăzni arate vro idee neatârnată se pune în primejdie de a vedea pe gazdă că-i întoarce dosul: maniere toute neuve de faire les ... toată viața se mărginește întru a iubi și a fi iubită; o femeie, în sfârșit, este un ceva ce nu se poate nici descrie, nici numi, nici hotărî matematicește, un ceva ce este cel mai rar lucru din Moldova, mai rar, dacă se ...

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

... venerabili... Iată și liliecii... Au înflorit a doua oară — semn de toamnă lungă... îmi trimet de departe florile albe mirosul lor onest. ne apropiăm binișor și intrăm în grădina care parcă n-are fund. Grădina asta — s-o vezi noaptea pe lună! Atunci -i mănânci discret prunele brumării. Iată ce frumusețe de prune. Dar gutuile... Și perele astea de iarnă... Astea se mănâncă tocma-n postul Paștelui. Și ... dau doi franci de cheltuială. — În sfârșit, îmi zice rătăcitorul, plictisit de atâtea dificultăți din parte-mi; în sfârșit, ce fel de casă vrei? poate ți-o găsesc eu singur, fară mai alergi și dumneata. — Ce casă vreau? zic eu și mai plictisit. Uite ce casă vreau... Vreau o casă cu șase odăi mari, fiecare ... Ă©got[iii] , cu seră, cu grădină de fructe și grădină de flori și un havuz mare, în mijlocul curții... Asta vreau! — Pe unde fie? — În centru... pe linia tramvaiului. — Și cât vrei dai pe an? — Între o mie și o mie o sută... — Bine, zice Ahasverus oftând resemnat, și vrea plece. — Stai! zic eu. Ia seama, Isaac,

 

Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași

... meu Carl Nervil, iarăși într-o descriere ce face despre provincial — însă despre provincialul evghenist. Pentru ca putem ajunge la această alegere și putem găsi așa de bine pe individul nostru, încât oricine -i poată citi pe frunte cuvântul de provincial, ca un blestem strămoșesc, noi vom începe dintâi a scoate dintre ținutași pe bătrâni, pe ... mai mult decât toate poreclele din lume și pe care, pe sfântul meu, n-aș vroi a o avea. Mai bine aș prefera car apă pe la jidani, fac cărbuni, lucrez la drumuri publice, fiu pus peste arături, decât fiu numit provincializat: fui, ce scârnav nume! Țăranii, adică muncitorii de pământ, asemene nu pot -mi slujască tipului meu; viața lor este așa de ticăloasă în privire cu a noastră, caracterul lor este așa de firesc, compătimirea mea ... mie de raze. Atunce inima-i zvâcnește, mai că-i sare din loc, pulsul său bate o sută douăzeci de ori pe minut; nu se poate ținea în trăsură, mai că-i vine ...

 

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar

... Puterea sufletului Meu O soarbe ziua sângeroasă, Eu știu — aceea zi veni-va Și cu tâlharii pedepsiți Feciorul Tău iubit muri-va, Ca toți fie izbăviți. M-a blestema atunci mulțime, Mi-a pune-n cap de spini cunună, Pe când într-a cerului ... Sculați! le-a zis, venit-a ceasul, Sculați din somn și vă rugați, Ca voi ispita și necazul Ușor în lături le dați; Credința tare vă fie, Ca și-n ispită se ție!" Au zis — și iar s-au depărtat Unde-au mai plâns și s-au rugat. Și de o nouă scârbă-aprins A ... Mântuitorul Iisus. ,,Sculați! le-au zis, venit-a ceasul, Sculați din somn și vă rugați, Ca voi ispita și necazul Ușor în lături le dați; Credința tare vă fie, Și-aproape-a slavei-mpărăție... Și vine lupta sângeroasă, Ce soarta lumii păcătoase Va hotărî pe totdeauna"... Tăcere. Prin grădină luna ... liniște, singurătate Alături de Hristos se roagă. Dorm toate pline de păcate; În ceruri — o tăcere-adâncă, Și numai singur duhul rău Durerea nu poate ...

 

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar

... Puterea sufletului Meu O soarbe ziua sângeroasă, Eu știu — aceea zi veni-va Și cu tâlharii pedepsiți Feciorul Tău iubit muri-va, Ca toți fie izbăviți. M-a blestema atunci mulțime, Mi-a pune-n cap de spini cunună, Pe când într-a cerului ... Sculați! le-a zis, venit-a ceasul, Sculați din somn și vă rugați, Ca voi ispita și necazul Ușor în lături le dați; Credința tare vă fie, Ca și-n ispită se ție!" Au zis — și iar s-au depărtat Unde-au mai plâns și s-au rugat. Și de o nouă scârbă-aprins A ... Mântuitorul Iisus. ,,Sculați! le-au zis, venit-a ceasul, Sculați din somn și vă rugați, Ca voi ispita și necazul Ușor în lături le dați; Credința tare vă fie, Și-aproape-a slavei-mpărăție... Și vine lupta sângeroasă, Ce soarta lumii păcătoase Va hotărî pe totdeauna"... Tăcere. Prin grădină luna ... liniște, singurătate Alături de Hristos se roagă. Dorm toate pline de păcate; În ceruri — o tăcere-adâncă, Și numai singur duhul rău Durerea nu poate ...

 

Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți

... nu gândește, Ce-mi pasă de-a ei măreță! Aibă-și parte de noroc, Căci înșelătorul care pe ea astăzi o iubește Mâine poate s-o izgonească și -și ieie alta-n loc. Iar odoarele ce poartă pe fruntea ei cu mândrie, Va trebui le-ntoarcă acei ce s-au fericit, Cum și-naltele palaturi cărora le-au dat protie, În locul căsuței noastre de unde au pribejit. Și ... dac-a sa căință va fi din suflet curat, Oh, noi vom uita, moșnege, a sa faptă de ocară, Silindu-ne s-aline și al său cuget mustrat..." (Cine nu poate cunoaște graiul unei maici duioase?) "O, Doamne! zise bătrânul, dar trăiască-i cu cale Păcatul cu fapta bună într-un lăcaș la un loc?" "Gândește că al ei sânge este din vinele tale"... "Cine mă ... multă alergare, Când am găsit ticăloasa în al său mândru palat, I-am cerut câteva ore -mi dea măcar ascultare, Gândind s-o fac -nțeleagă c-au făcut mare păcat; Având speranță că poate

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... boieri, îmbrăcați totdeauna în haină neagră, cu pălării înalte, rătăcind pe sub aleile de tei, cu ochii pierduți în urmărirea unui vis ce nu se poate îndeplini. Îmi aduc aminte cum ascultam, toată ziua, trâmbițele, al căror glas războinic făcea răsune cazărmile ce ne înconjurau casa. Toată lumea militărească era tăbăruită lângă noi, la deal. Nu o dată am rămas uimit, în poartă, când regimentul ... mea de copil. O pot povesti așa cum aș fi văzut-o aseară, cu înțelegerea mea de acum, cu ochii și inima mea de atuncea. ...Poate fi avut vreo cinci-șase ani. Într-o seară mă jucam în grădinuța din față. Cum făceam grămezi de nisip, deodată clocoti strigătul grabnic și ... din convorbirea celor doi soldați. Cel dintâi se întoarse și spuse, cu glas plin de spaimă: Moare, măi. Da, moare, îi răspunse celalt. Întâiul urmă: -l punem ici, în dosul porții, -și deie sufletul în liniște. -l punem. Când zăriră pe mătușa Smaranda, o trimiseră repede: Fă-ți pomană și adu o lumânare. Bătrâna se zăpăci, alergă numaidecât, și pe mine ... ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog

... și doară nu luĂ²m sama că mai mare partea întru aceasta este a scriptoriului. Luând firul istorii neamului nostru romănesc, de când au așezat în Dacia, câți și mai câți bărbați, cu tot feliul de vărtuți strălucitori, am cunoaște doară acum, deacă ar fi aflat între români, din vreme în vreme, bărbați care fie scris viața lor și cu măestru condeiu împodobindu-le fapte și înălțându-i după vrednicie, îi fie trimis strănepoților viitori. La lipsa unĂ²r ca acești autori, acum pre toate acele persoane luminate din căruntele veacuri, ceața uităciunii i-au ... mâhnirea mea, cumcă țiganii noștri și la Eghipet tot aceiaș sunt ca și pe la noi, adecă defăimați și de toți urgisiți, ce nu vor păzească nice o rânduială sau îmbunătățeze cu năravuri mai polite sau -și lumineze mintea cu învățături alese. Fiind eu în Eghipet mai la toate bătăliile de față, s-au întâmplat pe mine o nenorocire, că trecând ... poveste, pe care, după limba învățată, am numit poemation (adică mică alcătuire poeticească), întru care am mestecat întru adins lucruri de șagă, ca mai lesne

 

Mihai Eminescu - Archaeus

... o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele , tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea 'nceapă de la az buchi . Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între ... un lucru ciudat. Cel dintâi deosebește lămurit grăuntele de porumb de prundul galbăn, el înoată cu siguranță pe apă, măsură, cu ochiul distanțele ce le poate ajunge și nu-i fără oarecare înduioșere în fața unei gâște în epoca virginității. Cel de-al doilea uită mănânce , voind sară peste o groapă cade-n mijlocul ei, iar frumusețile virgi - sau nevirginale trec pe lângă dânsul fără ca el -și [fi] ridicat ochii. Cu toate acestea noi presupunem că filozoful e mai cuminte decât un gânsac , ba că în problemele aceluia e mai mult ... ncepe râdă .|| — Spune-mi nepoate — dacă poți — un lucru imposibil și o idee imposibilă. — Un lucru imposibil e ca eu fi șters ciubotele lui Beethoven, care-a murit înainte de atâția ani, iar o idee imposibilă este ca ceva ...

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... a numit „capuținism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuținismului și capuținiștilor. Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mândriei excesive a intelectualilor, a început -și piarză încetul cu încetul clienții, cari consumau altceva decât capuțin. Ar fi lucru oarecum explicabil: omul inferior se găsește foarte strâmtorat într-o atmosferă ... aleșii le-au putut pricepe, și asta a făcut un mare bine public: încet-încet, și din ce în ce mai numeroși, începură iasă, din rândurile poporului, o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune era fie intelectuali. Până aci, nu se știuseră număra, neavând un semnal de raliare, o eclesie. Aceasta a fost perioada clasică a intelectualilor ... putea stoarce binele ei din sânul naturii, din sânul mamei crude, care mai totdeuna trebuie apucată strâns în clește, canonită, bătută până la sânge, ca -ți dea o picătură de lapte. Ei!... Intelectualul e prea blând fiu ca -și maltrateze cumva mama. Mâna lui, care n-are altă menire decât

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>