Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 371 - 380 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Vasile Alecsandri - O primblare la munți

... de pe urmă ale soarelui. Din toate părțile tot înălțimi, și înălțimi adevărate, care te fac și mai mic decât ești și la care trebuie te uiți cu capul gol, pentru că-ți cade căciula de la sineși. Cum nu se mire cineva! Cum nu i se aprindă închipuirea! Noi, în ciuda celor ce se fac că nimic în lume nu poate fi destul de frumos pentru ei, noi ... aceste îmi pricinuiră o tulburare întocmai ca și când mi-ar fi picat pe cap vreun fes din cele patru care împodobesc turnurile Mitropoliei! Vrui vorbesc, în zadar!... glasul mi se tăiase. După atâte osteneli și primejdii, -mi văd deodată toată dorința nimicită! Nu, nu-mi rămânea altă de făcut decât ... ies în cerdac, ca mă răcoresc. Cerul era senin; câteva stele luceau deasupra bisericii și unele se iveau printre copacii ce acopereau vârful munților. O tăcere înfricoșată domnea în ... Auzind aceste cuvinte, ne-am apropiat toți de călugăr. El își lăsase capul pe piept, și două lacrimi îi curgeau pe obraz. L-am rugat ne tălmăcească vorbele lui, și el, după o scurtă tăcere, își scutură capul ca ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II

... lui grămadă Sta cei pre care-acuma norodul îi cinstesc, Ș-a cărora favoruri noi astăzi așteptăm! Pre slugi rugau cu daruri mijlocitori fie; Iar dacă-al meu părinte cuvânt le adresa, Uimiți de bucurie ce-or face nu știa; În lacrimi tuturora spuneau de norocirea Ce-avură vorbească cu omul acel mare; În casa lor atunce se bucurau cu toți, Părea că vro comoară ascunsă au găsit. Deci judecă tu însuți cum ... miră cei ca tine, Iar tu te-ncânți de sine precum un nou Narcis. În strâmt pantof piciorul cu sila grămădind, De bătături durerea te face-olog umbli. Ți-ai pus o haină care plătește o moșie, Și slugile asudă până ce te gătesc. Când statul lor romanii au vrut -ntemeieze, Atâta osteneală eu cred că n-au avut, Cât cei ce au s-aleagă colorul hainei tale, Caftanul cum fie cu moda potrivit, Cu vârsta și cu locul, cu timpul ce va fi. În târg nu suferi verde, nici vara catifeaua, Nici iarna ... iar dincolo se cere ajutor. La cetele rărite de plumburi ucigașe, Și-n ce putere încă se bizuie vrăjmașul. O mare iscusință și multe însușiri ...

 

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

... pe cărare La deal... îi vezi? JUMĂTATE Văd... Iată-i ajunși sub dâmbul mare... Țin sfat și iarăși pleacă... Or fi niscai fugari Ce vor treacă-n țară. LIMBĂ-DULCE Ce-or fi, maghiari, tătari, -i prindem. JUMĂTATE Dar, -i prindem, căci noi suntem de pază Aici, la pragul țării... Feri, măi, nu te vază. LIMBĂ-DULCE Știi ce? Hai de pe culme pe ei ne-aruncăm. JUMĂTATE Ba nu; la pândă-aice mai bine s-așteptăm. Vin’ cole, după stâncă. LIMBĂ-DULCE Ce pândă? Lupta-i dreaptă: Ei doi ... muma, piere gemând sub talpa lor. DESPOT Cu Vodă Lăpușneanul ei astăzi nu se-mpacă? LASKI Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca le placă. DESPOT Le trebuie, se vede, un domn căzut din cer? LASKI Ba mai degrabă-un... Despot cu brațul lung de fier, bată, apese pe dârza lor cerbice Și-n capul lor sămânța de vrajbă o strice... Și iată de ce, frate, primit-am bucuros Ca ajut avântu-ți de dor ambițios. Sunt leah; cu moldovenii în veci n-am împăcare, Tu cauți un tron, Despot?... eu caut răzbunare! (Dându-i

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie

... ostași;... Veneau la urmă popii, ca buturii de grași, Cu pântece rotunde umflate de colivă. În albe sovonite sub flori de lămâițe, Vin fete-nchiriate -mi țină de panglici; Apoi o-ntreagă ciurdă de-orbeți și de lelițe... Pomană când se face, se află și calici! Dar muzica e gata și popii s-află gata, Și toți vor mă ducă mai iute lângă tata Ce doarme-n uniformă, gătit ca pentru bal, Alăturea cu spada de-ostaș și general. Ziarele, chiar ele! unindu ... meu în secții, Și n-au -mi pună oare nici creieru-n cântar, Luând apoi pretextul de lacrimi și de-afecții, Pe groapă au -mi toarne pietroiul tumular? Dar ce-am fost oare-n lume?... Ce cugete sublime Veniră mă-nalțe trecând pe harpa mea?... Cioplind mereu la versuri, cioplind mereu la rime, Făcut-am ca plângă pe cine mă citea? Umblat-am printre stele?... Urcat-am prin văzduhuri? Chemat-am împrejuru-mi năprasnicile duhuri?... Și fost-am prins, vreodată, furând ... aveam stejari și brazi... De scrieri, sărăcia era neasemănată... Aveam un Odobescu — n-aveam pe cei de azi... Directorul, în lipsă de iepuri, ca ...

 

Nicolae Gane - Domnița Ruxandra

... în fundul cărora părea că se luptă o furtună de patimi. Un fior trecu prin inimile tuturor la vederea acestei arătări omenești. Nimeni nu cuteza sufle. Numai domnul, păstrându-și sângele rece ca în zilele de bătălie, porunci hatmanului puie mâna pe obraznicul care îndrăznise se apropie de domniță. În același moment însă, întocmai ca scânteia ce se pierde în vânt, străinul dispăru. Altarul, pridvorul, clopotnița fură cercetate; curtea bisericii ... oaste și de muncă, martori ați fost că în Vinerea sfântă, în casa lui Dumnezeu și în fața voastră, un păgân a cutezat ridice ochii asupra fiicei mele. Îndată se înșire pe toate cărările, de-a lungul și de-a latul țării, cârduri de arcași și pușcași, de pedeștri și ... Auzit-ați voi de o țară depărtată, țara Moldovei, cu fânațe înflorite, cu lanuri mari de pâne, cu ape dulci, cu codri umbroși. Acolo trebuie mergem, nuntim sau războim! — mergem! — Acolo este fiica domnului, o frumuseță precum n-a înveselit încă pământul, n-a dezmierdat încă ochi omenești. Acea ... ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

... pesimism abstract ori pesimismul comun tuturor popoarelor și epocilor istorice [1], ci pesimismul în societatea noastră modernă, acela al societății burgheze contemporane nouă. Dar trebuie ne mai ferim și de altă greșeală. Mai toți acei care scriu și vorbesc despre pesimismul unei epoci nu iau în băgare de seamă deosebirile ... a vorbi despre pesimismul țărănimii ori despre pesimismul muncitorilor industriali. Fiindcă în acest articol va fi vorba despre pesimismul contemporan, special epocii noastre, trebuie dăm o caracteristică cât de mică a pesimistului modern. Pesimistul modern e un degenerat nervozicește, e un enervat. Acesta e principalul semn fiziologic ... Pesimistului modern îi lipsește, într-un grad mai mult ori mai puțin, și una, și alta. Susținând că viața e o mizerie ce nu merită fie trăită, pesimistul modern se bucură de viață, caută -i stoarcă toate plăcerile posibile. Între două orgii, pesimistul modern va scrie un tratat filozofic ori o poemă în care va blestema iubirea și plăcerile ... aceste lovituri fără a lupta contra lor și astfel va ajunge la un amor propriu bolnăvicios, timid vanitos și reflexiv. La el se face ...

 

Gheorghe Asachi - Valea Albă

... formează grote ca aceea a lui Fingal din Scoția. Vegetațiunea de aicea a olivului, figului și a altor poame

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

... gazeta zilei, ar fi măsurând 500 de mile pătrate. De ce oare? Ca moldovan ce mă aflu și pentru amorul meu propriu, n-aș vrea fiu și eu cuprins în dezlegarea problemei puse... S-ar putea oare fie cineva așa de nedrept și spuie ori creadă că Moldova ar fi un ținut de stepă, în care soarele se trudește în zări fără sfârșit, în care verdeața slabă și pălită te ... dar și de una și de alta, amestecate cu curiozitatea și cu râvna fantastică de a merge înainte și în același timp dorind știu și ce fac prietenii mei cei buni; adică mai curând dorind fiu de față nevăzut la viața aceea de liniștită tulburare, bag de seamă la toate mișcările acelei vieți de mici nimicuri, de prefăcătorii mărunte, de mici cancanuri și vorbe rele, de taine mărunte, care se ... o stană pe calul lui; numai brațele i le vedeam mișcându-se, iar țipătu-i sălbatic nu semăna deloc cu glasurile eleganților noștri. Vă rog mă iertați deocamdată de toate cugetările, observațiile și tablourile, căci și-așa mi-i destul de greu ...

 

Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor

... atingea, într-un cuvânt, de România: obiceiuri naționale, port național, dansuri naționale, cântece naționale... toate aprindeau în sufletele noastre o electrică scânteie și ne făcea zicem cu fală: Sunt român! și tot român Eu în veci vreau rămân! România trăiască Și-n veci steaua -i lucească! În ceasurile acele de sperări măgulitoare, presimțirile inimii noastre, pătrunzând veacurile, vesteau României un viitor măreț, și, prin negurile aurite ale acelui viitor ... găsit în străinătate? și care nu se simte pătruns de o jale tainică și nesfârșită, când aude buciumul și doinele de la munte? O! trebuie nu aibă cineva nici o picătură de sânge în vine, nici o scânteie de simțire în inimă, pentru ca nu se înduioșeze la priveliștea patriei sale și nu iubească pe fratele său, poporul român. Aruncă-ți ochii la oricare român, și-l vei găsi totdeauna vrednic de figurat într-un tablou. De ... întinerește cu natura, căci o iubește cu toată dragostea unui om primitiv. De aceea și toate cântecele lui încep cu frunză verde . Lui îi place se rătăcească prin desișul pădurilor; îi place pocnească și cânte din frunze; îi place ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

... cea muntenească, mai ales de Lamartine. Sufletul muntenesc a fost atunci mai liric, pentru că în Muntenia, țara revoluționară (fiindcă avea burghezie, ca amintim cauza principală), era mai mult avânt. De aceea, acolo prinde eminamente liricul Lamartine. Și se observe că poezia lui Lamartine, pe lângă lirism, mai conținea și altceva, potrivit Munteniei: un suflu de spiritualism. În adevăr, Muntenia este mai religioasă ... din acest punct de vedere spiritului din Muntenia (vezi reflexe la Cârlova și Alexandrescu). Moldova, rece și critică (pentru că Moldova n-avea burghezie, ca dăm, iarăși, numai cauza principală), nu se putea influența de lirismul și spiritualismul lui Lamartine. Răceala și criticismul au făcut pe moldoveni cultive cu predilecție proza, și anume genul epic (dezgroparea trecutului trebuia fie atunci la ordinea zilei!) și, în versuri, mai mult poezia obiectivă -- și iată de ce Moldova s-a influențat mai mult de ... și din teatrul istoric. (Influențele mai mici confirmă considerația de mai sus, ca și unele mici abateri mai mult aparente -- dar nu e locul aici intrăm în detalii. Vom face ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

... câștigat... Cine pricepe jocul ca mine? Eu totdeauna voi câștiga, iar Mănoiu totdeauna va pierde. Îndată ce am văzut pe Titeanu tăind, l-am rugat mă ia cu o sută. Are un noroc... idiot! E singurul bancher... mon cher ami , trebuie fii bÄ™-bÄ™te ca pontezi contra lui. Candian avea obiceiul spuie când câștiga că câștigă totdeauna, iar când pierdea că pierde totdeauna. Dar și când pierdea, și când câștiga, susținea că nimeni, ca el și ... dreptatea oamenilor cinstiți, sunt arlechini care legiferează pentru popoare serioase. Ei, ce i-a făcut pe nebuni, pe pungași și pe arlechini ca se ridice și domnească? Examenele? Universitățile? E altceva, Cosmine... e altceva... Este marea artă de-a nu roși de nimic și de nimeni! — Prea bine ... prelung. Dinicu, cu naiul la gură, sufla binișorbinișor în țevile groase și înalte. — O cafea turcească... cu rom!... strigă Candian. — Un tai-fas ... viiiie! La mo-ment... potrivită... cu caimac și cu romul ei... viiiie!... — Ești la prima foaie a vieții, continuă Candian, suflând în țigară. Oh! ce bine ai s-o înțelegi! De unde are ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>