Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MERGE PE

 Rezultatele 371 - 380 din aproximativ 1069 pentru MERGE PE.

Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul

... Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul Lucrătorul de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Să mergi din zori pe străzi întortochiate     În galerii săpate de-un sobol,     Să simți în tine gânduri sfâșiate     Și sufletul să-ți rătăcească-n gol.     Să te privească miile ... ți vuiet de mașina     Cu uruit mecanic, frânt, de roți,     Călăi de fier, în fața ta să vină,     Și să-i îndemni la crima lor pe toți,     Apoi sorbind din cuminicătura     Pe care-o da al fabricei alb fum,     Să te întorci, înăbușindu-ți ura,     Cu capul în pământ, pe

 

George Coșbuc - Fata craiului din cetini

... vitejia Mai mult înoțălită? Un suflet creștinesc, Menit pentru mărirea de tron împărătesc, Și-o inimă domoală în care fiu trăiește? O minte mai vicleană pe care-l fericește? Din ei care-i mai vrednic? Iubindu-i pe tustrei, El nu putea s-aleagă pe nici unul din ei, Iar neputând s-aleagă, era tot trist, sărmanul, Și tot pe gânduri grele cu lunile și anul! Dar iată, veste mare prin lumi s-a strecurat, Că-n Meștera-Cetate, la Craiu-încetinat, Vorbesc ... ascultă-al ei cuvânt, Ci-ncalecă și-aleargă precum aleargă-n vânt O frunză; roibul tânăr de spaimă beat aleargă, Lăsând un nor de aburi pe narea sa cea largă Și nu s-oprește până la poartă, la palat. Pe loc înalții sfetnici și domni s-au adunat Să vadă pe voinicul venit din depărtare, De cumva-i dânsul vrednic de fapte mari și-n stare Să facă-o vitejie, precum nu s-a mai ... dânsul îți va spune Prin vorbe tot aceea ce nu-ți pot spune eu!... Atunci încet se lasă prin aer un nor greu Și-acopere pe babă; iar Trandafir s-aruncă ...

 

Ion Luca Caragiale - Crucea și semiluna

... înfruntă Crunta vijelie, Mircea se încruntă. Și, apoi, se scoală deodată-n picioare Și cu glas puternic le strigă: „Tăcere! Ați uitat voi oare pe al vostru Domn, Ce-și visează țara chiar în al său somn? Cum acele vremuri sfinte le uitați, Când pe Mircea-Vodă voi îl respectați? Ce? sunt oare altul, sau voi sunteți alți? Sunt pitici acuma brazii cei înalți? S-a surpat Carpatul ... a secat? Mâine este lupta, lupta cea de moarte, De la care-atârn-a României soarte! Glorie sau moarte vom întâmpina; Însă jur pe ceruri nu vom dezarma! Căci ce este moartea dacă nu e viață? Dacă n-o privește un român în față? Nu mă tem de moarte ... p-a mea lovește! Chiar ca d-un perete capul își isbește! Mâine-n două ceasuri voi ca să sfârșim, Să zdrobim odată pe-acest Ilderim! Da! să știe bine cruntul ienicer C-aici se-ntâlnește cu un zid de fier, Zid compus din piepturi brave oțelite, În a ... Cu arme sfințite toți se întrarmez. Chiar în zori de ziuă lupta s-a încins: Ilderim trufașul se declară-nvins; Vede că nu

 

Emil Gârleanu - Fugitul

... din sat de la noi că Vasile e dizirtor. Și-am bocit mămucuță, ca după un mort, că eu îs beteagă, și-s singură singură pe lumea asta, și numai pe el îl am! Și l-am căutat, și am întrebat, și unde n-am umblat! Numai unul Dumnezeu știe! Așa îmi pierdusem nădejdea. L-am ... o venit că-l lovise dorul de mine, că el o fugit, dar era inimă bună, domnule căpitan. Tare m-am bucurat, că-s singură pe lume, și numai pe el vezi că-l am. Și după multe și multe, într-un târziu, l-am întrebat: Și acolo nu te-au luat la meliție, măi ... Iacă, țin minte vorbele iste ca și cum le-aș fi auzit în minuta asta de ceas. Și el ședea, cum îi colo în colț, pe pat, lângă cuptor, iar eu pe un scăuieș, aproape de dânsul. Cum mi-o spus vorbele iste, am rămas pe gânduri. Și ce mi-o trecut prin minte, plângând i le-am spus: Măi băiete, măi, pe flăcăii aceia îi mână la moarte, ca pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Două loturi

... să văz farfuriile! Adu farfuriile! poruncește strașnic d. Lefter. Consoarta sa, fără să mai zică o vorbă, se supune; i le aduce și le pune pe masă. Frumoase farfurii! cu chenar dublu, unul conabiu lat pe muche, și altul pembe îngust pe buză. Domnul Lefter ia una ș-o sună - porțălan. - Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic. Și, pac! trântește una jos... țăndări! și pe urmă, paf! alta asemenea. - Leftere! - Așa sunt eu, galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de ... ș-a trecut în odaie, urmată de boieri. Odaia are două paturi, o masă, o laviță, un scaun și o sobiță de tuci. Pe amândouă paturile, stau grămezi de haine, încălțăminte, pălării, șaluri purtate, pe sub paturi și pe laviță fel-de-fel de mărfuri de farfurărie și sticlărie... La vederea mormanelor de vechituri, d. Lefter tresare; se repede și-ncepe să scotocească luând ... legată la cap cu roșu? - Ba, am fost. - Atunci, de ce minți? - Ba, nu minț, boiarule; am fost. Ei? - Nu ți-a dat pe zece farfurii, că n-ai vrut să dai o duzină-ntreagă, cu chenar conabiu lat pe

 

Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune

... mai rămânea de făcut unei nenorocite văduve, săracă, beteagă de un ochi, de mâna dreaptă și de piciorul drept?... Acuma, cere. Cocoana Zamfira salută grațios pe camaradul ei, îi întinde mîna stângă și se așază alături, pe când băiatul din prăvălie i-aduce o țuiculiță. — D. Tomița n-a venit? întreabă coana Zamfira. — Nu, răspunde d. Iancu. â ... lui, de colo până colo, pe vreme bună și pe zloată, vara pe arșiță, iarna pe ger, a contractat un reumatism articular acut, pe care nu l-a putut combate decât cu rachiu de izmă fiert cu piper. Oricând îl încearcă la încheieturi, cu nimic altceva nu ... încearcă la încheieturi. Băiatul din prăvălie a înțeles aceasta si aduce numaidecât, fară comandă, rachiul de izmă cu piper. D. Tomița salută politicos pe camarazi, se așază lângă ei tăcut și dă repede pe gât o doză; apoi se scutură din umeri: parcă s-au mai alinat înțepăturile reumatismului. De aceea, pacientul se mai înseninează la față și intră ... cine știe de ce; apoi, îndată, ușa odăiții se deschide de perete, și intră părintele Matache, urmat de paracliserul lui, urmat de băiat, care aduce ...

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

... onest și franc îl scapă adesea de bănuiala celor mai neîncrezători oameni din lume, care desigur sunt vameșii — adesea, însă nu totdeauna. Călătorea odată pe drumul de fier de la Bruxelles la Paris o doamnă tânără. La o stație pe drum, se urcă în același compartiment un domn cu o înfățișare foarte elegantă, purtând pe mână un palton căptușit cu mătase. Domnul salută foarte politicos și se așază într-un colț în fața doamnei. Cum sunt călătorii, după câteva minute ... datori să se ajute între dânșii în contra accidentelor, tâlharilor și vameșilor... A! și dacă ați ști ce plăcere simț când pot înșela pe vameși, pe cari nu-i pot suferi și cu care am de furcă așa de des! Din vorbă-n vorbă iată că trenul sosește-n sfârșit la ... Doamna mea, am să ies după ce vă voi da o mică explicație... — Ieși!! — Vă datoresc... — Ieși!!! — Șase mii de franci, pe cari vă rog să-i primiți. — Ce? — Iată-i... Vă rog să-i numărați, sunt șase bilete. Și pune biletele pe ...

 

Alecu Donici - Două poloboace

... Alecu Donici - Două poloboace Două poloboace de Alecu Donici Un poloboc cu vin Mergea în car pe drum, încet și foarte lin; Iar altul cu deșert, las' că venea mai tare, Dar și hodorogea, Făcând un vuiet mare, Încât cei trecători în ...

 

Gheorghe Asachi - Albina și trântorul

... întâi gazete în limba patriei, întitulată Albina românească, la 1829' Trântorul Spune, spune, mică-Albină, Încotro mergi acum trează, Când a soarelul lumină Pe cest câmp, nu scânteiază? Încă tremură pe foaie În munți roua și prin râpe; Nu te temi să ți se moaie Delicatele aripe? Încă florile-nmiite, Stând în umbră tupilate, Țin închise ... și-a mea lege, Pre câmpia pământească Din flori miere a culege. Ale mele surioare, Când abia se luminasă, Dulce pârgă de pe floare O cărau de mult acasă. Eu de farmăc amorțită Zăcui timpuri multe-aice Și abia mă simt trezită În acest minut ferice. Aleu, lucru ...

 

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor

... mă știu puțin greșit, Căci degeaba și făr’ de vină multe oi am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun să mă jertfiți, Dar ca să știm, Cine va fi mai greșit și pe ... fi primită.â€� „O, bunule împărate, strigă vulpea-nșelătoare, Mâncând bietele oițe, Zici că ai păcătuit dintr-o bunătate mare, Dar eu mă jur pe credință Că n-au trebuit să cruți, nici milă a ți se face De-așa proaste dobitoace, Căci stăpânul ce voiește la așa ... numesc fiare cu mine se vor uni. Iar ce ai spus de ciobani, noi te rugăm cu o gură, Acestui soi făr’ de coadă, ce merge drept și-ngâmfat, Tot pe obiceiul tău, să le dai învățătură, Căci ei cutează să zică că nouă îi împărat.â€� Așa vulpea au grăit, Iar leul s-au cam ... este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca să îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe

 

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor

... mă știu puțin greșit, Căci degeaba și făr’ de vină multe oi am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun să mă jertfiți, Dar ca să știm, Cine va fi mai greșit și pe ... fi primită.â€� „O, bunule împărate, strigă vulpea-nșelătoare, Mâncând bietele oițe, Zici că ai păcătuit dintr-o bunătate mare, Dar eu mă jur pe credință Că n-au trebuit să cruți, nici milă a ți se face De-așa proaste dobitoace, Căci stăpânul ce voiește la așa ... numesc fiare cu mine se vor uni. Iar ce ai spus de ciobani, noi te rugăm cu o gură, Acestui soi făr’ de coadă, ce merge drept și-ngâmfat, Tot pe obiceiul tău, să le dai învățătură, Căci ei cutează să zică că nouă îi împărat.â€� Așa vulpea au grăit, Iar leul s-au cam ... este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca să îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>