Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CE IN CE MAI MULT
Rezultatele 381 - 390 din aproximativ 1534 pentru DIN CE IN CE MAI MULT.
Ion Luca Caragiale - Antologie...
... mai puțin cunoscător în materie, ți-ar veni greu să faci repede o bună selecție din atâtea pachete. — Domnul meu — îl întreb, după ce-i mulțumesc de atâta amabilitate — cum îți explici d-ta obiceiul ăsta de a scrie scrisori anonime? — E foarte ușor de ... de pretențios în materie... Iată. * Preastimată doamnă, nu toate mamele sunt devotate cum sunteți dv., ceea ce ar trebui să le fie tot ce e mai sacru. Și eu sunt tată de familie, vă-nțeleg și vă admir. De aceea, în interesul scumpei dv. copile, așa de castă, dar totuși orbită ... pensia nenorocitului căzut victima luxului și desfrâului lor; căci mama denaturată a încurajat apucăturile fiicei — ce naște din pisică — iar aceasta mai poate în orice caz face carieră romantică, dar nu copii. Întreabă pe omul științei, un mamoș, dacă o pretinsă demoazelă de 28 de ani, care ... român, la dv., gloria partidului și a țării. Vă atrag deci atenția asupra unui individ periculos care vă-nconjoară; acesta este d. Mandalache, ce-i mai
Ion Creangă - Povestea porcului
... vede pe moșneag că vine asupra ei, îndată începe a grohăi, o rupe de fugă, și purceii după dânsa. Numai unul, care era mai ogârjit, mai răpănos și mai răpciugos, neputând ieși din glod, rămase pe loc. Moșneagul degrabă îl prinde, îl bagă în traistă, așa plin de glod și de alte podoabe cum era, și pornește cu ... el ce are de târguit și, când vine acasă, baba îl întreabă, ca totdeauna: — Ei, moșnege, ce mai știi de pe la târg? — Ce să știu, măi babă? Ia, nu prea bune vești: împăratul vrea să-și mărite fata. — Și asta-i veste rea, moșnege? — D-apoi ... s-a bolnăvit de supărare! — Of! moșnege, of! boala împăraților e ca sănătatea noastră! Numai despre feții de împărat, ce mi-ai spus, mi se rupe inima din mine, că mare jale și alean or fi mai ducând mamele lor pentru dânșii! Mai bine că al nostru nu poate vorbi și nu-l duce capul, ca pe alții... la atâtea iznoave. — Bune-s și acestea, măi babă ... cunoștința măriei-voastre că el, cică, poate să vă facă podul. — Dacă poate să-l facă, facă-l, moșnege; și atunci fata și jumătate
Mihai Eminescu - Ca o făclie...
... sau dacă n-o va spune, Pădurile și luna vor face-o de minune. Ba ele vor întrece de-a pururi pe-autori Ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. O, capete pripite, în colbul trist al școlii, Cetiți în foliante ce roase sunt de molii Și viața, frumuseța, al patimei nesaț Nu din viața însăși  din cărți le învățați. În capetele voastre, de semne multe sume, Din mii de mii de vorbe consist-a voastră lume. Ca o făclie stinsă de ce mereu să fumegi, De ce mereu aceleași gândiri să le tot rumegi Și sarcina de gânduri s-o porți ca pe un gheb, Astfel ades în taina durerii mă întreb ... am iubit nimica cu patimă și jind  Am fost un creier bolnav ș-o inimă de rând. Demult de vorbe goale nici voi să mai ascult. Nimic e pentru mine ce pentru lume-i mult. Ce este viitorul? Trecutul cel întors E șirul cel de patimi cel pururea retors. Am azvârlit în laturi greoaie, veche cărți, Cari privesc viața din ...
... ori vin-aici! Negustorul începu a-și face cruce ca de naiba și iar îl întrebă: — Dar cu chemarea împreună cum te mai strigă? — Iaca așa: vino! u! mă! răspunse Pâcală. Negustorul începu atunci a râde și zise: ce prost! Apoi îl mai întrebă: — Dar ce bucate se fac acolo la voi? — Mai mult terciu cu mămăligă mâncăm, zise Pâcală. — Înțelege-mă, prostule! Nu te întreb de bucate ferte. — D-apoi de care bucate mă-ntrebi? â ... o razi ș-o torni în sac, pe urmă iarăși o umpli și tot asemine faci. — Eu nu te-ntreb asta, om fără cap ce ești! — Dar ce fel mă-ntrebi? zise Pâcală. — Cu ce preț se vinde chila ori banița; câți lei? — Așa cum te-nvoiești; și câți lei dai atâta iei. Negustorul, supărat, îl mai întrebă: — Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat? — U! hu!... este badea Mușat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman și alții. — Ho! mă, destul ... Ia spune-mi, zău: aveți butnari sau dogari în sat la voi? — Avem. — Na cinci bani, și du-te să-ți puie doagele ce
Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"
... moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de munte, unde odinioară, în cinstea patriei, am fost locuitor, am făcut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ți le împărtăși. I. Că numărul abonaților la Steaua Dunării ar fi mare... deși mare... dacă!... Pot oare spune ... apostolul babiloniilor putregăioase?... Copilandrii înfășurați în ardelenismul, sarsailismul și alte isme ale Academiei?... Profesorii școalelor sătești , vreau să zic primare ?... Coloniștii greci, turci, nemți, leși ce împoporează acest târg?... Zimbrul... Steaua... România literară... sau cel nămol de rele tălmăciri ce le vând Iașul și Bucureștii?... Adevărul este că și aicea încep oamenii a nu se mai înțelege, acum că este nevoie de înțelegere; și, neuniți în vorbă, sunt toți uniți a cere ca Steaua să scrie pentru obște, obștea ...
... fie tulburat de puterea amintirilor mele, care au fost cîndva și ale tale. De este așa, ajută-mi să le reîntregim și să scăpăm ceva din noi, din marele și înfricoșatul întuneric ce ne pîndește. Cei ce te-au cunoscut și pe care i-ai înveselit cu bunătatea și glumele tale, și-n amintirea cărora mai stăruiești încă, vor muri și ei, și odată cu dînșii vei muri și tu, căci tu nu erai dintre aceia a căror viață ... barizuri, se ascundea o mare poetă necunoscută, cum sunt atîtea în popor. Ochii mei obosiți clipeau, luptînd împotriva somnului, și ea parcă se făcea tot mai mică, mai mică, pînă ce dispărea. Lumina din casă se stingea și ea și apoi ziua mi se părea că e nesfîrșită în așteptarea cuvîntului ei. Odată, dacă e adevărat că, cu cît ... Am urmat drumul, și către seară am intrat într-o casă gospodărească, al cărui stăpîn murise nebun. Prin geamuri se vedea satul în vale, sau mai bine, se ghicea, căci bordeiele nu se vedeau, ci numai spirale albastre de fum spuneau că acolo locuiesc oameni. Casa, nelocuită de mult ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște
... și liniștit. — Vrei tu, Mimi, să-i auzi glasul? — Vreau, vreau, răspunse ea repede și trânti un pahar cu fundul pe masă. — Ce-mi dai? — Ceva mai mult decât i-aș da mutului dacă ar vorbi. — Bine, răspunse căpitanul. Făcu semn unui chelner să vină și, când se apropie de dânsul, îi ... jurul casei, până când văzui ieșind din curte o țărancă voinică și frumoasă; mă luai după ea; intrai în vorbă: "Ba un' te duci, ba ce-ți pasă; ba ce să iei de la cârciumă; ba o fărâmă de untdelemn, că mâine e Sfânta duminică". La cârciumă, mai dă-i o țuică, mai dă-i alta, mai dă-i și pe-a treia, și vorba se dezleagă. — Leliță, îi zisei eu, cum cheamă pe boierul găzduit de d-ta ... fraze întregi, la urmă mi se păru că citește și, în sfârșit, această scenă tainică se încheie cu un mare zgomot, făcându-mă să sar din plapumă. Desigur, trântise niște cărți. Mă lungii din nou în pat, cu ochii deschiși în întunericul odăii. Câtva timp nu mai ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur
... și, care, de frica părinților, lepădă copilul, îl puse în secriaș și-i dase drumul pe gârlă, lăsându-l în știrea lui Dumnezeu. Pustnicul voia din toată inima să crească pruncul ce-i trimisese Dumnezeu, dară când se gândi că n-are cu ce să-l hrănească îl podidi un plâns de nu se mai putea sfârși. Căzu în genunche și se rugă lui Dumnezeu, și o! minune! deodată răsări, măre, dintrÂun colț al chiliei sale o viță, și ... văzu struguri, unii copți, alții pârguiți, alții aguridă și alții tocmai în floare; îndată luă și dete copilului, și văzând că-i mănâncă, se bucură din tot sufletul lui și mulțumi lui Dumnezeu. Cu struguri crescu copilul până ce începu să mănânce și câte altceva. Iară daca se mai mări copilul, pustnicul se apucă și-l învăță să citească, să adune rădăcini ca să se hrănească și să umble la vânat. Dar într-o ... din zile, fata cea mai mare se vorbi cu surorile ei ca să ducă fiecare câte un pepene ales de dânsa la masa împăratului. După ce ...
Dimitrie Anghel - Reflecțiile unui respins
... îmi aduc aminte cu drag, precum fac desigur și tovarășii mei, de ceasurile multe pe care le-am cheltuit ca să le scriu, de truda ce am pus-o spre mai bine, de mulțumirile ce le-am trăit cu fiece pagină și de toate speranțele ce le-am închis în ele. Aceste cei chemați să ne judece desigur nu le mai resimt de mult, ei nu mai duc visul cu dînșii, părăsindu-și masa de scris, nu mai știu ce e nesomnul și febrila așteptare a luminii ce va cădea pe paginile albe. A crea e a renaște mereu, e a supraviețui zilei de ieri și a ... de mîine. Voluptate mai mare nu poate să fie, și goana aceea nebună după himera visată ce dă străluciri ochilor și te face să nu mai simți oboseala ceasurilor care curg peste tine, să uiți cine ești și mizeriile ce te înconjoară, să te transpui în eroii fanteziei tale, să suferi de durerile lor ori să te bucuri de fericirile ce li le dăruiești tu singur, nu este dată, desigur, oricui. Nouă ne rămîne aceasta, pe cînd celor
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... pe-un braț Simina are un negel: Vezi cum vine, Doamne, peste om năpastea?... Toată ziua fata s-a gândit la astea Și din toate una mai mult răsărea: Și-a bătut Lisandru joc numai de ea. Și gemea Simina, foc acum pe dânsul, Și strângea din gură să-și înghită plânsul. III A venit Joiana. Fata și-a luat Donița, să mulgă. Era bine seară. Cald bătea ... tremurând, Sta-n cămașa-i lungă de copil, ținând Lumânarea-n preajma doniței. Deodată El clătește ceara și-ngânând arată Pe pământ cu mâna: Uite ce-ai făcut. Și târziu la urma urmei a văzut Fata că de lapte donița e goală: Mult pe jos mulsese, și-altă parte-n poală Nicu e de vină! Nu mai văd defel! Și-l izbi deoparte, și-a lovit în el. Și plângând copilul și-a cătat cărarea. Ea luând din ... hotărât avea Gândul să se ducă liniștit în casă. Dar simțea o mână grea cum îi apasă Pieptul și-o sugrumă, și o ține drept. Ce să fac în casă? Dar aici
... osteneli grele, să-și moaie picioarele în păraie, să prânzească ades la tulpina brazilor, pe care ea nu-i văzuse decât prefăcuți în mobile, și ce e mai mult trebuie să sufere tot soiul de grobieni. Cu toate aceste, amintindu-și dătoria ce avea de-a priveghea asupra neispititelor tinerețe ale Elenei, a cărei singură protectoare era ea, căci în spulberatul de Alexandru nu ... zmeură și între brazi cu miros de rășină; noaptea să dormim pe saltea de mușchi, ziua să vânăm, să pescuim, să plutărim și nici să mai știm că sunt orașe în lume. Duduca Balașa clătina din cap c-un zâmbet de milă. — Capete înfierbântate, zise ea, ce v-ați face voi fără mine? Veni vremea mâncării; Elena desfășură una din multele legături cu merinde pregătite de duduca Balașa și începu să sfâșie cu albele-i degete un pui fript spre a-l împărți ... Iar Elena nici voia să știe. Noroc că Ducipalul ei, un cal blajin de munte, nedeprins cu alergările, se opri de la sine, și nu mai voi să iasă din pasul său obișnuit, cu toate loviturile de călcăie ...