Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI PLIN
Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 1119 pentru FI PLIN.
... rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În India bogată Un cuvios bramin, Deși era în faptă De rele patimi plin, Însă prin iscusința acea de ipocrit, El da încredințare Că ar avea purtare Întocmai cum se cade unui bramin cinstit. Oare ipocrizie Și-ntre bramini ...
Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde
Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoşi calde Ultimele gogoși calde de Ion Luca Caragiale Ultimele gogoși calde [I] (Serviciul telegrafic particular) Țarigrad, marți, Ședința Parlamentului. - Deputatul Gianabet interpelează pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul răspunde: ioc ! Dupe răspunsul ministrului, Parlamentul votează o moțiune de sictir ministerului, formulată de interpelator. Anasini-Zavrac, capul centrului drept, este chemat a forma noul cabinet. Vidin, marți seara. Materialul de artilerie din cetate a tras reveneală. Bombardarea cetății a început. Ghiulelele din Calafat fac stricăciuni mari. Lui Hogea din Vidin, o ghiulea i-a luat ceașca cu cafea din mână tocmai când o aducea la gură. Unui cadiu, o altă ghiulea i-a spart luleaua ciubucului. Pe ulițele Vidinului au rămas multe perechi de papuci fără stăpân. De trei zile câinii din cetate urlă a pustiu. Agenția Havas a trimis din București către ziarele din străinătate următoarea depeșe: Toate silințele guvernului român, de a opri ca teritoriul său să devie ...
Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri)
... pân' ce vede În desime fagul nalt; Iar uncheșul cu-o bărdiță Bate-n trunchiul sunător: „Unde ești tu, copiliță?“ El întreabă, plin de dor. Lunca-ntreagă se răsună! Din copaci, din văgăuni, Mii de veveriți de lună Ies, aleargă pe aluni, Și din fagul nalt și falnic ...
... George Coşbuc - Scut şi armă Scut și armă de George Coșbuc Domnul sfânt să ne iubească, Și-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste țara Româneasca Și-al românilor popor! Noi prin vremi ce ne-ncercară Altă armă n-am avut Numai dragostea de ... ce-a fost, a fost poveste! Dragostea de țară este Și mai tare-acum în noi. Și de cine ne-o fi teamă? Mult a fost, să vă răbdăm, Nebăgați de voi în seamă Astăzi știți voi cum ne cheamă, Dacă nu, să vă-nvățăm ...
... scofâlcită, Goală, batjocoritoare gură, pururea rânjită. Ș-o să dorm, în întuneric și în liniște eternă. N-o să-mi pese căpătăiul de-mi va fi pietroi, ori pernă. De-mi va putrezi sicriul și găteala de pe mine, Pentru galbenele-mi oase nu va fi nici rău, nici bine. Neastâmpărații șoareci dacă-n capul meu și-or face Cuib, nesupărați de nimeni, vor petrece-acolo-n pace. Poate-o lacrimă ... deșartă, și amară. Ce trudit mă simt sub cruda suferinților povoară! Mi-i greu capul, ca de-o noapte petrecută-ntr-o orgie. Parc-aș fi de-un veac pe lume... O paragină pustie... Spulberatu-mi-s-a pân și scrumul visurilor mele. Ș-acum gândurile toate, ca de ... Ca-i săpat la zidul nopții, c-ai muncit să-ți scoți în lume Din al creierului zbucium, ca pe-un diamant, ideea. Urma-ți fi-va cunoscută pe-unde ți-ai purtat scânteia... Ș-o scânteie-n alergare e o rază... Mângâiere !... Dulce-i să ți-o știi la fundul ...
... relativitatea adevărului), adeseori, zic, conversez cu lampa mea verde și veche și mă uit sub cojocirocul ei, când fâlfâie fantastic, ca și când i-ar fi dor de tavan. Când privesc vis-a-vis de mine, în peretele rău văruit, văd onorabila mea umbră, cu nasul cam lung și ... în locul meu, în împrejurările mele, și eu mă duc de-aicea să-mi petrec câtăva vreme în lună. Unde nu-s oameni, nu poate fi ură, și de-aceea am decis de-a-mi petrece undeva singur, fericit, fără grijă, iar tu să petreci pe pământ în locul ... să îmi facă vo umbră pe ziduri, căci pe-a mea o lăsasem acasă, astfel încât eu însumi nu păream a fi decât o umbră neîncăpută ce fugea pe murii caselor înșirate pe rând. Cam la finea orașului era o casă galbenă, cu ferestrele lucii argintate de ... stea... Ea intră încet în apa lacului și prinse încet, încet cu mâna din fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi prins albine de aur, apoi punându-le în poale le aduse în casă și le vărsă pe masă. Astfel jucam cărți pe o frumoasă masă ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii
... unele lipsuri fără a le pricepe bine, pricepând pe altele fără a le putea îndrepta; dacă însuși scriitorul niciodată nu poate fi pe deplin mulțumit de opera sa, fiindcă vede cât e de departe opera făcută de cea visată; cum ar putea fi mulțumit criticul, care are și el idealul său? Pentru că și criticul trebuie să aibă idealul său literar și artistic, și acest ideal poate să ... Greșeala nu-i mare, dar este. Persoanele comice sunt exagerate. Uneori dăm și peste greșeli de logică. Așa, Hamlet, în vestitul monolog ,,A fi ori a nu fi", zice vorbind de moarte că e ,,o țară necunoscută, al cărei hotar nu l-a mai trecut îndărăt nici un călător"; și puțin ... talentat critic din Franța, Emil Faguet, începe astfel studiul critic asupra lui Balzac [2] : ,,E un curios capriciu al suveranului fabricator de a fi unit într-o zi temperamentul unui artist cu spiritul unui comis-voiajor. Balzac a fost vulgar și profund, grosolan și fin, plin ...
Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc
... fecioară Prin duhul mângâierii în lume se vestea Și pieptu-umplea de flăcări, iar inimi de nădejde, Și-ncredința noroade de însăși fericirea, Atuncea universul, plin de eroi cerești, Martiri ai libertății, martiri ai lui Hristos, Zâmbea ș-era aproape d-această mântuire, D-al cerului imperiu, d-a dreptului ... cunosc legea-ți Și fă-l ca să-i cunoască toți care au călcat-o. Unește-l cu-al tău nume, și tare-i va fi dreapta, Crește-l întru dreptate și nalță-l întru slavă. Iar tu, cruce preasfântă, armă fulgerătoare, Tu ești a morții groază ș-a ...
Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni
Naum Râmniceanu - Sfătuiri către pămînteni Sfătuiri către pămînteni de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție Și pe voi, fii, vă rog foarte De-acum nainte să fiți Într-un cuvînt, pîn' la moarte, Laolaltă și uniți. Vă sfătuiesc părintește Chipul, care să-l urmați Trăiți toți moralicește Ca nume bun să vă dați. Cea d-acum împrejur stare Sînguri voi o judecați, Că fără nici o dreptate Vă cunoașteți vinovați. Nu ați grijit pentru mine Nicidecum să mă cinstiți, N-ați cunoscut al meu bine, Nimene să mi-l măriți. Să-nălțase-ntr-unii măria Pîn' la punctul cel de sus, Să lățise lăcomia Umblînd cu capul tot pe sus. Uitaseră p-a lor frate Căruia era datori, Și cinstea pe cît se poate Pe străini lingușitori. Vedeți acum la ce stare Nemernicia m-au adus, La cea rea dărăpănare Pentru voi, ei m-au supus. Fără nici o judecată Voi cu ei v-ați însoțit, Acum vedeți că dodată Mai de tot m-au pustiit. Nu mă socoteați de mumă Să-mi fiți fii, și voi toți frați Vă numeați fii drept o glumă Iar nu drept adevărați. Și-n fumul diplomatici Au năvălit unii cu ...
Constantin Stamati - Motanul și bucătarul
... spune multe, Dacă vrea motanul să-l asculte. Sunt și mulți din dregători Ca motanii stricători. * Aceste pilde-nțelepte, Pentru omul făr’ de cuget și plin
Ivan Andreievici Krâlov - Motanul și bucătarul
... spune multe, Dacă vrea motanul să-l asculte. Sunt și mulți din dregători Ca motanii stricători. * Aceste pilde-nțelepte, Pentru omul făr’ de cuget și plin