Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... și care priimi pe fată, îi răspunse că are trebuință de o asemenea fată; ea rămase acolo. Mai întâi îi spuse că treaba ce are facă dimineața este dea de mâncare puilor ce-i avea în curte, însă mâncarea fie nici caldă, nici rece; apoi scuture și deretice pân casă. Iară maica Sânta Vinerea plecă la biserică. Fata făcu tot, precum îi poruncise. Când veni acasă, Sânta Vinerea întrebă de puii ei ... foarte mulțumită. După câtva timp, zise fata: - Maică Sântă Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, fă bine și-mi dă voie mă duc. - Du-te, fata mea; dară mai-nainte caută-mi în cap, și vezi că o curgă o apă pe dinaintea casei și o aducă fel de fel de cutii, de tronuri și de lăzi; pe care din ele îți vei alege, aceea fie simbria ta. Se așezară și îndată văzu curgând apa de care-i spusese, și pe dânsa veni niște lăzi și tronuri prea frumoase. Fata ... de pe gârlă lada cea mai mare și mai frumoasă ce văzu. Sânta Vinere îi zise: - Deoarece ți-ai ales astă ladă, ia-o; dară

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

... temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat răspundă la două cerințe: arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă toată inteligența europeană în artă, în știință, în filozofie; aibă, al doilea, în forma ei o limbă adaptată fără silă la exprimarea credincioasă a acestei amplificări. Amândouă condițiile le realizează poezia lui ... forme de degenerare etică, obișnuite la asemenea stări, devenise lacom de bani. Prin urmare, legenda că mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie trebuie aibă soarta multor alte legende: dispară înaintea realității. Și nici munca specială a unui redactor de ziar nu credem că trebuie privită la Eminescu ca o sforțare impusă ... rafinase, căutând mereu o formă mai perfectă, o cetea parcă ar fi fost o lucrare străină de el. Niciodată nu s-ar fi gândit măcar o publice; publicarea îi era indiferentă, unul sau altul din noi trebuia -i ia manuscrisul din mână și ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

... uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de la capul podului Târgului de Afară, valuri peste valuri de omenire. Precum este greu se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți -și hotărască mai dinainte locul și momentul de întâlnire. De aceea, foarte cuminte au făcut madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și ... de la o italiancă cu papagalul. D. Mitică a citit planeta cocoanii Lucsiții: "Ai pați multe după inima ta cea largă; dar ai coraj, căci vei trăi până la adânci bătrânețe în mare fericire." - Ei, ass! țe mai paț; dacă n-am pațit eu cât am fost zună! acuma, haber n-am! Pe urmă d. Mitică a tratat-o pe ... Sifonul meu a făcut așa. - Ce sifon? zice madam Petrescu. Nici n-ai pus mâna pe el! - Parcă dumneata n-ai văzut sifoane scârție fără ...

 

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

... mele. Am avut o idee fericită. Sunt acuma aproape sigur că ne-am făcut o situație. Națiunea română are fie o moșioară pentru noi. - dea Dumnezeu! am răspuns eu fără mult avânt. Nu știu de ce, dar aveam un fel de neîncredere în viitor. Pe de o parte consideram ... paie, care trebuia se stingă cu atât mai curând cu cât s-aprinsese mai iute. Pe de altă parte mă gândeam că războiul o mai dureze o lună, două, cel mult trei, și că, nemaiavând cu ce hrănim curiozitatea publicului, o rămânem și noi cu prea puțină hrană. Când n-o mai fi război, când s-or termina tratativele de pace - căci nu prevedeam că fără ... așa: corespondențe prin poștă ne trimeată în toate zilele, scriind în fiecare seară absolut tot ce ar fi putut afla peste zi; iar telegrame ne trimeată imediat ce ar afla ceva important, a cărui comunicare ar prezenta vreun caracter de urgență. Pentru telegrame am aranjat un dicționar ... Medoc fini. Votca, Tzuica, dedans." Cetesc de zece ori, ținând alături dicționarul cu cheie: Medoc - Plevna; fini - luată; Votca - rușii; Tzuica - românii; dedans - înăuntru. Ce fac? ...

 

Nicolae Gane - În vacanțe

... un câne neprețuit, și se vede că știa deosebi oamenii buni de cei răi. Când am trecut pe dinaintea jităriei, el a prins se gudure, ne lingă pe mâni, ne sară cu labele pe piept, încât moș Toma grădinarul a trebuit -l probozească de prea necumpătatul său prieteșug, și am avut multă greutate de a-l îndupleca nu se ieie după noi. Mărturisesc că mi-a fost rușine, gândind că un moment n-am îndrăznit eu, cogemite vânător, mă întâlnesc singur cu cânele lui Axinte. Ne scoboram acum la iaz... Aburi deși acopereau fața apei ca un învăliș de noapte, prin care nu ... luntrea înlăuntrul iazului, o opri apoi în stuh la marginea unui ochi. — De acum fii cu luare-aminte, îmi zise el, că acuși au înceapă a umbla dihăniile pe apă. Iar eu, plin de nerăbdare, stam pregătit le ucid pe toate, gândindu-mă dinainte cu ce fudulie am mă întorc acasă încărcat de vânat. Dunga cea albie, sfiicioasă, creștea, creștea văzând cu ochii și se făcea tot mai vie, mai strălucitoare; ai fi ...

 

Ioan Cantacuzino - Satiră Omul

... această ediție     [Ver ce-n ] lume are stare     [Viță, ] pește, zburătoare :     [Or dih ]ania cea mică,     Nici[ oda ]tă ia nu-s strică.     Omul, mîndru, fălește.     Că el toate stăpînește.     Ceriul însuș s-ar fi dresu,     Pentru dînsul, cel alesu     Soare, lună, stele gloată,     Cele dă sus, firea toată,     Lui ... a sa vină.     El, ce are nu-i ce-i place,     Pofta-i crește, nu-i dă pace,     Or el ceva ce dorește :     Cu sudoare strădește     Mii dă ani n-aibă voie     De-a trăi fără nevoie.     Nici acesta n-o gîndește     [ Cît tră ]iește trudește.     [ Nevo ]ia-l poartă mai tot dă nas,     Iar zavistia leac nu-i dă pas     Ciuda foarte îl pișcă rău,     Drag argind stă-n ... prea rea poveste.     El ce zice că-i iconit,     Asemenea și nimerit.     Ca ființa cea prea naltă,     Ticălosul broască-n baltă.     Nici rușine, nici simțire,      priceapă c-a lui fire     Este nimic, nimic curat,      curmeze în lăudat.     El dă va vrea a fi ticnit,     Va viețui mai nemîhnit.     Părăsească dășărtăciuni,     Tresuri și mult minciuni.     Gură cască nu ...

 

Mihai Eminescu - Cărțile

... atât de moale, Furtună-i azi și linu-i glasul tău; Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe Și-nveți un ev cum poate te-nvețe. De-aș fi trăit când tu trăiai, pe tine Te-aș fi iubit atât ­ cât te iubesc? Căci tot ce simt, de ... totul pentru mine Un alt maestru, care viu mă ține... Dar despre-acela, ah, nici vorbă nu e. El e modest și totuși foarte mare. tacă el, doarmă ori -mi spuie La nebunii ­ tot înțelept îmi pare. Și vezi, pe-acesta nu-l spun nimănuie. Nici el nu vrea -l știe orișicare, Căci el vrea numai

 

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

... ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ivesc piedici. Nu ni se dă nouă voie facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș ne strângem la un loc, vorbim despre ce ne doare pe noi, ne punem unul pe altul la cale, ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, știm pe cine -l alegem. Nu putem, vasăzică, ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie ne pregătim. Grea vreme... Ce facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran al nostru suferă mai dihai decât toți. Nu-și află loc el, sărmanul, neștiind cum ... luptă. Și preoții noștri basarabeni au dovedit destul de des că-și iubesc neamul și limba. În clipa de față, în înaintea alegerilor, preoții trebuie facă toate ce pot, pentru ca alegerile fie potrivite cu dorințele neamului moldovean din Basarabia. Ei trebuie le lămurească țăranilor aceste dorințe, ca țăranii le înțeleagă bine și drept, știe ce ceară. Ei pot

 

Mihai Eminescu - Mureșanu

... n lume ­ amara ta suflare Au face-l-va pe dânsul ­ de nu ferice ­ mare? O, eu nu cer norocul, dar cer mă înveți Ca viața-mi preț aibă și moartea-mi s-aibă preț. nu zic despre nime ce despre om s-a zis: Că-i visul unei umbre și umbra unui vis!... Bolnav în al meu ... e astfel? Ce bine e-mpărțit Pământul? ­ Proști de-o parte, de alta cei șireți. Și patimilor rele aceștiia dau preț... Nu merită nătângii fie stăpâniți, Sau pentru o idee fie ei jertfiți? Mai de dorit ce soarte pot ei aibă-n lume Decât -i ducă-n lupte un mare, un sfânt nume? Un nume ! Ce-i mai mare decât un nume oare? Pentru-un astfel de lucru se ... cuvântul nimicirei Adânc, demonic, rece. Ți-o jur ­ astă știință Eu aș striga-o-n lume c-o cruntă ușurință... Atunci negrește, soare... Atunci tremuri, cer... Atuncea saluta-voi eternul adevăr... Și liber, mare, mândru prin condamnarea lui, A cerurilor scară în zbor am o sui... ...

 

Dimitrie Anghel - Moartea narcisului

... I Trăiește încă floarea frumoasă de ieri sară, Surîde lîngă mine, pe-o margine de cupă; Căci eu îi port de grijă cu drag, ca nu moară, În amintirea mînii ce s-a întins s-o rupă. Trăiește încă floarea, dar inima mea bate, Văzînd-o cum pălește ... muta-i agonie, Și singur mi-am dat seama atunci ce s-a pierdut.   Iar cînd a fost ca toate aceste le scriu, Asemeni unui suflet de moarte dezlegat, Un blînd parfum în aer ușor s-a strecurat, Și a rămas în ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

... nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. LESSING ( Hamburgische Dramaturgie , 296) Aici trebuie aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai fie gânduri care vă vor da prilej gândiți și d-voastră. Aici voi numai răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară ... exprime adevărata personalitate, nu se îmbrace în haine străine. ,,Zi, poete, — spuneam eu — aceea ce-ți arde sufletul, ce face inima ta bată cu durere ori cu bucurie etc". Cred că aceasta e ceva cu totul diferit de cererea pe care aș face-o eu, după dl ... le conține. Dacă criticul e contra acestor tendințe, natural că va spune că e contra. Asemenea e foarte natural ca un critic, având anumite convingeri, dorească ca aceleași convingeri și simțăminte

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>