Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNCETA(SĂ FACĂ CEVA)

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 129 pentru ÎNCETA(SĂ FACĂ CEVA).

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

... în poeziile lui are tendințe liberale, progresiste? În cele câteva pagini unde e vorba despre mine dl Roman zice: ,,Greșeala dlui Gherea este că nu face deosebirea între util și poetic, pe care o face H. Spencer..." Mai departe, dl Roman îmi ține o lecție despre faptul că poate fie un lucru foarte folositor, fără a fi poetic. Am mai spus că niciodată nu mi-a trecut prin minte ... foarte puțin, și ce-am spus n-am spus complet. Chestiile literare, estetice sunt așa de încâlcite, așa de complexe, încât e foarte firesc lucru nu poți le lămurești cu desăvârșire. Voi împlini această lipsă pe cât îmi va fi cu putință. Nu voi putea însă dau toate lămuririle în acest articol; ce va mai rămânea, voi spune altă dată. Iată, în câteva cuvinte, cam ce am scris eu până acuma ... poet care, în versuri înflăcărate, va pleda pentru această liberare, va face o lucrare poetică folositoare; dimpotrivă, un poet care va cânta robirea națiunii, va face o creațiune artistică vătămătoare. Dacă dl Roman ar fi vrut ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

... tocmai acea celebră compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentare“, răspunse unul dintre dînșii. „E necesariu ca ... cei mari din Paris se văzu silit a se mărgini în repertoriul său cel vechi. Nici o operă de pană italiană nu venea ridice de asupră-i acel văl de monotonie! Nici un compozitor nu cuteza scrie pentru acel teatru care servise de mormînt gloriei mai multora din confrații lor! Atît era de mare temerea ce inspirase maeștrilor de muzică gustul ... simțirea muzicală și cîntă după un metod foarte bun; are însă defectul de a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note iasă alterate sau mai bine neîntonate. Ca artist dramatic e foarte bine cunoscut publicului nostru, și aceasta ne scutește de a mai raționa ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

... eminenți scriitori francezi! Cui din ei dai crezare? Cititorul rămâne în nedumerire, și mulți își amintesc maxima cosmopoliților: Ubi bene ibi patria 2. Deci lăsăm pe unii înduplecați de MĂ©rimĂ©e, pe alții de Chiustin și întoarcem privirea noastră la capitala împărăției Rusiei, la această frumoasă cochetă, care, cu bogățiile ei, ca o sirenă mitologică a răsărit pe neașteptate ... de pe scaun roșindu-se și mai tare și ochii ei mari și frumoși scânteiau. — De spete afară? strigă ea... Apoi voi ieși ca mă întorc iarăși și iarăși... — Liniștește-te, fiica mea, poate că așa nu se va întâmpla, dar orișicum, nu trebuie zădărâm mânia acestor puternici, care pot ne nimicească sub picioarele lor, ca pe niște viermișori. Mâine mă voi duce la megieșul nostru Kolosov care mi-a scris petiția și ... el îmi va da un sfat bun. — Dar până când mai dureze aceste sfaturi și alergări? Mamă, eu nu pot te las degeri de frig. Dar lăsăm aceste; tu te culcă, iar eu mă duc ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale

... cultura se lățește tot mai mult, publicul încebul cu încetul se deprinde a privi teatrul ca teatru, si astfel, câtuși de puțin interesantă fie piesa, numai bine fie jucată, totdeauna munca artiștilor va fi potrivit răsplătită. Cu bucurie constatăm că se face de amândouă părțile un progres paralel: de o parte teatrul a început a lucra în sensul cel adevărat, de altă parte ... meu a fost pus, probabil, la vreo zece minute de încercare în plus peste vremea cerută de tempo obligato al partiturii. Dar nu face nimica, nu-mi pare rău: când e vorba de așa încercări naționale, fiecare e dator se sacrifice — chiar Donizetti. În condițiile în care s-a deschis stagiunea aceasta, este aproape peste putință cuiva, după părerea mea, ... un teatru, cu atât mai prodigioasă cu cât toate patru producțiile acestea s-au bucurat de un succes nemaipomenit. Patru succese nemaipomenite la București însemnează ceva ! Publicul nostru este, poate, cel mai cunoscător de pe continent. Nu știu cum se face, dar în orice seară mă pot prinde că de la galerie până la orchestră nu găsești un găgăuță măcar, unul singur, care aplaude fără ...

 

Nicolae Gane - În vacanțe

... cum mi se deșchidea mintea la lumea cea fantastică plină de zemi, de împărați și de grădini cu fructe de aur! Acuma moș Toma e ceva mai gârbovit, căci a trecut vreme la mijloc, dar tot știe spuie cu haz despre Chipăruș-Verde-Voinic și Statu-Palmă Barbă-Cot. Două zile de-a rândul mă îndeletnicii cu așezarea lucrurilor în ... nu mă-nec la mal ca țiganul vorba ceea mă pricep și eu. — Hai cu mine, -mi scoți din apă, dacă voi împușca ceva. — Bine, cuconașule, numai de ne-ar cădea ceva în palmă. Acum nu mai aveam nici o grijă. Eram doi și cu surioara mea, trei: puteam da piept cu cânele lui Axinte. Cânele lui ... un câne neprețuit, și se vede că știa deosebi oamenii buni de cei răi. Când am trecut pe dinaintea jităriei, el a prins se gudure, ne lingă pe mâni, ne sară cu labele pe piept, încât moș Toma grădinarul a trebuit ...

 

Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle

... ce mi se cuvine și ca omul, care ia orice amănunt asupra sa, după ce a luat totul împreună, nici nu mai gândesc -mi ușurez sarcina, atribuiesc altora sau împrejurărilor sau în fine numai greutăților momentane purtarea mea oricum ar fi fost.    Cât voi putea voi încerca îndreptez ceea ce-am greșit; a silui împrejurările, iată singurul lucru pe care nu-l pot face prevăzând de mai-nainte zădărnicia unor asemenea încercări.    Sfârșesc scrisoarea mea prin părerea de rău că ați găsit de cuviință a-mi imputa ... în care mi-o atribuiți.    Niciodată Doamnă, desfacerea noastră, de-ar fi trebuit aibă loc, nu s-ar fi căzut a se face cu atâta amărăciune, cu care ați făcut-o DVoastră. După ce dar veninul acestei amărăciuni m-a desiluzionat cu desăvârșire asupra suportabilității unor ... Muți, ce greșeli de ritm și rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfârșit

 

Nicolae Filimon - Mateo Cipriani

... de locuințe numai cu un rînd și foarte întunecoase, din cauză ca salele sunt prea lungi și n-au nici o fereastră în plafond ca aducă lumină, ceea ce le face a semăna foarte mult cu închisorile penitențiare din Elveția. Cămările monahilor sunt foarte mici și ornate numai cu mobilile cele mai necesarii: un ... monahală, zise el, își are și ea amărăciunele ei, și încă foarte mari. Crede, amice, că eu, de aș fi liber ca tine, în loc doresc a mă face călugăr și a lua cu aceasta asupră-mi o sarcină foarte anevoie de purtat, aș rămînea mai bine în lumea aceea plină de ... de care umbli fugi!… Sfînta natură, adaogă călugărul, au creat pe om și l-a dotat cu inteligență și facultăți, ca împlinească o altă misiune, iar nu se închiză într-un clostru, jurînd că va păzi în toată viața o aspră abstinare despre niște plăceri pentru care fu creat și abuzînd totdauna ... zbura stoluri de demoni; vei vedea împrejurul tău furiile infernului care te vor îndemna calci în picioare legămintele făcute cu cerul; te vor îndemna ...

 

Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie

... avuse ciudata idee de a mărita straiele de sublocotenent cu opincile, bastonul și bocceaua din spate; și mă sileam a-l face priceapă că numai pentru dânsul făceau câinii atâta gălăgie. Apucarăm la stânga pe prundul Cuejdiului înspre Dărmănești, fără știm dacă am apucat bine sau rău. Norocul însă ține cu drumețul: la câțiva pași, pe prispa unei case albe, gospodarul și gospodina dormeau sub ... Și nici una, nici două, se întoarse din drum, apucând spre primărie, cu gând de a trimite câțiva vătăjei în urma noastră, ca ne prindă și ne ducă la comună. Preotul, văzând că gluma se îngroașă, îl lăsă meargă puțin, apoi începu a râde cu hohot și-l chemă înapoi, spunându-i cine suntem. — mă bată Dumnezeu, părinte, zise ajutorul de primar, că, de nu-mi spuneai sfinția-ta sau de-i întâlneam singur, îi legam burduf și-i ... mare dragoste ospătați și găzduiți până a doua zi. Jitărie — bariera unui sat. Ciritei — tufiș de copăcei. De la Almaș, trebuia

 

Ioan Slavici - Rodul tainic

... urce, și-a rugat-o pe aceasta se ducă la împărat -i spună că el se urcă. Împăratul nu credea așa ceva și l-a chemat pe Danciu la sine. — N-o fii nici tu în stare te urci, i-a zis, și știi că, dacă nu te vei putea urca, dau poruncă -ți taie capul. Danciu s-a învoit -i taie capul, dacă nu va fi în stare se urce, și a rugat pe împăratul -i dea răgaz de trei zile ca se gândească, iar în timpul acestor trei zile a pus pe un meșter faur -i facă cățărătoare de fier, apoi s-a pus pe urcate. S-a urcat omul și iar s-a urcat ... a scăldat timp de jumătate de ceas, apoi Lia i-a poruncit iasă din putină. După ce a ieșit, ce -ți vadă ochii? stai și ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

... anii din urmă, fusesem greu încercat de împrejurări; mica mea luntre o bătuseră valuri mari. Mă apărasem prost și, scârbit de toate peste măsură, năzuisem aflu într-o viață de stricăciune uitarea. O luasem numai cam repede și mă vedeam în curând silit depun armele. Mă lăsau puterile. În acea seară, eram în așa hal de sfârșeală că n-aș fi crezut mă pot scula nici fi luat casa foc. Dar deodată mă pomenii cu mine în mijlocul odăii, în picioare, uitându-mă speriat la ceasornic. Mi-adusesem aminte că eram ... meu prieten. Pașadia nu zise nimic. - Da, urmă Pirgu, leșinându-și și mai mult glasul și privirea, are fie atât de frumos! Eu am -ți duc căvălăriile pe pernă. Și, la șapte ani, la parastasul cel mare, când au te dezgroape, rămășag pun că au te găsească tot dichisit, tot scorțos, tot fercheș, fără un fir de păr alb, murat în argint-viu și în spirt ca un gogoșar în ... din ce spunea, cu un glas tărăgănat și surd, se desprindea cu amărăciune, o adâncă silă. Viața lui, din istoria căreia i se întâmpla rar ...

 

Nicolae Gane - Piatra lui Osman

... Bistrița, Neagra și Dorna e așezat satul Dorna. Nici o cale de comunicațiune nu era mai înainte prin munții noștri. De ar fi voit cineva viziteze Dorna, trebuia treacă prin râpi, -și facă de multe ori drum cu toporul prin pădure; iar pentru a reveni din Dorna, singurul mijloc mai lesnicios, dar fără pericol ... ci un mijloc de desfătare a simțurilor sale, și acolo unde nu putea izbuti prin viclenie sau bani, întrebuința totdeauna puterea brutală. O! nu fi avut nenorocirea vreo fiică din Dorna atragă privirile sale; căci Osman ținea într-o mână punga, în cealaltă iartaganul, și la ordinele sale toată oarda coreligionarilor săi, mijloace înfricoșate, dinaintea cărora ... la cele ce-i spuneam. Eu îi vorbeam una, și ea îmi răspundea alta. Ochii ei umblau îngrijiți în toate părțile, parcă se temea de ceva. — Nu-ți spun eu că cu mintea ta n-ai pricepi niciodată nimic? Ți-ar fi plăcut poate se uite numaidecât la tine, -ți zâmbească în față, ea care n-are ochi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>