Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ SA VREA
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 672 pentru FĂRĂ SA VREA.
Dimitrie Bolintineanu - Fiastrii
... tu, dragă țară, stai în nepăsare! A slăbit poporul cel nebiruit? Sângele lui tânăr oare-a putrezit? Ca să vază astăzi, fără de simțire, Pe cei răi ai țării dându-o pierire? Și ce poate dânsul cât de tare-ar sta, Când cei mari lucrează la robia ... încă? Voi nu vreți unirea vechiului popor, Căci stăpânii voștri încă nu o vor. Dacă cu robia ce vă umilește V-ați dedat, cât viața, fără ea lipsește; Cereți neamul vostru a se despărți!... Mergeți lipovenii a vă stăpâni!... Țările române ori vor fi unite, Ori vor ... astăzi, mâine Căci tiranul trece... patria rămâne!" — ,,Piară toți fiastrii!" oastea a strigat, Țara și poporul încă-au repetat. Dar fiastrii țării fără
Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat
... soarelui repaos în a lui zilnic mormânt; Obosit acum săteanul lucrul câmpului său curmă. Fluierând păstorul vine la cotun cu a sa turmă. A pierdut a lor frumˇsețe înfloritele câmpii, În negură misterioasă ascunzând a ei mândrii; Firea-n inimă ... vândută. La ambițios nevrednic n-a da laudă necăzută. Sub aceste mici movile țărna lor s-a mormântat; Pe o piatră, fără lustru, un vers simplu însemnat De la duios trecătoriul un suspin, lacrimă cere; Muza n-a avut prin versuri să deștepte-a ... anii vieței, poate piatra a vădi Ș-oarecare vers ce-nvață pe săteni de a muri. Oare cine dintre oameni căutătura sa duioasă, Păn să plece, nu aruncă peste lumea cea frumoasă? Sfărâmând a sale-obeze, sufletul, la loc menit, Pasă mângâiet de plânsul duioșiei ...
Grigore Alexandrescu - Fragment. Dintr-o nuvelă intitulată "Călugărița"
... istoria lumii atrăgeau atunci interesul și atenția; unul, general mare și războinic viteaz, până la nesocotință, destoinic de întreprinderile cele mai îndrăznețe, natură de fier, fără slăbiciuni și fără de preget, deștepta acel interes ce-l inspiră gloria în nenorocire. Celălalt, viteaz și înțelept totdeodată, care smulgea în silă după ochii supușilor săi valul ... că acele vremi pot să se întoarcă pentru copiii mei." Un șir de asemenea cuvinte ieșiră din gura dnei Corbencei, ca să facă pe fiica sa să înțeleagă folosul și trebuința unei vieți liniștite; dar aceasta era ca cum ar fi cântat la urechile unui surd; fata vedea cu un ochi ... vreme, și de nu te vei putea obișnui, ne vom mai gândi". Nenorocita n-avu curajul a se împotrivi mai mult, și mumă-sa îi vesti că trebuie să se gătească, că a doua zi să plece împreună. Nici o altă idee de mântuire nu se înfățișa ... Niciodată nu s-a socotit el atât de norocit ca în seara aceea când Elena îl înștiință că îl așteaptă singură în grădina sa ...
Alecu Russo - Poetul Dăscălescu
... Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu ... a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma ... cârmuitorilor ce știu a auzi și a asculta inima obștii în minutul cuviincios, precum a auzit-o acum măria sa. Însă toată mișcarea omenească are întorsătura medaliei, turaua în dosul pajurei, zic franțujii. Robia în pământul nostru este un drit al codului, și driturile nu ... pomenire, pentru că a pipăit inima norodului român din Moldova, neuitarea interesurilor materiale nu este puțin de lăudat, căci inima națiilor are aspirații fără margine; dar cârmuirilor le este dat a cumpăni acele aspirații cu căințele pungii a fiecăruia particular. În cât se poate, ofisul ...
Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar
... inimile voastră. Și ia seama (pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise cu gând drept și de pohtești ca să fii și măriia-ta odihnit și fără vătămare sufletească și să fiu eu mulțumit, mă rog ține cumpăna judecății drept și nu lăsa să-ț spurce unii și alții auzurile, cu vorbele ... rușine. Eu încă, pentru ca să nu mă arăt cătră măriia-ta iubitor de scandale și să potolesc mâniia măriei-tale am zis cătră sfințiia-sa că voiu face după cum îm poruncești și voiu veni la măriia-ta, precum am și venit. Și într-acel ceas mi-am dat cu ... le dai în mâna mea. Și așa voiu face și eu scrisoare de la mâna mea tĂ–V paraitŇsewV2. Și aceasta nu pentru alta, fără numai ca să ia sfârșit scandilile carele vei fi socotind măriia-ta că doară să trag de spre mine; și așa vei fi măriia-ta ...
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... se miră a mea minte de un pompos barbarism, Nici d-a unui vers mândrie și-ngâmfatul solicism. Într-un cuvânt fără limbă, cel mai faimos autor, Zică cine orice-a zice, e cel mai prost scriitor. Orice comandă e dată, voi în pace laborați ... Minte nu prea manifestă, judecată neavând. Fără-a pierde stăruirea, cu încetul naintați, De mii de ori fapta voastră revedeți și cercetați; Neteziți fără-ncetare și iar o mai neteziți, Ștergeți, lăsați câteodată, uneori adăugiți. Puțin este într-o faptă unde-erorile domnesc, Când schânteie și de spirit ici ... stă-n perfecțiunea amănuntelor deplin Și-n proporția cerută părților ce se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă ... termen nu se-nțelege, cată a-l mai lumina. Astfel vede și corige amicul însuflețit; Dar un autor adesea, d-a sa operă uimit, Crede c-are și el dreptul, cuvântul de apărat, Ca oricare ce se simte-ntr-ale sale ofensat. Tu-i zici "Versul ăsta ...
Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... se miră a mea minte de un pompos barbarism, Nici d-a unui vers mândrie și-ngâmfatul solicism. Într-un cuvânt fără limbă, cel mai faimos autor, Zică cine orice-a zice, e cel mai prost scriitor. Orice comandă e dată, voi în pace laborați ... Minte nu prea manifestă, judecată neavând. Fără-a pierde stăruirea, cu încetul naintați, De mii de ori fapta voastră revedeți și cercetați; Neteziți fără-ncetare și iar o mai neteziți, Ștergeți, lăsați câteodată, uneori adăugiți. Puțin este într-o faptă unde-erorile domnesc, Când schânteie și de spirit ici ... stă-n perfecțiunea amănuntelor deplin Și-n proporția cerută părților ce se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se depărta De câte vrea ca să spună, vorbe cu zvon a căta. Pentru versurile voastre voi de public vă sfiiți? Critic aspru ce nu iartă voi înșivă ... termen nu se-nțelege, cată a-l mai lumina. Astfel vede și corige amicul însuflețit; Dar un autor adesea, d-a sa operă uimit, Crede c-are și el dreptul, cuvântul de apărat, Ca oricare ce se simte-ntr-ale sale ofensat. Tu-i zici "Versul ăsta ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... Cântecul a V Țiganii la sfat n-au bună plază; Tandaler ca ș-un bărbat s-arată, Vodă tabăra le cercetează Cu garda sa turcește-îmbrăcată. Pe Parpangel abea la viață Întoarce mamă-sa isteață. Acum laia țigănească-armată Nu era departe d-Inimoasa Hodinind și mergând câteodată; Iară la crieri coapta și bărboasa Bătrânime cu cei mai de ... de v-eți pleca turcilor ca noao, Păn' la cel mai mic voi tăia în doao!" [9] ,,Să ierți Măria ta (Neicu zisă), Noi suntem fără de nice-o vină, Că cine-ar hi crezut ca să ni să Tâmple-una ca-aceasta și să vină Pe noi munteni îmbrăcați turcește ... stul din oștile păgâne Nu departe, lângă-o mănăstire Odihnind ar fi și, cum să pare, Așteptând altă ceată mai mare. Cum principul această-înțăleasă, Fără-a zice-un cuvânt mearsă-îndată Cu munteana călărime-aleasă, Iar' țigănimea noastră bărbată: Ca din vis acuma să rădică Bucuroasă că-au ... Cumcă lucrul nu-i așa, s-arată Din cele ce eu acum voi spune: Tocma când avea chief de-a să bate Țiganii fără ...
... Emil Gârleanu - Fraţi Frați de Emil Gârleanu Fără să ridice privirea de pe hârtiile ce iscălea, maiorul răspunse răstit: — Va merge cornistul companiei. Ofițerul vroi să mai adauge ceva, dar maiorul nu ... om pe care-l avusese un an în frontul companiei... Așa vroia ofițerul să-și înlăture mâhnirea, dar nu putea. Gândul celalt, cel ce izvora fără voia lui, acela îi reîmprospăta alte lucruri. Își aducea aminte cum, în cutare zi de marș, pe o arșiță dogoritoare, ceruse apă la soldații din ... rămâne după o boală plină de chinuri; în locu-i răsărise zâmbetul acela cuminte ce-l prindea atât de bine. La căpătâi îi plângea maică-sa, o femeie slabă, trudită de muncă, cu picioarele goale pe o vreme ca aceasta de început de iarnă. Mai încolo, un frate al ei, cu ... seamă că numai cravata îi lipsea fruntașului Stan Petre; cornistul își desfăcu repede cravata lui și o înfășură ușor la gâtul fratelui său. Iar maică-sa, cu degetele ei groase, de-abia îi atinse fruntea și-i așeză capul pe pernă: — Așa, să nu se lovească, dragul mamei. Preotul sluji ... ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... un păhar Să-umplea-îndată de-a muselor har. Dumnezeiescul Platon și el Bea, mânca cum să cade, domnește; Nici iscusitul Aristotel Trăia fără vin, carne și pește. Pentr-acea de-a lor cărți învățate Și-acu ne mirăm; și cu dreptate! [4] Dar' încătro râvna te ... astăzi le plăcea, Aceaiaș mâne toți o hulea! Într-acea de sfadă și gâlceavă Nu era mai nice-o zi deșartă, Ba ș-alte lucruri fără ispravă Să scornea după-adunarea spartă, Căci mergând pe-acasă-într-adevăr Unii cu-alții să lua de păr. Puțin lipsea ca să nu să ... Numa cât s-ațiță vrajbă ș-ură Care sfătuirii bune strică Ș-în urmă nu s-alege nimică. Căci, întru-adunările mai toate, Unde norodul fără-osăbire A vorbi și sfătuire poate, Purure gâlceavă, neunire, PricĂre cu vrajbă stăpânește. Dar' nimic bine să hotărăște. Cel mai obraznic și ... să fie Ș-întru d-alba noastră țigănie. Cea prenaltă vecinică ființă Ne-au dat pildă-în toate vederată, De-a cunoaște sfânta sa voință. Însăș' mama natură ne-arată Că toată chivernisirea bună Vine și spânzură dintr-o mână. Cum trupul omenesc un cap are, Care poartă și ...
Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale
... de la Gazeta poporului, și Anton Bacalbașa, de la Epoca. În o cronică sub titlul Grămătici și măscărici, aruncase Caragiale niște aluzii drastice lui Bacalbașa. Fără a-l numi, îl asemănase cu acei inferiori oameni de condei și farsori, care slujeau dușmăniile boierilor de altădată. Replica fieros spirituală a ... În februarie 1897 publică Epoca un toast al lui Caragiale la banchetul dat în cinstea lui Nicolae Filipescu: este un discurs întreg în care tratează, fără glume, raporturile literaturii cu politica. Subiectul se impunea: literatul se lasă, în momentul acela, ademenit de politica cea mai propriu-zisă: politica colorată hotărât. Încă ... le-a strâns apoi Caragiale în broșură, prezentându-le acolo ca simplu reportaj. El pomenea cu o deosebită satisfacție această publicație a sa; tot astfel vorbea, mai târziu, cu o vădită mândrie de broșura 1907. În iunie 1897 apare în Opinia din Iași un elogiu foarte fierbinte al ... o imagine nefardată a stării de lucruri din România, care a provocat grozavele mișcări țărănești. Dacă pe unelocuri autorul, în critica sa, trece marginea, trebuie să înțelegem că durerea e aceea care pune în gura patriotului acele cuvinte aspre. Articolul se întinde pe aproape patru coloane. În ...