Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

... doborâtă de osteneală; o poate face -și țină capul în sus spre cer cînd este mai adânc umilită de bătăile naturei oarbe; o poate face a întrezări o clipă adevărul vecinic, ce nu-i e dat -l vază vreodată... Toate astea le poate face poezia, fiindcă ni-se înfățișează învăluită din creștet până 'n călcâie în acel prestigiu mistic pe care nimeni nu l-a definit pân ... la Dumnezeu... Pas de te pune cu puterea lui ! Dar, fără îndoială, un literat care are deplină conștiință de puterea și menirea artei litarare trebue știe că, oricâtă slavă i-ar face unei națiuni, astăzi și'n viitor, poezia ei, în adevăr originală și serioasă, acea națiune, de dragul celui mai genial poet, nu-și poate uita ... unde, firește ele se pot pune și despre unul din regatul vecin și aliat cu al dv. De ce v'ar părea ciudat și inadmisibil -i treacă prin minte unui scriitor român, că ar face o faptă bună încercând a vă ajuta în străduințele dv. după puterile lui fie cât de slabe ? Și, aci,

 

Dimitrie Anghel - Scînteia

... jăratec... La ce bun însă mai luminezi pentru ochii orbi, de ce umbli cu un rug aprins în întunerecul unui pustiu, de ce faci pe Vestala și slujești un cult întreții o putere, păstrezi o bucată de soare în tine ca un diamant ascuns în întunecimile sepulcrale ale unei mine, cînd întunerecul e o neagră mască ce poate ... capriciu al naturii zămislit din fosforescențe și iradiări, o diafană imagine scăpată dintr-un creer de zeu într-un minut de fericită inspirație, că poți alergi liber, bați văzduhul căutîndu-ți drumul fără nevoia unei busole, razi pămîntul, aprizînd o scînteie ca fulgerătoarea rîndunică în zborul ei nebun într-o oglindă de apă, crești în volbură spre cer, despletindu-ți din creștet, ca o mireasă, fulgerătoarea cascadă de beteală, alergi de-a lungul cerului întunecat, aprinzînd pretutindeni constelații orbitoare, recazi subt formă de trăsnet din înălțimi pe capul atîtor stupizi filistini ce stau -ți urmărească fantasmagoricele-ți capricii ; și cu toate acestea te sfiești -ți pui un paratrăsnet înălțimilor,

 

Mihai Eminescu - Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!

... pentru mine, zâmbind prin lume treci! Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci! de Mihai Eminescu Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci! Și eu -mi știu osânda... te iubesc în veci, În veci dup-a ta umbră eu brațele -ntind, De-a genelor mișcare nădejdea mi-o prind, Zâmbirea gurei crude -mi fie al meu crez ­ Purtând în suflet moarte, tu vesel mă vezi. Fii binecuvântată și fericită tu, Copil cu păr de aur, ce mintea mi-o pierdu. Veninu-amărăciunei și ani-mi pustiiți În cumpănă ... ademenește, dorința-i guralivă ­ Acelor vorbe calde, șoptite cu durere, Ce aerul îl umplu și inima de miere? Putut-a împotriva atâtora steie Când e așa frumoasă, când nu-i decât femeie? Ca toți fiu? ca dânșii fiu viclean fățarnic? cumpăr cu un zâmbet, un zâmbet iar zădarnic; Viața adoratei și gingașei copile o pătez cu umbra plăcerei unei zile Și iubesc ca dânșii... când partea cea mai bună Din inima-mi și minte i-a ei pe totdeuna? O, tu! tu dumnezeul și

 

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

... păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mîndrie: — Îți place te ocupi cu literatura... Am și eu un băiat în trupă care citește mult; este foarte învățat, știe nemțește și are mare talent: face poezii; ne-a făcut cîteva cuplete minunate. Eu crez că ți-ar face plăcere -l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat — care slujea în curte și la grajd — culcat ... mișcată de mîhnirea regelui asirian. Eminescu era de astă dată tăcut și posomorît, vorbea foarte puțin și contradicția îl irita. În zadar l-am rugat -mi mai arate vreo poezie sau mi-o citească tot pe aceea care o cunoșteam. A plecat se culce devreme, și dimineața, la amiazi cînd m-am dus la el, l-am găsit tot dormind. L-am sculat. Se dusese acuma supărarea ... a speriat Academia militară cu talentele-i și a dat un examen care l-a făcut pe mareșalul Moltke [1] se intereseze foarte de aproape de soarta lui, hotărît ...

 

Andrei Mureșanu - Mintea (Andrei Mureșanu)

... tot ce dreapta-ți sântă a făcut, De la om și feară, până l-acea floare, Carea vegetează numai un minut! Ce mă face însă, ca te ador Este mintea, Doamne, care-mi strălucește, Ca și un luceafăr, în al nopții nuor, Și-n vuietul lumii blând mă însoțește, De când ... mă pot feri De leu și de tigru, care varsă sânge, De foc și de apă, ce m-ar nimici; Ea mă luminează ca ... o propuse simplu fără ceartă Ca la frați din fire, însuși fiul său. Seculi se-nchinase genul omenesc Soarelui și lunei, stelelor pompoase, Până când vie dascălul ceresc Ce prin suferirea morții glorioase A plântat în lume spirit creștinesc. În deșert se-ncearcă ai nopții argați revarsă umbră în loc de lumină, Ură-n loc de pace între fii și frați Ale lor cuvinte nu prind rădăcină Căci nu ies din ...

 

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet

... crizei într'un fel sau într'altul și atunci numai vom avea a zice și noi cuvântul nostru. Astăzi voim a face numai ceea ce s'ar putea numi diagnosis crizei ministeriale, fără a ne preocupa dacă boala este mortală sau cine va fi moștenitorul ... treia parte din deputați și a rămâne poate în minoritate în Senat. Ce s'a întâmplat oare acum de curând care facă a periclita într'un mod așa de neașteptat o pozițiune până astăzi așa de strălucită și așa de puternic întemeiată ? Un mic ... Țara care i-a mai văzut la lucru, știe că nu este aceasta meseria lor și un prim avertisment a venit arate d-lui Brătianu că nu ajunge de a se bucura de o majoritate oricât de numeroasă în camere, pentru a putea ... bărbați, și fățișa neîncredere mutuală cu care se păzeau unul pe altul; între altele în vremea petrecerii lor la Berlin pentru lucrările Congresului. Ceea ce face pe d. Brătianu a se ține acum strâns legat de d. Cogălniceanu este că simte că are în acest bărbat aceea ce nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Om cu noroc

... a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de care se bucură astăzi. Invidioșii intriganți căutară -l sape și după o campanie înverșunată prin grai și prin presă, reușira producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. Alergături, protestări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca nu se dea bătut și totuși nu mai meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces răsunător, el trimise pe nevastă ... oricum, capeți o moșie, care face două sute cincizeci de mii de lei ca o para, pe o pereche de cai, care mult-mult facă cinci mii, cinci mii cinci sute! Aci însă a lucrat un alt factor mult mai puternic decât interesul - patima. Fostul proprietar al ... și balul pe iarbă verde foarte animat și vesel. A doua zi, luni, având fiecare dintre invitați afaceri de dimineață, am trebuit toți luăm trenul care trecea la unu noaptea. O noapte de septemvrie limpede ca sticla curată... vreme dulce și lună plină... zece trăsuri mergând la pas

 

Ion Luca Caragiale - Mamă...

... a lăsat umblu așa, gonită de la părinți, cu pruncu-n brațe!... Nu mai mă țin picioarele de nemâncată... și pruncul nu vrea știe — cere... Și n-am încai inimă -mi fac seama singură: -l omor și pe el și mă omor și pe mine... că dă Dumnezeu prunci cui nu-i trebuie, la o păcătoasă ca mine, și la cine trebuie nu-i dă ... gânduri o clipă și, pe urmă, zice: — Fetico, ești tu cuminte? — N-am fost pân-acuma, coconiță, sâru' mâna; da de-acu-ncolo, fie ea a dracului care o mai... De prisos ne mai lungim la povestit cu de-amănuntul toate... Destul spunem că, peste un an de la plecare, întorcându-se împăratul biruitor de la război, a găsit acasă mare mulțumire: cocon împărătesc de ... Or fi hotărât ei... Dar eu?... eu unde sunt? Și repede s-a gătit și-nvăpăiată s-a dus la palat dea ochi cu împăratul și cu-mpărăteasa,

 

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei

... ochi, cînd cu zîmbetul pe buze, cînd cu lumină pe frunte, cînd cu întunerec în suflet. Și alba rochie de spumă a urmat doarmă în sicriul ei, pentru moarte păstrată, pentru ultima găteală care avea meargă albă în întunerec, pentru ultimul somn care avea resfire aur pe beteală subt negrul portal la pragul căruia străjuiește un înger cu torța întoarsă spre pămînt. Ca o rochie de păpușă părea acum ... ei pe care anii mulți îl dăruise cu rotunjimi ce nu le cunoscuse oglinda în vremea cînd pășise pragul bisericii. Cu legămînt însă lăsase ea fie îngropată cu rochia aceasta, albă ca un torent spumegat, -i prindă nepoatele în creștet vălul de promoroacă deasupra căruia trebuia șerpuiască strălucitorul șivoi de beteală. În rigide și severe falduri, gîndea ea -i cadă din nou pînă la piciorușele mici cutele virginalei ei rochii, deschis deasupra sînilor de-abia însemnați i se înrămeze marginea pieptarului ridicat peste umerii înguști, învăscută ca într-un giulgiu din care nevrîstnicele-i șolduri se vedeau, iar în sicriul de ... din nou bunica pragul bisericii, cum am zugrăvit-o la început, în alba rochie cu care pășise cînd era nevrîstnică în fața altarului, nu ca

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

... la Dumnezeu vă scape, și Dumnezeu mi-a făgăduit că vă scapă, și m-a trimis într-adins la voi vă spui că sălbatecul trufaș nu numai n-o -ndrăznească vă calce, dar încă în curând are fie doborât nu se mai ridice ! Lumea îmbărbătată s-a-ntors între întăriturile cetății, fiecare la căminul său; și-n adevăr, Attila s-a ... pe un stâlp în post și-n cucernicie, când vedea pântre mulțimea târgului negustori din Galia, le zicea: — Dar sfânta voastră Ghenoveva ce mai face?... -i spuneți când v-ăți duce la urma voastră multă închinăciune din partea robului lui Dumnezeu Simion, care o roagă -l pomenească și pe el în rugăciunile sfinției sale. Odată sta Parisul împresurat de vrăjmași. Era mică p-atunci cetatea; toată încăpea în insula cuprinsă ... astăzi parizienii racla cea nouă a sfintei... Nici moaștele ei n-ar mai voi poruncească, nici apele poate n-ar mai vrea asculte... Cu sfânta Ghenoveva împăcare nu se mai poate. Împotriva inundațiilor la altcineva trebuie ...

 

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

... celălalt și -i așeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârșit. Spuse fiilor acest vis, iară ei se întreceau care de care plece mai-nainte, și se închine cu slujba la tată-său împăratul. Atunci împăratul le zise: - Eu văz, feții mei, că toți aveți dorință de a vă ... drum. Merse ce merse și daca trecu de hotarele tatălui său, stete conăcească într-o dumbravă frumoasă. După ce făcu focul, sta acolo până se gătească mâncarea, când văzu deodată înaintea lui un vulpoi care îl rugă -și lege ogarul, -i dea și lui un codru de pâine, un pahar de vin și -l lase se încălzească și el la ăl foc. Fiul împăratului, în loc asculte rugăciunea, dete drumul ogarului, care se luă după dânsul. Atunci vulpoiul făcu un semn asupra lui și îl schimbă în stană de piatră. Văzând ... multă bucurie aveau ei că li se adusese pasărea măiastră, ceea ce oprise turnul de a se surpa, și astfel biserica se putuse face cu desăvârșire; numai împăratul se mâhnea în sufletul său că nu este față și fiul său cel mic care ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>