Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FARMECE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 381 pentru FARMECE.
... Și-mpărțind viscole-n lume, eu zăresc pe sfânta Joi. Aci văd pe sfânta Vineri, lângă muntele de glajă Culegând flori de boscoane, ierbi de farmec pentru vraja Și-n povești cu Zodiacul ținând sfântul Soare-n loc; Văd pe sfânta Marți cum râde și descântă de noroc Și-alungând pe ... tămâiță Și-mpletiți în păr de aur purtând tainici trandafiri. Ea-i comoară de frumsețe, simbol dulce de iubiri Și-i un tip de poezie, farmec de-admirate sfântă: Ea-i Ileana Cosintiana, din cosiță-i floarea cântă! Sub serinele-i surâsuri, ierni se schimbă-n primăveri; P-a ei ... ajung în țara unde, când scuipești, scuipi în nimic! Tipurile drăgălașe toate-mi trec pe dinainte Și-mi revoacă-un veac de aur, plin de farmec dulce-n minte Și-mi revoacă timpuri bune, zile de vieți senine: Și-atunci amintiri duioase se trezesc râzând în mine, Și-atunci gândurile mele ...
... nu te-nșele copilele din țara Lui Cetină, căci ele ard greu, cum arde para, Și-un singur al lor zâmbet te poate fermeca! Un farmec pentru farmec din suflet eu ți-aș da, Dar n-am acum! Păstrează-mi inelul și năframa, Și cugetă, nu cumva, voind să-nvii pe mama, Tu ...
Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu
... lume treci! O, dulce înger blând... Iar fața ta e străvezie Zadarnic șterge vremea... O dată te văzusem Să țin încă o dată... Venin și farmec... Cu penetul ca sideful O stradă prea îngustă Tu mă privești cu marii ochi... Terține Icoană și privaz Cu gândiri și cu imagini Vis Eu ... variantă) Dacă iubești fără să speri Și oare tot n-ați înțeles... Și oare tot n-ați înțeles... (variantă) Să fie sara-n asfințit Un farmec trist și nențeles Mușat și ursitorile Oricât de mult am suferit 1883 Luceafărul Doina S-a dus amorul Când amintirile... Adio Ce e ...
Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră
Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ...
... de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spânzurate de catarg Și încet înaintează în lovire de lopeți, Legănând atâta farmec și atâtea frumuseți... Luna... luna iese-ntreagă, se înalț-așa bălaie Și din țărm în țărm durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea IV
... de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg Și încet înaintează în lovire de lopeți, Legănînd atîta farmec și atîtea frumuseți… Luna… luna iese-ntreagă, se înalț-așa bălaie Și din tărm în tărm durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... Deci mai putem a naște: am fost, putem fi încă. Om laș, îmi spune mie, p-a vieții crudă stâncă, Ce farmec, ce plăcere, ce bine tu găsești, Încât să n-ai putere, curagi să părăsești O vale de durere, de lacrimi, de-ntristare Pe care rătăcirea ... supune? Ce a putut să fie acest locaș divin, În timpul tinereții când orice-aici privim, Acuma, în ruine, acum în întristare, Atâta farmec încă și frumusețe are? El ne vorbește încă de strălucirea ta; Dar popolul acela ce fruntea prosterna La templul tău cel splendid, de mult timp ...
Dimitrie Anghel - Fluturul morții
... mai îndrăzneți, căutînd raza care cheamă și nălucește, nectarul care îmbată și dă viață. Un punct mișcător pătează aerul, murmură și trece. Și ca prin farmec, la răstimpuri, un crin își leagănă potirul alb mișcînd o umbră viorie, foi de trandafir se desfac și flutură ușor, aur de stînjenel se împrăștie ... alte flăcări jucară, două cîte două, trei cîte trei, urmînd aceeași linie. Veneau flăcările călătoare, rănind cuprinsul verde, jucau înaintea lui și dispăreau ca prin farmec. Roșii și albastre veneau straniile flăcări, galbene și purpurii, negre și albe jucau, de la răsărit spre apus, chemate parcă de o tainică putere, gonite ...
Emil Gârleanu - Tată Tată de Emil Gârleanu — Te miri de ce mă găsești mâhnit? mă întrebă prietenul meu, în ochii căruia căutam cercetător. Iar după câtăva vreme adăugă: — Mi-au plecat toți copiii la țară. Am rămas eu cu nevasta. După ce spuse acestea, căzu pe gânduri. M-am uitat din nou în ochii mari, adânci, umeziți de stropul lacrimii sfărâmat în repedele clipit al genei. N-am mai spus nici o vorbă. Mă gândeam la omul acesta potolit, mulțumit în mijlocul alor lui, lângă nevasta pe care o iubea mai presus de orice, alături de copiii fără de care nu putea trăi. Ce rar se găsesc oamenii aceștia și cât n-am da să schimbăm, măcar pentru un an din traiul lor, întreaga noastră viață răvășită, viață cu zilele spulberate de către furtuna dorințelor și plăcerilor neizbutite. Mă uitam cum a doua lacrimă răsărea iarăși ca un bob de mărgăritar, în scoica de sidef a ochiului. Prietenul îmi vorbi: — Tu, care ești singur, dragul meu, nu vei înțelege mâhnirea mea. Ai venit acum la mine, peste câtăva vreme te vei întoarce iarăși între cei patru pereți ai odăiței tale liniștite, între ...
... parc-o rugăciune, Și totu-i sărbătoare pe deal și pe câmpii, Cu flori și cu izvoare, cu glas de ciocârlii: El, El dă zilei farmec și farmec dimineții, El morții dă repaos, dă dragoste vieții! Dar colo într-o casă la margine de sat Nevasta nu-și găsise nici vreme de-mbrăcat ...
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop A. Mirea: Caleidoscop de George Topîrceanu Cuprins 1 Unei fosile 2 Bustului meu 3 Răspunsul micilor funcționari 4 Răspunsul cometei 5 Sonete 5.1 La cinematograful mut 5.2 Sonet teatral 5.3 Un romantic 6 Sahara Unei fosile De-atâtea ori noi ți-am făcut ovații, ți-am pregătit mândria ta pedantă. Salută dar sinteza ambulantă A celei mai nebune generații! Căci la atâtea mari evenimente Eu am luat o glorioasă parte: Doar am avut principii conștiente Și capul spart la 13 marte! Nu vezi ce iute mă deprind cu zborul? Aeroplanul visurilor mele Vertiginos mă duce către stele, Cum îl ducea pe BlĂ©riot motorul. Iubesc și cânt!... Nepăsător cultiv A sufletului gratuită zestre, — Căci eu sunt tânăr și-mi bat joc, maestre, De prognosticul tău definitiv. Tu ai ajuns de mult fatalul termen Și te-a orbit sterila ta splendoare; Eu port în suflet durerosul germen Al operelor mele viitoare. Bustului meu Tu, "cap de studiu", mobilă intactă, Discret tovarăș de proiecte mari, Tu reprezinți persoana mea abstractă, — Un alter ego fără ochelari. Și laolaltă noi trăim ca frații... ...