Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FIECE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 92 pentru FIECE.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella

... miros de faguri albi; soarele, în zori, șerpuiește munții Triestului cu chenare de rubin, iar la amiezi sparge și risipește curcubeie care se mișcă în fiece creț al mării. Iată dorul și dragostea mea! — Cella, dacă nici pirat, nici pescar, nici păstor nu ți-a înduioșat inima, pe ...

 

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg

... O carte cu scoarțe străvechi, cu ilustrații primitive făcute de mîni nesigure și nedibace, stătea de mărturie acelor vremi nesigure, povestind viața unui sfînt pe fiece filă, în josul căreia o legendă de cîteva linii istorisea viața și martirul lui. Cu cîtă dragoste și cu cită pietate s-au aplecat ochii ...

 

George Coșbuc - Fulger

... tata, dar asta numai nu! Ci du-te, du-te, Fulger, dar cugetă la mine, Căci eu plângând voi face mătănii pentru tine Și-n fiece clipită genunchii voi pleca; Și, pentru-ntoarceri bune, cu dragoste voi da Prescuri și sărindare, să cânte glas de clerici Trei mii de slujbe sfinte ...

 

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului

... rând, locuri încă la patru ministere, și s-au ținut concursuri, și d. Niță Ghițescu a luat parte la fiecare concurs, și, după fiece rezultat de concurs, concurentul nostru a zis, din ce în ce mai mâhnit: - Și ce frumos scrisesem, domnule! Și cunoștința lui i-a ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea)

... ai domniței. Iar împărăteasa avea haz, căci începea și ea, adunându-și lacrimile în pumni, și-l certa că prea plânge ca o muiere de fiece și orișicând. Și începeau: — Ba iar ai plâns. — Ba n-am plâns. — Ba te-am văzut eu. — Și eu te-am ... vuiet adânc, adânc, în fundul urechilor, intră în iatacul de cleștar, se trânti în pat și începu să plângă. Iar împăratul și împărăteasa îi culegeau fiece lacrimă în năframele lor ș-o întrebau: — Spune-ne nouă ce vrei, lumina și toiagul bătrâneților noastre! A doua zi, împăratul și ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III

... La toți ce te beu, purure faci haz. Care te-au beut, de-ar fi cât de trist, Prinde-îndată chief ș-uită de necaz. Fiece năuc pare-un trismeghìst, Fiece mișel să ține-un viteaz... Să bem, să-închinăm cu păharul plin, Să trăiască toți cei care beu vin. Veniți, fraților, la cerescul must Să ...

 

Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă

... Profesorul: Franțiia, bine! Elevul: Anglia, dom'le. Profesorul: Iaște! Elevul: Germania, dom'le. Profesorul : Ghermania. Elevul (se pornește repede. - Profesorul dă din cap afirmativ la fiece nume de stat cu satisfacție și cu mândrie): Elveția, Rusia, Suedia, Italia, Belgia, Olanda, Turcia, Bulgaria, România, Serbia, Muntenegru și Grecia... dom'le! Profesorul (încruntându ...

 

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte

... fiica noastră, a se da soț vieții dumitale mire, următori suntem și noi orânduielii dumnezeiești; și măcar că binecuvântarea cea mai desăvârșită către fiece casă de la unul atotțiitorul Dumnezeu este, dar cât și de la noi părințească binecuvântare, care am luat-o de la părinții noștri, cu aceea ...

 

Titu Maiorescu - Poeți și critici

... a face critica așa cum au făcut-o este mai presus de contestare. Dar una este dreptul și alta este folosul întrebuințării dreptului în fiece moment. Va fi având și activitatea critică noima ei, și nu orce dispoziție războinică merită să fie întrupată într-o scriere. Și mai întâi trebuie ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose

... căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale Cronici teatrale de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Cronica teatrală [1] 2 Cronica teatrală [I] [2] 3 Cronica teatrală [II] [3] 4 Note Cronica teatrală [1] Teatrul Național a intrat cu stagiunea aceasta într-o eră de adevărat progres. Din toate punctele de vedere, această instituție a luat acuma un avânt îmbucurător, care ar fi de dorit să meargă tot înainte. Producțiile nouă ale stagiunii (Copila din flori, Hamlet, Scrisoarea pierdută, Boccacio și, în sfârșit, cea mai importantă dintre toate, Ovidiu al eminentului nostru poet d. V. Alecsandri) au fost în genere bine interpretate, și, potrivit mijloacelor încă neîndestulătoare ale teatrului nostru, bine puse în scenă. Precum se vede, lipsa relativă de mijloace provine în parte și din mărginirea activității Societății dramatice la numai trei reprezentațiuni pe săptămână, și aceasta tocmai în lunile de iarnă. Un teatru așa de mare, cu atâta personal artistic, cu un aparat de scenă și de administrație atât de numeros, nu poate face bune afaceri și prin urmare nu poate nici artisticește progresa într-un chip normal — fiindcă mai ales în teatru cestiunea artistică este strâns legată de cea finanțiară — pe câtă vreme ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>