Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NEAVÂND CE FACE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 135 pentru NEAVÂND CE FACE.
Gheorghe Asachi - Grierul și furnica
... furnica Grierul și furnica de Gheorghe Asachi Săltând, grierul la țară Șuierat-au toata vară, Și când iarna au venit, Cu nemică s-au trezit, Neavând macar de dor Muscă sau un viermișor Pe furnica sa vecină Au rugat să-l împrumute C-un grăunte, c-o neghină, Să mai prindă ... Zău, la timp de trier, Dau parola mea de grier, Înturna-voi toată soma Ș-interesul de-mprumut! Dar furnica econoamă I-au zis: Vara ce
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII
... plecări bune; Această vreme este când omul e copil. Atunci e ochiul ager, auzul simțitor, Căci nou fiind pe lume, pătrunde cu-nfocare, Ș-obiectele ce vede se înrădăcinează În inima-i setoasă de orice lucru nou. Deprinderea adesea se face fire-n om; Ea chiar și pe frânghie a dănțui ne-nvață, Și multe din acele pre care noi le credem Că vin ... Aș prefera îndată pre care-ar fi mai simplă, Decât pre cea isteață și ageră, dar rea, Oricare faptă bună aș crede bucuros, La cel ce nu se-ngrașă din binele altora. Deși pe răbuș numai el știe să însemne Tot însă nu se-ncrede unui risipitor Ce numărul cunoaște ca-n turnul Suharev Dar fără socoteală își cheltuiește starea. Copiii se dezgustă de asprele povețe; Nu trebuie-ntre oameni ades a ... în zadar Nădăjduiești în rodul pre care-ai semănat. Bețiv s-alese Filip; el fu crescut de-o rudă Supusă la beție. Mirtil curvar se face, Căci a avut un mentor curvar și verigaș. În veci din gura Savii nu iese adevăr, Tot ce visează noaptea, ce ...
Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil
... jos O jalnică grămadă De oameni triști și înghețați În lanțuri ferecați! Sărmani de șase luni acum Ei merg fără-ncetare Pe-un larg pustiu ce n-are drum, Nici adăpost nu are. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! E lung cel șir de osândiți! — Pe vânăta ... mâna la favoarea publică, strigând cu tonul calicilor: „Dă la păcătosul care a mâncat pâinea amară a exilului“. Dar ce să ne mirăm, amice Ghica? Nu suntem oare deprinși a vedea în zilele noastre minunile boscăriei celei mai perfecționate? Epoca noastră este o ... cariera de ăl dintâi; lumea e în progres, ambițiile au crescut odată cu poftele. Astăzi a ieșit în piață o nouă bandă, care, neavând cu ce să atragă ochii lumii, își pun pe cap pâinea amară a exilului ca o cunună de spini și strigă cât îi ține gura ... unui pitic să o ridice pe picioare. Închipuiește-ți Buceciul dărâmat printr-un cutremur de pământ și ridicat de cine? de Statu-Palmă din poveste. Ce ...
Constantin Stamati - Pentru săraci
... comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete ... de-a pururea satură, Ea-i îndurată, ca Domnul, tot pe calea lui au mers, Căci zice: „Mâncați-mi trupul, beți sângele meu ce vărsâ€�. Deci îndurarea să fie avuților norociți, Care de pe voi să smulgă cu-al său blând și darnic braț, Mărgăritar, pietre scumpe cu care ... ticăloși, Și cu Domnul să vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe bătrânul slab și bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și ... în vis pân’ vă veți trezi. Dați pomană, că pământul în grab’ vă va înghiți, Și averea adunată cu necaz și cu sudori Pe dată ...
... comeții arzători, Și pe-a salelor parcheturi sprintenii dănțuitori, Când un sunet ca de aur vă vestește mângâios A oarelor răsunare ce trec făr’ să le simțiți, Ah! gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete ... de-a pururea satură, Ea-i îndurată, ca Domnul, tot pe calea lui au mers, Căci zice: „Mâncați-mi trupul, beți sângele meu ce vărsâ€�. Deci îndurarea să fie avuților norociți, Care de pe voi să smulgă cu-al său blând și darnic braț, Mărgăritar, pietre scumpe cu care ... ticăloși, Și cu Domnul să vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe bătrânul slab și bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și ... în vis pân’ vă veți trezi. Dați pomană, că pământul în grab’ vă va înghiți, Și averea adunată cu necaz și cu sudori Pe dată ...
Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale
... generală a teatrelor a voit să dovedească în stagiunea aceasta că și cu băieți și tinere de la noi se poale face ceea ce odinioară făcea papa Franchetticu ragazzi italiani — și a dovedit-o cu prisos: ragazzi bătrânului impresariu au rămas cu mult pe jos. Sâmbătă ... infectate toate răspântiile și toate clavirele din mahalale, mă vâră într-un fel de furnicătură de nervi foarte neplăcută — o senzație analoagă cu efectul ce ți-l produce dulceața de vișine după ce ai luat cu ea multă vreme hapurile lui Morizon. Am dreptul, prin urmare, să crez că unul dintre cei mai mari șoviniști sâmbătă seara la ... pas de te ține cu condeiul după ele! O cronică ușoară, mai mult niște notițe generale asupra vertiginosului avânt al teatrului nostru național — iată ce pot face eu deocamdată. Înainte de deschiderea stagiunii, s-a făcut multă discuție despre opera și opereta română. Erau și aci, ca în orice discuție ... Opera imperială din Viena, Teodorinieste la Barcelona sau mai știu eu unde, și Bîrseascaeste pensionară la Burgtheater. O ilustrare mai picantă a celor ce ...
Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași
... fi o sarcină mai presus de puterile noastre și vrednică de a fi numărată între cele douăsprezece fapte eroice ale voinicului Ercul. Tot ce putem face este să alegem între o mie — sau mai bine între un milion și o sută de mii — un tip pe care să-l ... de poștă în toată ziua îi aduce calzi și-i trântește liop pe paveua Iașilor, cum zicea prietenul meu Carl Nervil, iarăși într-o descriere ce face despre provincial — însă despre provincialul evghenist. Pentru ca să putem ajunge la această alegere și să putem găsi așa de bine pe individul nostru ... așa de firesc, compătimirea mea pentru dânșii este așa de mare și de dreaptă, încât mi-aș imputa ca o nelegiuire cea mai mică glumă ce aș putea face asupra unei stări de oameni asupra căreia razimă toate sarcinile, afară de cele folositoare, și care ne hrănește pe noi, leneșii și trândavii orașelor. Fericiții ... de la Herța sau de la Bârlad, el n-a fi, nu este decât un provincial. Iată-l. Să-l luăm îndată dupa ce simte cea întâi impresie. Îndată ...
Ion Luca Caragiale - 25 de minute...
... Atunci îi clipesc de departe în minte cuvintele Drapelului, și-și mângâie favoritele cu mulțumire... Dar sunt zece fără zece... și cocoana nu mai vine... Ce să fie? Trenul domnesc s-a anunțat de la stația apropiată... în patru minute trebuie să fie aici... Toți ochii joacă între ceasornic ... se oprește, conform programei oficiale, la zece ore precise; suveranii cobor din vagon cu suita, iar consoarta directorului n-a sosit încă! Se face prezentarea autorităților și notabililor, după care vodă trece între bărbați, iar doamna între dame. Întâiul clopot! Directorul, foarte nervos, mână un vătășel călare s-aducă ... mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu! Și pe urmă către copii: — Sărutați mâna! Copiii se aruncă și execută ordinul. Măriile-lor sunt din ce în ce mai veseli. — Am auzit, dragă, zice doamnei nevasta directorului, că ați fostără cam bolnăvioară! Mi-a părut grozav de rău... încă-i ... răspunde. — Cum se poate? trenul stă totdeauna treizeci și cinci de minute! — Ăsta era tron domnesc, ma chÄ�re, zice nevasta directorului. — Ce ...
... Nâobosită-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pământ, Însă nicăire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pământ gras pentru minciune, De se face de-a minune. Ș-apoi tot aici, c-un preț Foarte bun, astfeli nutreț Să întreabă și să cată Ca o poamă delicată ... Ntr-un minut Ierburile au crescut; Înfloresc, ș-apoi pe loc Amu spicele se coc, Încât toat-acea câmpie Au produs minciuni o mie. Cele ce cu ochii văd, Pipăind abie le cred. D-oameni îns-atunci o ceată, De minciuni nouă-nsătată, Case și copii lăsa, La cules se îndesa ... înfoiete, La ținuturi le trimete, Văd colo femei frumoase, Deși ceva minciunoase, A culege au mare dor Minciunele de amor. Îngiositul în trufie, Neavând altă meserie, De novele, care-i plac, Își culege un plin sac. Speculanții de pe loc Pe la bolte marfa cară, Ca s-o vând ... au minunat Cum așa s-au îngânat!... Adevărule presfinte, Auzi calda rugăminte: Între noi etern te-așază, Mintea noastră luminează; D-aici intriga să piară, Ce
Vasile Alecsandri - Balta-albă
... întâmplare mă făcu să blestem impresiile de voiaj din Valahia. Două sprăvălituri într-o zi, fără a socoti tot colbul ce înghițisem, durerile ce câștigasem în tot trupul și mai ales perspectiva ce-mi rămânea de a sta pe jos, singur, în câmpiile acele pustii! Toate aceste împrejurări mă aduseseră într-o astfel de furie, că ... așeză la locul ei; pe urmă, scoțând șaua din spinarea calului celui căzut, o puse pe lăturaș și, mai adăugând vro câteva noduri la frânghiile ce slujeau de hamuri, încălecă și-mi făcu semn să mă sui în căruță. Ce puteam să fac?... Mă urcai de iznoavă, cu capul plecat ca un osândit la moarte ce s-ar sui pe carul ghilotinei, și pornii iarăși în fuga mare, deși căruța nu mai avea decât trei roți și jumătate, deși postașul nu ... mai avea de bătut cu harapnicul decât trei cai, adică doi înainte și unul la oiște, pe care el era călare. Cât pentru nenorocitul dobitoc ce-și sclintise piciorul, el rămase singur în urma noastră, neavând altă mângâiere decât cuvintele ce ...
Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa
... Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa Către Simeon Murafa de Alexei Mateevici Dragă frate, Ce tăceți și nu-mi scrieți nimic? Sunt dornic să știu tot ce se atinge de voi și de lucrul nostru. Am citit că schimbați numele revistei. Scrieți-mi despre toate; nu pot și nu vreau să fiu ... toți împreună cu Berechet. Al vostru frate, Alexe Mateevici [5/IV 1913, Kiev] Paul Vataman, Figuri sorocene, p. 42 Dragă frate, Mulțumesc pentru răspunsul repede, ce l-am primit ieri. Suntem foarte bucuroși — eu și Berechet — gândindu-ne la starea lucrurilor noastre naționale din Basarabia, ce arată semne de viitor bun și rodnic. De-ar da numai Dumnezeu ca semnele acestea să crească din scânteiuțe și steluțe mititele într-o flacără ... trecem la rânduiala zilei. Gazeta lui Constantinescu — m-a băgat într-o mirare bucuroasă. De unde s-a luat? Cu ce mijloace se scoate? Parcă nu auzisem nimic de ea, fiind la Chișinău. Foarte aș dori să știu amănuntele. De ce știi, scrie-ni-le, trimițându-ne și numărul apărut. Berechet vrea să scrie despre ea o corespondență la „Neamul românesc“ al dlui prof ...