Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRAGE FOLOS DIN
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 168 pentru TRAGE FOLOS DIN.
Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...
... face, ba chiar și mai și. Aiurit de așa minune, a dat fuga gâfâind și le-a povestit părinților și fraților din mănăstire că, pe când el dormea dus, un înger trimis din cer venise și, cu putere dumnezeească, desăvârșise icoana, cum un muritor n-ar fi putut face. Părinții și frații merseră degrab să vază icoana, și ... simțit unul pe altul, s-au dat în vorbă. Unul a povestit celuilalt cât de îndatorat se știe el cătră sfânta icoană, care, din sărac prăpădit ce era mai nainte, l-a ajutat să se ridice frumos, din atâtea pomeni ce i-a trimis; că, afară de banii ce-i are strânși și ascunși acasă, mai are și două sute de ... a apropiat binișor fără să sufle de cei doi cerșetori, și cu câte o mână le-a smuls și unuia și altuia pălăria din cap, după care, iar fără să sufle, s-a dus p-aci-ncolo. Cei doi orbi au rămas o clipă aiuriți, dar, după ...
Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului
... vreme, rîdicase oștire, Să se bată cu riga ce se numea Pardos; Căci era între dînșii o veche prigonire, Și gîlcevire mare, pentru un mic folos. Vrea, adică, să știe Cui mai mult se cuvine Să ție pentru sine Un petec de cîmpie Și un colț de pădure, de tot nensemnător ... și mai mare.“ Auzind astea leul strînse a sa oștire: „Lighioanelor! zise, viu să vă dau de știre Că astăzi din noi unul trebuie să murim: Așa va proorocul. Rămîne-acum să știm Cine este mai tare. Cît pentru mine unul, cum vreți… dar mi se ... să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară! Pe el, copii! Luați-l: el are să-mplinească Ce ne-a zis proorocul din porunca cerească!“ Cîinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră. Se află vreo țară, unde l-așa-ntîmplare Să se jertfească leul ...
George Coșbuc - Dragostea păcurărească
... se trăiește, Cum știm noi, ardelenește! Dar te duc, ca să fii dus Și să nu mai vii acasă, Căci cu anii nu te lasă Din porunci; și-acolo nu-s Oameni cu inimă bună, Vorbe dulci măcar să-ți spună! Vai, să merg în loc de chin, Unde n-am ... nu te crede... Cât mi-a fost mie de drag Să mân oile, să pască, Caprele să rătăcească Prin pădurile de fag Și din bucium câteodată Să cânt hora legănată! Să văd codrul plin de-areți Și cârlanii cum s-alungă; Iar în amurgit la strungă Să mulg laptele ... cu bulbucii! Să las văi, unde scobor Capete de curcubeie; Să las staniști și nedeie, Și să schimb tăcerea lor Cu mult zgomot, multă larmă Din cetate și căzarmă! Și să las fluierul meu, Și să nu mai cânt pe dânsul Doine vechi; îmi vine plânsul, Când știu bine, cum că ... privind la ele! Și pe-acolo-s numai mări, Și corăbii și ostroave, Potcoviți cai cu potcoave De argint; și-n alte țări Umblă cel din urmă faur, Îmbrăcat în strai de aur! Și spun cum că poți vedea Alte lumi, și-acolo, Doamne! Într-un an sunt două toamne Și
Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova
... naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor ... jertfe au știut a le păstra, și pe care și noi vroim a le lăsa întregi strănepoților noștri. Cel mai sfânt din aceste drituri este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia. Această neatârnare a fost întâia condiție a următorului tratat din 1512, prin care Moldova în domnia lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, a cunoscut suzeranitatea Turciei, și anume: 1) Poarta recunoaște pe ... tratatele și convențiile de mai înainte, nu le face altă modificație decât că puterea protectriță, adică Epitropul, își însușește și unește către staturile sale jumătate din țara protegată, din averea orfanului, adică toată Moldova din ...
Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar
... lumi. Iar de vrĂ©me ce văz că te nevoești măriia-ta, cu tot dinadinsul să o isprăvești aceasta, iarăși zic că nu voiu eși din porunca măriei-tale. Numai mă rog măriei-tale să-ț fie milă de bătrânĂ©țele mĂ©le și de neputințele ce am; și precum te ... cu nevoe. Îț mai ia seama de aceasta și Dumnezeu să te luminĂ©ze să faci ce ar fi mai cu cinste și mai de folos
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV
... greu; A scri ce nu simțește, nu poate nicidecum! Iar când năravuri rele găsesc spre înfruntare, Îndată te faci alta, te istețești la minte, Din pană versul curge mai iute, mai ușor, Eu însumi întru sine că sunt poet mă simt, Și nu fac cititorii atât de mult să caște ... și-a-ngropat, Aleargă să nu scape ospățul pregătit. Cântările-amoroase sunt numai pentru-aceia, Ce au o minte crudă și trupul slab din fire. Când văd pe rumeni buze un suflet scânteind, Când sânul alb îmi cere un dulce dezmierdat, Și ochii cu văpaie privirea mea așteaptă, Nu ... unde, Atâta îmi ajunge, și uit cele trecute, Ș-așa cum viitorul nu pot a-mi hotărî, Puțină îngrijire eu pentru dânsul am. Din mâna preaînaltă a priimi sunt gata Oricare-mi va fi soarta ș-a anilor meu număr. Viețuind cu cinste și fără ... se leapădă de mumă, Și numai cu boierii voiește a fi neam; Când un morar făina abia a scuturat Ș-acum din ochi închide, se supără, cârtește Că muștele ce zboară ridică colb prin casă. Lor satira să placă nu poate nicidecum, Dar nouă ce ne pasă ...
Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană
... calendarelor; a raționa iară despre cei de-al doilea o socotim de prisos, fiindcă talentele acestora sunt prea bine cunoscute lectorilor jurnalului nostru, atît din revistele teatrale ținute de noi în tot cursul stagiunei espirate, cît și din critica particulară ce fiecare din lectorii care au mers des la teatru își va fi făcut în parte. Tot ce putem însă zice, deocamdată, este că această companie, privită din ... vor fi buni, va profita îndoit și nu să va vedea constrîns, ca în trecut, să asculte luni întregi pe Don Pasquale și pe Barbierul din Sevilia , desnaturate și acestea cu totul din necapacitatea artiștilor. Impresariul de astăzi posedă mezii mult mai mari decît cei pînă acum; afară de asta, el este român, este ieșit dintr-o clasă ... încheiat cu guvernul a le reprezenta în cursul stațiunii viitoare să fie de acelea ce au avut un succes necontestat în Italia, nu din cele ce stau din timpi uitați prin librăriile cele mici din Milano, pline de praf și în prada șoarecilor. Osebit de aceasta mai cerem — și tot fără să ieșim din ...
Ion Creangă - Dănilă Prepeleac
... Nu treceau douătrei zile la mijloc, și se trezea la ușa ei cu Dănilă, cumnatusău, cerând să-i împrumute carul: ba să-și aducă lemne din pădure, ba făină de la moară, ba căpiți din țarină, ba multe de toate. — Măi frate, zise într-o zi cel mai mare istuilalt; mi-e lehamite de frăția noastră!... Tu ai boi ... a dat peste dânșii, ori ți i-a furat cineva? — Ba! I-am dat eu singur cu mâna mea, bădiță. Apoi spuse din capăt toată întâmplarea, pe unde-a fost și ce-a pățit; iar la urma urmelor zise: — Ș-apoi, ce mai ... mare nătărău mai ești! — Apoi dă!... bădiță! pân-aici, toate-au fost cum au fost, da' de-acum am prins eu minte... Numai ce folos? Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță. Iaca îți dau dumitale punga asta, că eu n-am ce face ... i-a trebuit. Ia acum carul cu boii frăținesău și pornește. Cum ajunge în pădure, chitește un copac care era mai mare și trage
Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l
... fiindu-mi slugile învățate să nu facă nimic de aceli de cari mă supăr, dar fiindcă au trebuit să dau și piste răle, viind unul din cei isteți, și defăimând holteie și însurare lăudând, au zis: Nu voi ca să necinstești numai tu sângur însurăciune, fiind un dumnezău și un dumnezău ... acĂ© zi mi să gate otrava, căci nici acele nu au fost la ea măsurate, huiet mare, râs mult, giocuri, neavând minte de mireasă. Toate din toate părțile, când am adus pe această erinie (eumenidă) curgĂ© ca himarii cari, împreunându-să la un loc, fac un strașnic sunet, încât puțin au ... la noi cucoș, căci nu-l sufăr să cânte, iar dacă nu-i tace, nici pe tine! Iar ea îndată au întins laudă cucoșului, și din ce pricină s-au prifăcut în pasări, și cum că era ostaș următori lui Aris, și cum că aceasta să vedi de pe creasta, pintinii ... care mai puțin; care nimic, și acii ce n-au dat nimic pornești război. Pe urmă, ca când uită cele mai mari, le ia iar din început, aducându-și aminte. Iar eu mă cutremur văzând că vine alt izvor, îmboldindu-mă de fleoncăiturile ei; și după cum acei ce sufăr bătăi ...
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... o dată ochii în sus, ca să reflecteze mai adânc, ca să-și reverse în spirit cine știe ce amintire, ce să vază!... O bârnă din tavan era mânjită... de o vacă, ori de un bou, ori de o mânzată, ori de un vițel!... în sfârșit, vârsta și sexul dobitocuiui care ... poate — după toată analiza și la ochi, și la nas — pricinuită de un patruped, un patruped neapărat ierbivor și un patruped ierbivor anume din speța bovină. “Aceasta este (gândi junele, izbit de ciudățenia fenomenului) ori o paradoxală minune, ori o minunată paradoxă!... Cum să umble boul, vaca, vițelul ... ani, onorat de cei mari, binecuvântat de cei mici, admirat de toată lumea. Cronicarii povestesc pe larg despre isprăvile și înaltele merite ale mărinimosului erou. Din parte-ne, credem că ajunge această scurtă notiță; nu avem loc aci să-i facem biografia; destul să arătăm că sir John Falstaff este și ... ca colegul său, Nastratin-fiul, cu ochii în tavan și nu i se revarsă în spirit altă amintire decât a berbantului de Falstaff din Suratele vesele de la Windsor, pentru că acesta a avut norocul ca dicționarul cel mai ieftin să nu-l treacă cu vederea. Dar ...
Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată
... peri și cu glume nesărate. Vru el să le spuie cine a fost broasca, dară nuÂi deteră răgaz, căci îi luau vorba din gură, și-l cam dedeau în tărbăceală cu graiuri care mai de care păcălitoare. Daca văzu, tăcu din gură și înghiți rușinea ce-i făcură frații înaintea tatălui său. Se gândi el: "Acum o mie de vorbe un ban nu face. Lasă, își ... durea la inimă când îl luau în râs, dară toate fură în deșert, căci, deși nu mai vorbea de rău aievea în fața împăratului, pe din dos, însă, își băteau mendrele, cum voiau, își dedeau coate de râdeau, și chiar se vorbiră, amândoi frații cu logodnicele lor, să facă pe fratele ... va veni cu broasca țestoasă înaintea împăratului. Fiul cel mic al împăratului daca se duse și el să-și aducă logodnica, broasca cea țestoasă ieși din eleșteu la dânsul, se dete de trei ori peste cap și se facu om ca toți oamenii. Vorbiră ce vorbiră, apoi fiul împăratului îi zise ... mare preț ce erau așternute prin palat, de milă sa nu le strice frumusețea. Baia era pardosită cu tot felul de marmură lustruită și adusă ...