Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN LUNA ACEASTA

 Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 482 pentru DIN LUNA ACEASTA.

Ștefan Octavian Iosif - Cîntece (Iosif, 1)

... â€� IV Dragă codrule, te las...     Plec pe căi străine... Chezășie mi-a rămas     Inima la tine. Tu m-ai învățat să cînt     Din copilărie, Și de-atunci n-am pe pămînt     Altă bucurie !... V Bate vînt din răsărit, Veste neagră mi-a venit Că la temniță-n Bălgrad Sunt trei frați de spînzurat... (Cîntec vechi) Stau la Bălgrad trei fîrtați ... fi de-ai aștepta     Pînă mîini pe sară... Am nevastă, copilaș ;     Lung e drumul foarte ; Pînă intră în oraș     Nu mă du la moarte !... Cel din urmă-i asculta,     Împăcat cu toate ; — Domnule, măria-ta     Iartă-i, de se poate ! Ci de mine nu-ntreba :     Mie mi-e totuna. Mai ...

 

Nicolae Gane - Șanta

... se pe călcâie, căzu mort pe loc. — Mai are să-mi spuie cineva ceva?... adause căpitanul. Nici o vorbă, nici o șoaptă nu ieși din pieptul hoților încremeniți. — Ascultați, copii!... zise el cu un glas poruncitor de care erau deprinși să tremure cei mai aprigi din banda sa. Cine v-au scăpat pe voi de zapcilic , de bir, de havalele , care vă topeau munca și vă uscau puterile, cine v-a ... — Dumnezeu să te ierte! Dă-mi măcar o bucățică de pâne, că n-am mâncat de trei zile. Omul cu cațaveica albastră încreți iarăș din sprâncene și căută într-o desagă: Aici am pâne pentru mine, aici un curcan fript. E prea bună mâncare pentru un calic. — Iartă-mă ... cum sunt oamenii. — Auzi, Șanta... care e așa de frumoasă, încât ar putea să fie soție în dreptate a oricărui boier mare din Iași!... — Codrean nu-i și el cât un boier? băgă de seamă cerșitorul. — Boier, da! cu mâna în punga altora, și care mâne ... ușor, doar eu sunt fratele Șantei! — Frate!... zise cerșitorul tresărind. — Frate!... da!... însă frate numai de sânge, dar nu și de inimă. În ...

 

Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)

... te-ai legat de mine și de Petriță? Ce ți-am făcut, mă rog, noi ție? Am vrut să te omorâm? Să-ți furăm banii din ladă? Să-ți dăm vin cu otravă? Spune. — Fa babă, ieșită din minți! Taci tu, mă rog, și nu da drumul morii tale de vânt, c-apoi știi că asta nu-i bună la mine. Taci și ... cată de lucru. Iaca se ivește de acu soarele. Și în cele dintâi raze ale soarelui, lungi și ascuțite, ca niște sulițe străpungătoare, el ieși din casă și intră-n ocol, ca să-și mai vadă vitele. Iar peste vreun ceas de vreme din hogeagul casei lui se ridică iute un fum cenușiu, pierzându-se în zarea albastră a depărtărilor. Mama Zamfira pusese la foc de mămăligă ... a odată! Știu că are parte, bietul băiat, de probozit. Du-te, Petriță, dragul mamei, și te culcă. Vezi că tatăl tău e zmuncit din botez. Petriță încet, pe cumpănite și bolmojind ceva nelămurit, o porni din harman. Moșu Dumitru îi aruncă din urmă o privire mânioasă și-i strigă: — Și piei ...

 

Mihai Eminescu - Cine ești

... Mihai Eminescu - Cine eşti Cine ești? de Mihai Eminescu Nici luna plutitoare, nici stelele din ceri N-or să pătrunză-n umbra trecutelor dureri, N-or să pătrunz-amarul pierdutei tinereți, Chiar de-aș avea de-acuma ș-o sută ... ți umbroase în visu-mi se ridic. Puțin îmi pasă dacă cu mine voi spori Mulțimea care numai se naște spre-a muri, Din leagănul acelor sicriu nu s-a făcut Ce-avură fericirea de-a nu se fi născut Și să ajung ca dânșii ... Căci e biruitorul amor atât de trist Ce-au luminat în umbra durerilor lui Crist Oriunde fug a tale priviri tot mă ajung; Din

 

Ioan Slavici - Pădureanca

... de frunte decât boier de rândâ€�. Însă Busuioc era om însurat, el unul și cu nevasta doi, iar nevasta lui îl avea frate pe popa din Socodor, o avea soră pe preuteasa din Otlaca, mai avea și veri, și verișoare, și e greu lucru să ai neamuri multe și să te temi de gura lor. „Busuioc nu ... de dânșii. Dar cu Simina n-ar fi voit Iorgovan să deie față; asta și-o pusese el de mult în gând. Prea își ieșise din fire pe atuncea; era bine că s-a dus. Nu-i vorba, de câte ori se gândea la dânsa, el își făcea mustrări ... oameni la casele lor. Drumul de țară de pe valea Crișului Alb, ajungând în apropierea șesului, la Maghierat, se despică-n doauă, și o parte din cete o ia prin Pâncota spre mijlocul șesului, iar alta apucă spre Șiria, ca să înainteze la Arad și să treacă Mureșul în Banat. Sosind ... de-a curmezișa prin sat și se opresc în bătătura de la marginea Câmpiei. Aici e începutul. Satul se-ntinde la poalele celui din urmă șir de dealuri. ...

 

Alexandru Macedonski - Calul arabului

... calul atuncea, de brânele-i late, Cu gura-l ridică, mișcat de-al său dor, Prin noapte, cu dânsul, fantastic străbate, Nimic nu-l abate Din falnicu-i zbor. Și-n tropotul mare, trei zile gonește, Când, iată că-n zare albește un cort, Arabul e-n viață, și calul sosește ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Grozea vornicul

... lor cale raze-a semănat. Ungurii cu spaimă somnul dulce lasă Și la datorie fiecare pasă... La lumina stelei, cei armați s-opresc... Din ambele taberi, bravii se privesc. Lupta-ncepe crudă: buciumele sună, Caii lor nechează, văile răsună. Zorile se scaldă p-azurul ceresc, Pe armele roșii de ... la luptași dorit, Dar auru-ți, doamne, nu mi se cuvine. Domnul Petru Rareș m-a trimis pe mine Să sfărâm vrăjmașii într-acest

 

Petre Ispirescu - Ileana Simziana

... dară prea era grozav acel lup. Unde deschisese o gură mare de se mă îmbuce dintr-o dată, și unde se uita cu niște ochi din cari parcă ieșeau niște săgeți de mă săgetau la inimă! - Șezi acasă dar, îi răspunse împăratul, de vezi de coada măturei și de zarzavaturile de ... mele, fără cu toate astea să le scază cinstea. Fata împăratului, dacă văzu că tată-său îi dete voie, se gândi mai întâi pe care din boierii mai bătrâni să ia de povățuitor. Și până una-alta, ea își aduse aminte de vitejiile tatălui său din tinerețe și de calul său. Se duse deci la grajd ca să-și aleagă și ea un cal. Se uită la unul, se uită la ... altul, se uită la toți caii din grajduri, și de nici unul nu i se prindeau ochii, deși erau armăsarii și caii cei mai buni din toată împărăția. În cele mai de pe urmă dete și peste calul tatălui său din tinerețe, răpciugos, bubos și zăcând pe coaste. Cum îl văzu, se uita la el cu milă și parcă nu se îndura să se depărteze de ... ...

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

... verzi, înflorite sau aurii, sub suflarea dămoală a vântului de vară; mai departe, zarea înaltă era închisă de coamele neclintite ale munților negurii din miazăzi. Drumul neted și larg se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung, iar pe alocurea, câte un picior de munte mai îndrăzneț îi dădea parcă ... pânza deasă a pădurilor, ș-apoi se mistuiau la vale și fără urmă, cu plută cu tot, pe luciul depărtat al apelor. Ieșirăm din apă și ne urmarăm drumul. De la o vreme, Pângărații începură a se zări pe sprânceana pleșuvă și înaltă a unui ... deal de pe dreapta, și, dacă turnurile bisericii nu Și-ar fi ridicat în aer crucile lor scânteietoare, ai fi luat această mânăstire drept unul din acele castele medievale zidite la locuri tari spre înlâmpinarea restriștelor de tot soiul a vremurilor de atunci. Atât de înalt, de puternic și ... fusese crescut la mânăstirea Vorona sub privigherea dichiului Ghenadie, naintaș, mai târziu, în egumenie lui Nichita, la mânăstirea Bistrița, urma deci să cunoască și el, din teorie cel puțin, cotloanele multe și mărunte ale Pângăraților. Astfel nu fui deloc mirat când, sub cârmuirea lui, mă trezii de-a dreptul ...

 

Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei

... p-acolo și Zmeoaica pământului. Ea auzise cum îl ursise și, de pizmă, mai în urmă, îi luă vinele și d-aia era el olog. Din acestă pricină, și fiind și săraci, unchiașul cu mătușa și copiii lor ajunseră de râsul tuturor megiașilor din sat. De bietul Țugulea însă râdea și chiar frații lui. După ce se mai măriră copiii, Țugulea zise într-o zi mă-sii, față cu ... amărăști? - Cum nu m-aș căina și nu m-aș amârî, zână a frumusețelor, se făcea că zise el, iată sunt olog, și din această pricină am ajuns de batjocura tutulor băieților din sat. - Lasă, dragul meu, nu mai plânge, că ei nu știu ce fac, se făcea că mai zise zâna. Tu ai să te tămăduiești și ... să ia un strugure. Țugulea îl opri. Apoi descălecă, scoase paloșul și începu a tăia la vițe. Deodată începu a curge din vițele tăiate niște sânge negru ca păcura. Frații se mirară de aceasta. Apoi, încălecând ei, porniră. Merseră ce merseră și dete peste o livede cu ... ...

 

Mihai Eminescu - Mortua est!

... fost tu frumoasă? Te-ai dus spre a stinge o stea radioasă? Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele, Cu râuri de foc și cu poduri de-argint, Cu țărmuri de smirnă, cu flori care cânt; Să treci tu prin ele, o sfântă ... atunci de-ai fi astfel... atunci în vecie Suflarea ta caldă ea n-o să învie, Atunci graiu-ți dulce în veci este mut... Atunci acest înger n-a fost decât lut. Și totuși, țărână frumoasă și moartă, De racla ta razim eu harfa mea spartă Și moartea ta ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>