Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L
Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 2405 pentru L.
... V de Mihai Eminescu Biblia ne povesteste de Samson, cum că muierea, Cînd dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii… Tinere, ce plin de visuri urmărești vre o ... flori de gheață pe ferești, Cînd in inimă e vară…; în zadar o rogi: „Consacră-mi Creștetul cu-ale lui gînduri, să-l sfințesc cu-a mele lacrămi!“ Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei… că-n tine E un demon ... de piatră de-ar fi, încă s-a-ncălzi de-atît amor, Cînd, căzindu-i în genunche, i-ar vorbi tînguitor, Fericirea înecindu-l, el ar sta să-nnebunească, Ca-n furtuna lui de patimi și mai mult să o iubească. Știe care ea că poate ca să-ți ... de mahala… Căci cu dorul tău demonic va vorbi călugărește, Pe cînd craiul cel de pică de s-arată, pieptu-i crește, Ochiul înghețat i-l ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos
... să stea cu credință adevărată, cu nădĂ©jde bună și să ție dreptatea și să urmĂ©ze bunătățile și faptele cĂ©le bune), că nu-l va lăsa Dumnezeu să se ispitească preste putința lui, ci fără de zăbavă îi va înceta scârba și ispita o va goni de la dânsul ... la nevoia necredinții, ce era să cază. Că văzând apostolii pe Hristos într-atâta lipsă și sărăcie, cât nici capul nu avea unde să și-l plĂ©ce și într-atâta smerenie de margine și într-atâta hulă, ce-i făcea jidovii, să turbura în cugetul lor, ca niște oameni proști ... și de ispita cea mare a necredinții: întâi să cuveniia să crează cum că Hristos iaste adevăratul Mesiia; a dooa, văzându-l pre cruce, mort, le trebuia ajutor să nu-și piarză credința, nici să socotească cum că acesta nu iaste Dumnezeu; a treia, să ... la acĂ©ste câte trĂ©le să vĂ©de astăzi cum că au dat Hristos cu schimbarea feții lui mare ajutor apostolilor, pentru ca să-l cunoască că el iaste Mesiia cel adevărat și pentru acĂ©ia le aduce trei marturi, vrĂ©dnici de crezut: pre Moisi, pre Ilie și pre ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova
... pleca? — Ca să-ți fie cu noroc, ca să câștigi parale, ca să te primească cu bine la casă de oameni. Și după ce-l sărută pe frunte, pe obraji și pe ochi, copilul se uită lung în fața ei. — Mamă, dar gura ta este de gheață? Altădată, când ... în brâu. Se opri încremenit. Auzise ceva. Îl striga cineva? Auzise bine numele lui. Vântul să fi fost? Și vântul era rece, și glasul care-l chemase fusese cald. Ca și vântul se pierduse în depărtare, deși venise de aproape. "Nică!.. Nică!..." Iar? Și acest glas, care ieșea ca de sub ... — Dadă Irină, vrea apă, să-i dăm apă, dadă Irină ! îngână bietul copil, căutând prin odaie cana cu apă. Dada Irina, în loc să-l asculte, îl luă în brațe și se repezi cu el pe ușă afară. Când îl duse l-alde Arghirița și dădu de căldură, Nică îmbrățișă soba, închise ochii și zise încetinel și dulce: — Dadă Irină, să faci și mamei foc, că ... de-a surda. S-a rugat, a plâns, a țipat, că popa n-a voit să- ...
Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri
... acesta nu știe ci are să facâ în celalalt, căci schimbă pe tot menuntul socotința, precum schimbă luna față. El nu are prietin, ca să-l iubascâ cineva, nici vrăjmaș de care să-ș teamâ, căci iubire lui esti fărâ statornicie și urâciune lui fărâ multă țineri, măcar că pe fiiștecari ... n-ar avĂ© sufletul fricosului, ar avĂ© totdeauna inima vânzătoriului, fiindcă fericire celoralalți oameni mai mult îl amărăști decât a lui poate să-l vesăleascâ, moari; nu atâta de măhniciune când el pică, cât de nemulțămiri când alții să ridică. CAPITOLUL AL 3-LE - PENTRU LENEVIRE Lenevire esti o ... și cu valurile: el socotești că trebui numai să poronceascâ norocului, și toate lucrurile ominești și firești și toate darurile și rănile ceriului trebui să-l asculte. El dă dijghinuri calului său pe o potică pe cari alții niciodatâ nu calcâ fărâ groază și tremur, aleargâ pe malul unii râpe cu ...
... privind mortul, apoi, făcându-și cruce, se depărtau, fără să scoată o șoaptă. După părerea tuturor, întâmplarea aceasta nu putea veni așa, din senin. Să-l fi lovit cineva nu, nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși ... și conul Iordache în decuvremea nopții în care se stinsese, se întoarse la moșie și se culcă. A doua zi, vechilul, venit să-l scoale, îl găsi mort în același pat. Singura deosebire era că bietul conul Nicu părea că se luptase până să-și deie sufletul: fața îi ... mai mirat oamenii când, într-o bună zi, un călăreț cu o căciulă țuguiată, spătos, că te mirai cum de nu deșăla căluțul mic ce-l aducea în buiestru, se sui dintr-o întinsoare în deal, la curtea părăsită. El a tras, de-a călăre, poarta, s ... se sfârșiseră de zile cei doi stăpâni, apăru, o clipă, portretul conului Iordache. Apoi flăcările îl încinseră în vălul lor, ca pentru a-l ocroti. Cei ce- ...
... ce n-am da noi să avem o slujbă ca a dumitale... o slujbă onorabilă, frumoasă. Știucă îi pune mâna în piept și-l împinge: — Îmi dau demisia... ai înțeles?... Demisia! Artiștii nu știu ce să facă. Merg câteșitrei tăcuți. Mincu îl întreabă: — Încotro, nene Știucă? â ... să mai luăm un vin, zise Șerbescu. Și, târâș-grăpiș, îl împing și pe Știucă înăuntru. În fața mesei rotunde, Șerbescu își tocește limba, să-l aducă la gânduri mai bune: — Dragă, frate Știucă, a fost o glumă... Am glumit, bătu-m-ar Dumnezeu să mă bată! Uite ... haide, de hatârul nostru, dacă ne iubești, lasă demisia încolo. Vezi-ți de slujbă. Hai și te culcă, mă duc eu la directorul prefecturii, că-l cunosc, să spun că ți-i cam rău; ba am să-l rog să te și înainteze, puiule, zău am să-l rog. Haide, Știucă dragă, hai acasă... Sunt aproape 9 ceasuri de când îl dăscălesc; artiștii cad de oboseală. În sfârșit, cu mare greutate, îl iau ... stă, spun birjarului să mâie... În odăița sărăcăcioasă și umedă, c-un ochi de geam cât palma, îl dezbracă amândoi, ca pe-un copil, și- ...
... văd groaza și păcatul Dar ea aleargă-ntruna să-și apere bărbatul, Căci el acolo-i singur, și dacă va sosi Dușmanul înainte, ea nu-l va mai găsi. Cucernici stau creștinii, în pace și iubire, Smerit plecând genunchii și limpedea privire, Iar clopotele cântă; dodată ei tresar: Ea vine, parcă ... cu dinții de mult amar, el tace! Și ea, lăsând copila din mâini, a ridicat Cu vuiet pumnii-n aer: Da, cât nu l-am rugat! Lui cântec și tămâie, lui rugile și plânsul, Lui preoți și biserici și toate pentru dânsul! Că zece bani de are un biet ... preotul din mână scăpă paharul sfânt, Și sta cu ochii-n aer și galben ca paharul: Părea că s-aprinsese de trăsnete altarul. Dar cine-l pune oare să fie Dumnezeu? Copilul lui e colo, și-aici copilul meu: De-al lui îi pasă numai, de-al altora ce-i pasă ... o clipă, mântuindu-și vorbirea, de sub mâini Ca fulgerul se-ntoarce spre-altar cu ochi păgâni Și geme ca jungheată: De-al altora nu-l doare Pe-al lui să și-l învie, pe-al meu să mi- ...
Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului
... departe, ochii șașii ai d-lui Tiberiu exercită așa influență asupra nervilor acestei dame, firește că pasul ce s-a hotărât ea să-l facă, trebuie să-l fi făcut călcându-și pe inimă. Trebuie să aibă mult curaj această persoană ca să se supună de bunăvoie maleficiului, așa de aproape, piept în ... mă rog... — Știți pentru ce v-am chemat, domnule Bumbeș? — Ba! — ...Să vă rog de un lucru. — De un lucru? să-l știu numai cum că... carele-i acela, mă rog frumos la doamna. Și zicând acestea, se uită grozav de adânc pe sub ochelari. Doamna tace ... grozav, apoi, mirosind batista și aplecând ochii-n jos: — Aș dori ca Artur al meu să ia și el o dată premiul întâi; destul l-a tot luat feciorul Păunii. Până când atâta persecuție pentru copilul meu? — No! că-z asta, mă rog frumos la doamna, nu ... eu apoi n-aș fi cutezat altcum să mă prezentez la doamna, mă rog frumos.... Zic zeu lui Dumnezeu! Doamna sună. Jupâneasa intră. — Să-l ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... și femeia lui, căci nici ea nu mai văzuse un astfel de ou. Nu știau cum să umble mai binișor cu dânsul, ca să nu-l scape jos să se spargă. Unul zicea ca să-l coacă în spuză și să mănânce toți dintrÂînsul; altul zicea ca să-l fiarbă; altul zicea ca să-l păstreze. Muncitorul însă zise că mai bine ar fi să se ducă cu el în târg să-l dea pe bani, că tot și-a pierdut el ziua de muncă, și cu ce va prinde pe dânsul să ia nițel mălai ... acasă cu merinde cât munca ta pe zece zile? - Păi bine, fa, nevastă, nu-ți spusei că comedia asta o făcu oul ăla poznaș, de-l găsii eu azi în pădure? - Ce spui, bărbate? atât a făcut oul ăla, cât ai dat tu pe toate astea? - Hei! dară când ... Atâția bani pentru un ou de găină! Și pipăia banii să vază, nu care cumva sunt niscai fermece, ori altceva? - De găină, de negăină, uite, l-am văzut cu două pungi de bani, cum îi vezi cu ochii verzi. Apoi ori că el a făcut atâta, ori că negustorul ...
Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului
... ai minte de om, Hai cu toți să-ncălecăm, Arnăuții s-alungăm Și de drum să ne cătăm, Spre Bugeac să apucăm, Pe hanul să-l ridicăm Și foc Ieșului să dăm." Iordăchel nu-l asculta Și din gură cuvânta: ,,Ba, m-oi duce la domnie Că chiar domnul mă îmbie Și se jură că va face Tot ce-oi ... ↑ Trebuie să presupunem că Iordache al Lupului avea afară de Milești ce se află în ținutul Vasluiului, o altă moșie, pe malul Prutului, unde l-a ajuns urgia domnească ce l-a silit a pribegi la tătari. ↑ O pungă cuprindea 500 lei. ↑ Cuvinte sublime! Model de patriotism. ↑ Lisandru și ... Neculai Cârnul, uitând binefacerile și amicia lui Ștefăniță vodă, începu o corespondență cu fostul domn al Valahiei, prințul Basarab, care trăia retras în Polonia, și-l îndemnă a strânge oaste leșească și a intra în Moldova pentru ca să detroneze pe Ștefănită, a cărui domnire ... timpul domniei lui Mihai Racoviță (1707-1709). Numele său adevărat era Neculai Milescu (Vezi Fragments des chroniques Moldaves et Valaques pour servir a ...
Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
... cu șanțul cela ce să dzice Troianul. Iară de la Aron-vodă scris nu să află, nice de altul, nici de Ureche vornicul, ori că l-au împiedecat datoriia oamenească, moartea, care multe lucruri taie și să să obîrșască nu lasă, ori că izvoadele lui au răsăritÅ, ce va hi mai ... să urîsă și lor cu faptele lui Aron-vodă, anume Ștefan Radul vornicul și RăzvanÅ hatmanul. Și cu știrea lor au trimis oști Bator și l-au luat pre Aron-vodă cu toată casa lui și l-au dus la sine la Belgrad, unde și s-au fîrșit și viiața. Iară în locul lui pusesă pre Ștefan Radul vornicul domnÅ în Suceavă ... lui Aron-vodă, iară Movileștii, precumÅ scrie Ureche vornicul, încă cu Pătru-vodă Șchiopul ieșisă în Țara LĂ©șască, asupra lui Ștefan Radului-vodă și l-au scos din țară. Și au pus domnÅ din partea sa pre Ieremiia Movila-vodă cu alesul boierilor de țară, puindÅ deodată și pen toate ... pre Caazi Cherei-soltan, hanul Crîmului, și trimițîndu-i și 2.000 de iniceri; cătră 70.000 de oaste ce avea tătărască. (Vestit era acĂ©l ...