Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru O SĂ

 Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 1696 pentru O SĂ.

Dimitrie Anghel - Divanul

... tait couchĂ© Etait dans son espèce une admirable chose. A. de Musset Porniseră de-acasă, veseli, amîndoi la braț și zîmbitori ca o pereche luată de curînd. Exagerată în toate, felul ei de-a merge și expansiunea ce-o arăta față de tovarășul ei, făcea lumea se întoarcă și -i privească, fericindu-l pe el. O lume grăbită furnica pretutindeni. Uvrierii cu mînele negre de muncă, ființi muncite de chinuri, fețe triste și fețe rîvnitoare ; elegante de suburbii, alături de luxul ... în care nuanțele stinse stăpîneau și o umbră de galbăn, ca un praf de soare căzut într-un amurg, lupta se vădească. Sfios i-o arăta, neputînd o clipă bănuiască ce potrivnic avea -i fie albastrul și ce război civil avea se dezlănțuiască pentru galbănul acela nevinovat presurat pe stofa lui, ca pe un gobelin învechit. Urme de aur strîs poartă atîtea lucruri din lume, dar ... celor doi îndrăgostiți după care adineauri își întorceau toți ochii cu jind mergea și ea; el, ca un detectiv în urma ei, iar mult îndrăgostita o clipă mai înainte ca o panteră scăpată dintr-o

 

Ion Luca Caragiale - Bubico

... tunetul care se tot depărtează după trecerea unei grozave furtuni. Acum nu se mai aude de loc. Dar auz hârșâitul unui chibrit: cocoana își aprinde o țigaretă... Încă nu mi-e somn. De ce n-aș aprinde și eu una? A! de degrabă nu pierz trenul, am uitat -mi iau chibrituri. Dar nu face nimic... S-o rog pe mamița lui Bubico... Scot o țigaretă, mă ridic și dau m-apropiu de cocoana. Dar n-apuc fac bine o mișcare, și Bubico scoate capul lătrându-mă mai furios decât pe conductor; latră și chelălăie și tușește și... - Bubico - zice cocoana - șezi mumos, mamițico! "Lovi ... și binecrescuți... Noi nu suntem mojici ca Bismarck... - Ha? zic eu. - Bismarck al ofițerului Papadopolinii. Dându-mi această explicație, cocoana scoate din săculețul de mână o bucățică de zahăr: - Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): Ham! - -i dea mamițica băiatului zăhărel? Bubico: Ham! Ham! Și apucă bucățica de zahăr și-ncepe s-o ronțăie... Cocoana scoate din alt săculeț o ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

... ment, măgulind și ațâțându-i plăcerea de a muri. Eu mergeam repede pășind tot înainte, când deodată m-am oprit în loc de o putere ce-mi apăsa umărul. — Stai, unde te duci? Vină după mine! strigă o voce în­grozitoare. Întorcându-mă, văzui înaintea mea un individ de o statură colosală și învelit într-o blană de urs negru. Prin pâcla viscolului nu era cu putință de a-i cunoaște fața, dar am simțit în el o putere predominantă, care pe loc mi-a inspirat supunere. Nu este scăpare de dânsul, gândeam în urmă, trebuie fie vreun sergent de poliție, care prin instinctul său practic ghicește gândul unui crimi­nal și mă duce la secția poliției. Deci fără vreo împotrivire ... răpirii. Așa a fost omenirea, așa este și așa va fi. Și măcar că legea pedepsește foarte aspru prădăciunile, chiar prădăciunea singură este o lege, fiindcă orice proprietate este în principiu o prădăciune. Cel ce găsește întâi inspiră invidie celui ce-l urmărește, și cel de pe urmă caută prilej dorind -l prade pe cel dintâi. Voii ...

 

Duiliu Zamfirescu - Fugind de tot

... Duiliu Zamfirescu - Fugind de tot Fugind de tot de Duiliu Zamfirescu Fugind de tot: de lume și de tine, Mă duc dorm pe-ntidere de ape; Acolo groapa vântul mi-o sape; Amurgul serii cadă peste mine. Nespus de dulcea ei singurătate Și-o poartă-n lume luna gânditoare: Mă uit la dânsa, și nu mă mai doare Viața-mi plină de pustietate. O tu, acela ce mă faci sufăr, O suflete, întoarce-te prin astre Și lasă-mă pe apele albastre,

 

Dimitrie Bolintineanu - Un tânăr român murind în străinătate

... murind în străinătate de Dimitrie Bolintineanu Cum pasărea ce pleacă în locuri depărtate Se-ntoarce iar în țara de unde a plecat, D-o suvenire dulce, vai! inima mea bate Și zboară spre pământul în care s-a format. Căci am văzut adesea pe muma doritoare Copilului ... a mea plânsoare, Eu nu aveam pe nimeni, și am trecut plângând. Dar hora grațioasă a zilelor junele Acum se întrerupe, eu trebuie mor! Frumoasă rondurelă, pe aripile tele În țara mea iubită, de ce nu pot zbor! O! moarte, mai așteaptă, căci eu sunt tânăr încă. Pe douăzeci de roze îmi număr anii mei! O! moarte, crudă moarte, abia-am ajuns sub stâncă, Și tu, din vârfu-i numai, ai dreptul mă cei! Când toamna vieții vine, o frunte se-ntristează, Amorul rupe arcul și zboară râzător. Ghirlanda aurită de vise încetează Și imima ce-ngheață nu simte nici un dor. Așa acel ... dacă nu mai vede, se duce mulțumit. Iar eu a cărui viață fu numai poezie, Ghirlandă împletită de grații și d-amor, Voiam gust suava-i și dulce ambrozie Și-n aurora zilei eu nu voiam mor! Așteaptă, dragă moarte, ca ...

 

Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale

... Dă-te mie aice     Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... tartar vei ști fericirea,     A nostrului trai. Iar acum dau ție o curte domnească,     Și sclavi câți-i vra, Boierii și domnii, vrând te cunoască,     Te vor conjura. Și dacă pe toate fețele frumoase,     Tu le speriei, De-acum ele însuși vor fi bucuroase,      facă ce vrei; Într-un cuvânt, orice vei pofti, îndată,     Vei avea pe loc; Deci, iată o pungă cu bani încărcată     Îți dau spre zălog. Și tu niciodată din ea avuție     Nu poți mântui, Dar zece ani numai îți dau termen ție ... Și

 

Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale

... Dă-te mie aice     Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... tartar vei ști fericirea,     A nostrului trai. Iar acum dau ție o curte domnească,     Și sclavi câți-i vra, Boierii și domnii, vrând te cunoască,     Te vor conjura. Și dacă pe toate fețele frumoase,     Tu le speriei, De-acum ele însuși vor fi bucuroase,      facă ce vrei; Într-un cuvânt, orice vei pofti, îndată,     Vei avea pe loc; Deci, iată o pungă cu bani încărcată     Îți dau spre zălog. Și tu niciodată din ea avuție     Nu poți mântui, Dar zece ani numai îți dau termen ție ... Și

 

Mihail Zamfirescu - Cerșetorul

... bătrânul sărac și rugător, Căci sînt străin în lume, trăiesc numa'n suspine; Sînt orb, fără putere, și'n ziua, care vine, N'am, unde -mi plec capul. — Dați, dați la cerșetor!â€� „Eu m'am născut în lume 'n zile lungi, amare, Părinții mei muriră străini și ... Și fără de vedere, cerșind în gura mare De astăzi până mâine, creștini îndurători!â€� „O fie-vă îndurare și faceți-mi și mie O parte dintr'o pâine; nu mă lăsați mor De foame 'n fața vostră! și dați, și vă fie Pentru părinții voștri...! Ș'a vostră avuție, De unde dați, crescă. — Dați, dați la cerșetor!â€� „Sînt gol și vîntul bate, și noptea înaintează! Eu mi-am pierdut cărarea... și vîntul cu fiori ... a mea voce... puterea-mi încetează... O! credeți-mi și mie, și cerul vă creadă La păsurile vostre, creștini îndurători!â€� „Dați, dați! vă dea Cerul viață și putere, Și sfînta zi de mâine fie d'ajutor! ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie...

... la dumneata -ți ceară un serviciu și mă roagă pun o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai -l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul meu amic. Aș fi fericit aflu că acest om, pe care-l iubesc ca pe un frate, cunoscându-l ce om de treabă și capabil este, a obținut ... caldă... Ce e de făcut? -l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință duc persoanei o scrisoare în așa hal. alerg la amicul meu, -l rog a-mi da o a doua ediție, revăzută poate și considerabil augmentată. Maltratez încă o dată pe secătura de chelner și plec furios, cu plicul în mână, pe bulevard. Pe drum, dracul — că nu pot zice altfel — n ... potrivi?... Ce-i asta? Aiurit, dezdoiesc scrisoarea, și cu ochii mei citesc: „Stimate amice, Moftangiul, care-ți aduce această scrisoare, mă roagă cu insistență ți-l recomand: e vorba de o ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie

... la dumneata -ți ceară un serviciu și mă roagă pun o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai -l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul meu amic. Aș fi fericit aflu că acest om, pe care-l iubesc ca pe un frate, cunoscându-l ce om de treabă și capabil este, a obținut ... caldă... Ce e de făcut? -l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință duc persoanii o scrisoare în așa hal. alerg la amicul meu, -l rog a-mi da o a doua ediție, revăzută poate și considerabil augmentată. Maltratez încă o dată pe secătura de chelner și plec furios, cu plicul în mână, pe bulevard. Pe drum, dracul - că nu pot zice altfel - n-are de ... putea potrivi?... Ce-i asta? Aiurit, dezdoiesc scrisoarea, și cu ochii mei citesc: "Stimate amice, Moftangiul, care-ți aduce această scrisoare, mă roagă cu insistență ți-l recomand: e vorba de o ...

 

Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică

... de alaltăieri, din Parlament... - A ! da, bine zici... Dar n-ai auzit ce I s-a 'ntâmplat lui Mangra... Asta va zică scapi prin tangentă; cum am zice, o scalzi, ori răspunzi, în doi peri, la o întrebare precisă despre ceva, cu altă întrebare precisă despre altceva. Așa face acum și China, cum are diplomația chineză de mult obiceiul facă. De aceea, pe semne, noi, Românii, despre șiretul care face pe prostul, vrând scape prin tangentă, zicem că Ťface pe chinezulÅ¥. Și acum revenim la ce spuneam mai sus despre snoave și zicători. Cine ar crede că întîmplarea așa de gravă dintre două nemăsurate împărății, ca Rusia și ... de urmă... Ce zici, fine ? - Ce -i zic, nașule... Se prea poate, că așa e pasărea... sburătoare și blestemată, nu ține la casă. - Cum sboare, mă ? - Păi, dacă-i pasăre ? - Pasăre, pasăre; dĂ¡ curcan și găină ai văzut tu sboare așa departe ? - Ba, n-am prea văzut... DĂ¡ bine, că-mi aduseși aminte; că de când mă tot țin te 'ntreb: purcelul ăla pe care l-am mâncat la d-ta astă primăvară, a mai crescut, că acum trebue

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>