Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru BA BINE CĂ NU

 Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 454 pentru BA BINE CĂ NU.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii

... și de concepția pe care și-o face dl Panu despre critica modernă, poate mai ales de aceasta. Pentru dl Panu toate aceste expresii juridice nu sunt tocmai metafore; d-sa crede în adevăr există un cod de legi estetice după care criticul judecă operele artistice, le apreciază, pronunță hotărâri asupra valorii lor și în felul acesta slujește ,,de ... adânc e personajul principal, cât de grandioasă e zugrăvirea mulțimii! — Oh, da, e tot Zola cel vechi, dar, orice ar face, tot romantic rămâne. Nu e așa pentru un gologan e destul de convenabil? Și în felul acesta, critica, recenzia ,,servește de călăuză în Prin cele spuse sunt departe de a ... gazetărești sunt tot atât de puțin critică, pe cât de puțin vulgarizările științifice gazetărești sunt adevărată știință. Dacă vom mai ține seama și de faptul aceste recenzii, fiind foarte bine plătite, sunt scrise uneori de adevărați critici și uneori au o adevărată valoare critică, atunci vom pricepe de ce chiar cititori din cei mai inteligenți ... al publicului. Dar cu cât se dezvoltă literatura unei țări, cu atât critica pierde din însemnătatea, din utilitatea ei. Odată formați artiștii de talent, ei nu mai au nevoie de tutela criticii pentru ...

 

Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)

... de salon, căci se numea Porojan! El a fost unul din robii noștri, țigan lingurar de soiul lui, însă pitar de meserie. Mărturisesc m-am simțit cuprins de-o adâncă mâhnire când am aflat el s-a mutat cu șatra pe ceea lume, ca mulți din contemporanii mei, boieri, țărani și țigani, cu care m-am încălzit ... istorie, și ceva geografie pe deasupra. Adio, nepăsare a copilăriei! adio, libertate! adio, fericire! Ce-o fi pățit tovarășul meu sub lopata brutarului, nu știu, dar cât pentru mine, îmi aduc aminte , lipsit de Porojan, îmi părea eram o ființă fără umbră. Acea viață nouă de școlar închis în sala de studiu, ghemuit pe un pupitru și condamnat a învăța ... efect de toacă. Auzirăm un răcnet în naltul cerului și pe urmă o grindină de amenințări care cădeau de sus pe capul nostru. Fiind însă distanța ce ne despărțea de palamarul virtuos era mare, i-am răspuns prin o nouă bombardare și, ca parții, am rupt-o de fugă voinicește ... ...

 

Vasile Alecsandri - Codreanul

... s-ostenește, Cal pe gânduri nu găsește; Câți fugari i s-arăta, El de coamă-i apuca, Peste tufe-i arunca. Dacă vedea și vedea norocul nu-l slujea, În baltag se rezema, Colea-n vale se lăsa, Colea-n vale, la strâmtoare Unde trec mocani cu sare. [3] Iar în drum ... 5] Se ducea hoțul râzând, Fugea roibul nechezând, Iar mocanul sta plângând Și din gură tot zicând: ,,Alelei! măi Codrenele! Te vezi de pe sprâncenele ești făcător de rele. Vin', Codrene, înapoi, Dă-mi încalte cei opt boi, Câțiva bani de cheltuială Și chebea de primeneală." ,,Ba-ți fă cruce, măi mocan, Zi c-ai cinstit pe Codrean, de-oi veni înapoi În loc de car cu opt boi, Ți-oi da niște pumni zgârciți De ți-or părea bani găsiți" [6] Și ... Printre glonțuri viu trecea, Zid de piatră nalt sărea Și, sărind, așa zicea: ,,Rămâi, Doamne, pe domnie, Eu mă duc în haiducie! Rămâi, Doamne, sănătos, tu vrednic nu mi-ai fost. Ilieș, rămâi cu bine, nici tu nu ești de mine Și nici eu ...

 

George Bariț - Inimile mulțămitoare

... mai este vreme până la ceasul de învățătură. Petreceți-vă până atunci. Eu trebu[i]e să mă despart pe câteva minuturi și am nădejde , nefiind eu de față, voi vă veți purta bine. CORNELIA: Nu fii îngrijat, domnule, de nimic. Noi nu ne vom depărta din această casă. Aici vom arunca pila. Cu aceasta nu e nici o primejdie. QUINT[ILIAN]: Bine. Dar să nu vă prea înf[i]erbântați jucându-vă. IULIE: Astăzi n-avem grijă vom asuda. Ziua este răcoroasă. Pare e hotărâtă să ne jucăm noi. QUINT[ILIAN]: Așa este, dacă v-ați juca voi cu cumpăt și n-ați alerga ca și vorburile. Dar ... și cei mai dinainte DIONISIE: Bună ziua, coconașii mei! Așa zi veselă aveți dumniavoastră astăzi? Pila sboară ca glonțul de tun. Cu acea deosibire, însă... aceasta nu rănește, nici nu omoară. Pruncii cu toții: Bună ziua, bună ziua, bunule bătrâne! DION[ISIE]: Nu vă stricați jocul, coconițelor ... EMILIA: Dar dumniata vei vrea să grijești în sală, și noi îți stăm în cale. DION[ISIE]: Nu ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... AlbanesÄ­ inscripțiunile lykice din Asia-mică, pe când Moratti recurge tot la dînșiÄ­ pentru inscripțiunile cele mesapice din Italia. Girolamo de Rada, Albanes el-însușÄ­, nu se lasă câtușÄ­ do puțin maÄ­ jos, asigurându-ne : «Gli Albanesi, popolo semitico disperso pel 1900 a. C. all'epoca degli Hyckshos, che ando in Grecia, in Italia ... in altri luoghi del Medi-terraneo.» Despre părerÄ­ de felul acesta, ilustrul meÅ­ amic Ascoli vorbesce serios, dar nu le iea la serios, și bine face. Să ne întrebăm dară încă odată: Cine sunt AlbanesiÄ­? Care să fie adevărata lor provenință și raporturile lor maÄ­ cu sĂ©mă cătră Români ... te astea, identitatea lexică albaneso-română e secundară, după mine, în comparațiune cu identitatea cea gramaticală. Caracteristice maÄ­ ales sunt întâlnirile între Români si AlbanesÄ­ nu prin vocabular, ci prin particularități fonetice, morfologice și sintactice, carÄ­ nicÄ­ într'o ipotesă nu se pot împrumuta de la străini, nu se pot altoĂ­ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ­. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ­ n în ... fenestra, ...

 

Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri)

... cunoaste țara și nevoile călătorului în țara lui. — Cum? Spania?... — Spania sună din ghitară, Spania dănțuiește bolero și caciucia, Spania face pronunciamenturi, dar nu știe a se hrăni. În tot voiajul nostru, până la frontiera Franciei, nu o să găsim decât ouă clocite și pui ofticoși prăjiți cu untdelemn de lampă. — Untdelemn de lampă! Pentru ce nu untdelemn proaspăt ? — Pentru așa e gustul spaniol. Închipuiește-ți un amic al meu, consulul de la Alicante, neputând a se deprinde cu gustul național, a scris la Marsilia de i ... Prosper MĂ©rimĂ©e! Mă apropiai de dânsul; el mă cunoscu și-mi zise cu o zâmbire amară: — Ce zici de mine, amicul meu? Nu ți se pare reprezint dragonul spăimântător care în vechime păzea grădina Hesperidelor? Privește în ce stare m-a adus boala de inimă ce mă ucide de ... de tot. Adeseori am făcut partide de vhist cu acele misses și cu iubitul lor bolnav în serile lunii lui februarie, și m-am încredințat suferințele nu ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

... în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute ... le aduce, pe când dă frunza, pe când fluturii încep a se juca, când trandafirii îmbobociți se deschid, când soarele încă dezmiardă și nu arde, când de pe porumbei pică ninsoarea, mirositoare. Una din ele, zâmbind în cerul trecutului, cine nu o știe? cine nu a avut optsprezece ani, cine nu s-a uitat la lună și ...

 

Vasile Alecsandri - Margărita

... — În adevăr, observă Alexis, lumea ne crede pe noi, poeții, cam nebuni, fiindcă noi vedem lucrurile printr-un văl magic, ce le înfrumusețează; însă nu mergem cu nebunia până la gradul de a nu recunoaște defectele și ridicolele societății. — Nu mă îndoiesc despre aceasta; însă mărturește dacă societatea are unele părți urâte și blamabile, ea posedă și avantaje de o mare valoare. — Care? întrebă Alexis, oprindu-se lângă una din ... Am să spun Margăritei istoria muzei d-tale și chipul ce ai descoperit de a trăi cu dânsa în bună armonie. — Cred nu ai de gând a întrebuința cu doamna M. același sistem... — O! nu, nu încă. . . mai târziu... vom vedea. Însă spune-mi în toată sinceritatea, ce ai face în locul meu dacă te-ai fi însurat d-ta cu ... o scurtă tăcere întrebă iar: — Când ai hotărât să pleci? — Peste două luni, la primăvară. — Ai să petreci vara în Paris? — Nu cred, fiindcă voi merge negreșit la Londra, ca să vizitez palatul expoziției universale, și apoi din Englitera poate

 

Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace

... rîndul său scrise domniile țărîi, pănă la Aron-vodă. Iară de la AronÅ­-vodă încoace începe acesta lĂ©topiseț, carea ți l-am scris noi, nu cum s-ari cădè, de-amănuntul toate. lĂ©topisețele cĂ©le streine lucrurile numai ce-s mai însămnate, cum sintÅ­ războaiele, schimbările, scriu a țărîlor megiiașe, iară cĂ©le ce să lucreadză în casa altuia de-amănuntul, adecă lucruri de casă, n-au scris. Și de locÅ­ lĂ©topiseță, de muldovanÅ­ scrisă, nu ... de Traian, împăratul Rîmului, căruia împărat numele trăiește între noi păn astădzi cu șanțul cela ce să dzice Troianul. Iară de la Aron-vodă scris nu să află, nice de altul, nici de Ureche vornicul, ori l-au împiedecat datoriia oamenească, moartea, care multe lucruri taie și să să obîrșască nu lasă, ori izvoadele lui au răsăritÅ­, ce va hi mai scris și de la Aron-vodă încoace. Deci, de unde au părăsit elÅ­, începem noi, cu agiutoriul ... și hanul, mai puțină oaste fiindÅ­ lĂ©șii. Și de acolo, iară încet, sprijenindu-să de năvala tătarîlor, au venit iară la loc între băști,

 

Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis

... mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru dispărea prin șiroaiele ploii, care dederă capului său ... îmbătătoare a unei cafele turcești, ochii lui cei moi și străluciți se pierdură iar în acea intensivă visătorie care stă câteodată atât de bine băieților, pentru seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu fața de copil. Între acești muri afumați, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino și de cadențata bătaie ... căci n-avea pe nimeni în lume, iubitor de singurătate, în neputință sufletească de a-și crea o soartă mai fericită, el știa în "această ordine a realității", cum o numea el, nu-l va întâlni nici un zâmbet și nici o lacrimă -neiubit și neurât de cineva, se va stinge asemenea unei scântei după care nu ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

... o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din ... zi ce trece. Ele sînt înlăturate de industrii noi, a căror introducere devine o chestiune vitală pentru toate națiunile civilizate, de industrii care nu mai prelucrează materii prime indigene, ci materii prime provenind din regiunile cele mai îndepărtate și ale căror produse nu sînt consumate numai în propria țară, ci în toate continentele. Locul vechilor necesități, satisfăcute prin produsele țării respective, îl iau necesități noi, pentru satisfacerea cărora ... chiar cea mai îndîrjită ură a barbarilor față de străini. Ea silește toate națiunile să-și însușească modul de producție al burgheziei dacă nu vor să piară; ea le silește să introducă la ele însele așa-zisă civilizație, adică să devină burgheze. Într-un cuvînt, ea își creează o ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>