Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ

 Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 3068 pentru CA SĂ.

Vasile Alecsandri - O primblare la munți

... dorit a ne trimite în fundul ei, ca ne sfârșim concertul; valurile se izbeau cu repejune turbată asupra roților și clătinau trăsura ca cu o mână de uriaș; fieștecare dintre noi se cumpănea în toate chipurile pentru ca nu se prăvale brișca, mai ales că malul era cam departe și bolovanii din fundul apei cam mari. Cu cât însă ne înaintam, valurile clocoteau ... aceste îmi pricinuiră o tulburare întocmai ca și când mi-ar fi picat pe cap vreun fes din cele patru care împodobesc turnurile Mitropoliei! Vrui vorbesc, în zadar!... glasul mi se tăiase. După atâte osteneli și primejdii, -mi văd deodată toată dorința nimicită! Nu, nu-mi rămânea altă de făcut decât ... ies în cerdac, ca mă răcoresc. Cerul era senin; câteva stele luceau deasupra bisericii și unele se iveau printre copacii ce acopereau vârful munților. O tăcere înfricoșată domnea în ... piept, și două lacrimi îi curgeau pe obraz. L-am rugat ne tălmăcească vorbele lui, și el, după o scurtă tăcere, își scutură capul ca alunge ideile triste și zise: -- Acum or fi mai douăzeci și doi de ani, pe vremea când au intrat turcii în Moldova ...

 

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... Ion Luca Caragiale - Vizită... Vizită... de Ion Luca Caragiale M-am dus la sf. Ion fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare ... cam place. Și zicând „dumnealui", mama mi-arată râzând pe domnul maior. — A! zic eu, și dumnealui? — Da, da, dumnealui! -l vezi ce caraghios e cu țigara-n gură, te prăpădești de râs... ca un om mare... — A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă... — Da tu de ce tragi ... o masă, se apropie de mine, îmi ia de pe mescioară tabacherea cu țigarete regale, scoate una, o pune în gură și mă salută militărește, ca orice soldat care cere unui țivil -i împrumute foc. Eu nu știu ce trebuie ...

 

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)

... Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel) Într-un amurg de toamnă de Dimitrie Anghel Ca un gând rău noaptea se târăște și o mâhnire neînchipuită urcă din lumea plantelor. O umbră umedă și verde, ca răsărită din adâncul unei mlaștini, topește formele și în toată mâhnirea aceasta sufletul meu dornic de lumină luptă și el, ca o flacără ce stă se stângă… Așa trebuie fi fost la începutul lumilor, pe atunci când regnul vegetal stăpânea pământul. Arbori și plante uriașe, ierburi ori flori monstruoase, în aburii ce stăpâneau de ... ne întorceam de obicei aproape îmbrățișați, spre casă. O foaie galbenă s-a desprins dintr-un înalt de creangă, a plutit ca un fluture obosit și a căzut pe urma ta. Și un cuvânt n-am îndrăznit îngân nici eu, înțelegând că strigătul meu ar fi înfiorat și mai mult tăcerea. Și te-am lăsat pleci, urmând instinctiv pilda ce mi-o dădea natura împrejmuitoare. Am respectat simțirea ta, așteptând raza prietenoasă de soare, ca va da un alt aspect naturii. Și rămânând în singurătatea aceea, am lăsat

 

Dimitrie Anghel - A patra Parcă

... Din ce în ce mai mic, convoiul descrește, o umbră trece pe fața ei cînd dispare după case, cu nerăbdare se ridică în vîrful picioarelor ca -l vadă reapărînd, atentă își pleacă urechea prindă și cele din urmă frînturi de sunete și, cînd convoiul și-a șters dunga neagră de pe drum, atunci ca în urma unei biruințe se așază din nou între mirții ei și urmează, cu închipuirea poate, scenele ce trebuie se petreacă la marginea gropii deschise peste care cad lacrimile celor ce și-au pierdut o ființă dragă. Sunt zile însă cînd vîntul nu aduce ... de marș funebru și atunci, la orele obișnuite cînd trec morții, ea nu-și mai poate găsi astîmpăr. Ca o furie își clatină funebrii mirți ca și cum ar vrea deștepte moartea din ei, neliniștită se pleacă pe marginea vechiului cerdac și cercetează drumul, doar o vedea un dric cît de sărac, cu răbdare așteaptă ... viața a fost biruitoare în ziua aceea, îmbătrînită parcă cu zeci de ani, se face mică, se imaterializează și se strecoară în casă ca o umbră, așteptînd se facă iarăși ziuă ca ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

... dreptunghi de lemn de nuc lustruit, dar cari cu orice ocazie se puteau desface și întoarce astfel încât reprezentau un patrat îndoit, așa de mare ca dreptunghiul, îmbrăcat în postav verde. N-am nevoie adaog că-n săltare găseai orișicând cărți și cridă. Am vrea -i dăm a înțelege cititorului cum că acesta nu era un salon principal de paradă, căci într-acelea l-ar fi uimit luxul ... și pe care ei le solicitau pentru ca poată avea dreptul de a purta o uniformă bine tăiată și încărcată cu fir ca se miște astfel cu mult succes împrejurul damelor, a căror imaginațiune rămăsese ăaprinsă*î de când plecase oștirea rusească. Damele erau frumoase, îmbrăcate ... ai României a căror cel mai mic defect era acela că nu știau carte. Aceștia apoi au încurcat lumea amar de vreme, vrând ca -și recâștige valoarea unei vieți pierdute-n cărți. Nu creadă cineva că vorbesc din ură sau din predilecțiune pentru cele trecute. Nici prin minte nu ... Dacă a cunoscut cineva ochi frumoși, la a căror vedere se cutremurorice fibră, pe care i-ai privi cu o intensivă și, ca

 

Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb

... — Despre aceasta bine ai chitit-o, dragul tatei. Se vede lucru că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine; și decât încurci numai așa lumea, mai bine șezi departe, cum zici, căci, mila Domnului: "Lac de-ar fi, broaște sunt destule". Numai aș vrea știu, cum rămâne cu moșu-tău. Așa-i că ne-am încurcat în slăbăciune? — Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, mă duc eu, dacă vrei. — Ai toată voia de la mine, fătul meu, dar mare lucru fie de nu ți s-or tăia și ție cărările. Mai știi păcatul, poate -ți iasă înainte vreun iepure, ceva... și popâc! m-oi trezi cu tine acasă, ca și cu frate-tău, ș-apoi atunci rușinea ta n-a fi proastă. Dar dă, cearcă și tu, vezi cum ți-a sluji norocul. Vorba ceea: "Fiecare pentru sine, croitor de pâine". De-i izbuti, bine-de-bine, iară de nu ... la loc și plin de încredere în sine că va izbuti la ceea ce gândea, se înfățișază înaintea tată-său, zicând: — Dă-mi voie ca ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

... loc, ar fi numai o foaie românească și prin urmare s-ar îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili ca fie DACIA LITERARĂ; ne vom sili, pentru că nu avem sumeața pretenție facem mai bine decât predecesorii noștri. Însă urmând unui drum bătut de dânșii, folosindu-ne de cercările și de ispita lor, vom avea mai puține ... plan, Dacia nu poate decât fie bine primită de publicul cititor. Cât pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul fie pururea pentru noi o tablă de legi și scandalul o urâciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ... unei literaturi. Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice, pentru ca putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără avem pentru aceasta trebuință ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

... cu însurătoarea? N-am decât optsprezece ani și ea se gândește -mi arunce o neroadă în spinare, o neroadă sau poate o puioasă, care mă copleșească cu dragostea ei și facă din odaia mea o hazna! Ei drace! S-ar zice că nu e nimic mai inteligent pe lume decât prăsești la proști, umpli lumea de sclavi și devii însuți primul sclav al acestei prăsile! Nu, nu!... Mai bine un prieten ca MIhail, fie el și de zece ori mai suspect! Cât despre învinuirea că “trag oamenii de limbă pentru a-i face ... “să trag oamenii de limbă!â€� Asta-i, poate, pentru că lumina vine din vorba celor tari, probă Dumnezeu care a trebuit vorbească ca Lumina se facă.â€� În liniștea acelei seri primăvăratice, sirena unui vapor săgeta aerul cu fluieratul ei strident. Tânărul se trezi, în vreme ce o adiere ... limonada nu se vinde. Îmi mănânc economiile mele și zahărul d-tale... Prin urmare, ai înțeles? Nici de data asta nu plătesc. Ce zici? O fie ca

 

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

... de clasica memorie. N-a trecut apoi mult, și Midhat-pașa, despre care nu-ncetau a vorbi gazetele toate mai mult ca de Mahomet — ba că e isteț om de stat, ba că e bătut la cap ca berbecul la coadă, ba că e geniu și câte toate secături — începu -și ia nasul la purtare: prinsese muhalibiul coaje. las că de câte ori îl chemam mă frece, ca de obicei, pe tălpi, îmi trimitea vorbă că n-are vreme, că e ocupat cu trebile statului; las că l-am prins de câteva ori cu mâna în cheseaua mea cu tutun; — dar într-o zi, după ce cumnatu-meu Mahmud ... sărit pordecâinelui fesul cât colo. Știți ce a urmat apoi. Auz acuma că umblă dumnealui cu plosca cu minciunile pe la curțile împărătești ca mă denigreze — ce-o fi aia!... Ah! chiolhaiule! nu te-oi prinde eu odată, -ți fac o mângâiere la tălpi, mă pomenești! Dar — nu ne uităm vorba! Lucrurile s-au încurcat rău... Europa a îngăduit ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

... la o inspirație, le zice cu un ton suprem: - Domnilor! un moment!... Știu unde este!... Câte ceasuri sunt? - Două fără zece. - Stați aci! Vă conjur mă așteptați o jumătate de oră . .. Dacă la două și douăzeci nu sunt cu el aici, atunci... vă dau voie nu mă mai stimați... Mă duc! Vi-l aduc!! Trebuie vi-l aduc!!! Și zicând acestea, omul rănit de sarcasmul confraților, și iritat de chiulul fugarului urmărit, a pornit ca glonțul unui anarhist. Deși sceptici în privința rezultatului promis cu atâta avânt, cei trei confrați se hotărăsc aștepte, și, pentru a scurta chinul așteptării, comandă o semi-baterie cu sifon. Dar n-apucă vină băiatul, și o birjă, cu coșul ridicat și cu burduful tras, se oprește din goana mare dinaintea ospătăriei. Un moment, birjarul, un muscal, vorbește ... comandat fleică . .. - Ce-are a face! A simțit că e bănuit și firește a renunțat la fleică. - Dar cum plece? nu și-a plătit socoteala... - Ba ce! un asasin mai aibă așa scrupuluri... - Dar ipingeaua și-a lăsat-o-n cui... trebuie vie ...

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... noi stăm de vorbă și ziua trece. TOMA: Și soarele ne prăjește. ȚĂRANII: Și sămănăturile pier. ȚĂRANCELE (văitându-se): Pier, pier, păcatele noastre! Ce-o devenim?... O ne moară copiii de foame! MACOVEI: Tacă-vă ciocul, gaițelor!... decât ați urla, mai bine v-ați apuca faceți descântece de ploaie. MĂRICA: Că doar noi nu suntem vrăjitoare ca Baba Rada, din căsuța aceea... Numai ea știe facă vrăji și tragă-n bobi, și descânte de dragoste cu ulcica, și dezlege norii... MACOVEI: Da de unde știi, jupâneasă, că Baba Rada descântă de dragoste cu ulcica? Nu cumva... MĂRICA: Ferească Dumnezeu, bărbate, nu se află ... l-am chiar eu. Iar fata, în uimire, Mi-a dat a sa iubire, În schimb pe dorul meu. Aș! vorbă fie... împăratul a trimis crainici în tuspatru părți ale lumii, ca dea știre crailor și împăraților că acel din ei care va plăcea Sânzianei îl va lua de ginere; și-i va da zestre jumătate de ... De-abia-mi port tinerețile, cu ajutorul cârjelor... și mi s-a frânt una astă-noapte. PEPELEA: Se vede că încălecaseși pe ea, ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>