Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TOT ANUL
Rezultatele 431 - 440 din aproximativ 955 pentru TOT ANUL.
Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova
... Restaurarea şcoalelor naţionale în Moldova Restaurarea școalelor naționale în Moldova de Gheorghe Asachi la 1828 Epitropiei învățăturilor publice Imitat EDUCAȚIE Copăceii încă tineri, ce de tot s-a părăsit La voință și-ntâmplare în salbatica pădure, Mai nainte de a crește, vor să piară nesmintit De a ... Îndrepta-v-ar a lor viță, atunci când nuiele sânt, Din vlăstarea tinerică, o tulpină înformată Să făcea stejar puternic, ce, sporind din an în an, Agiungea a fi coloană prin biserici au prin case, Adăpost în timp de iarnă călătoriului sărman. Al său trunchi durat în punte, au ...
... viclean i-au smintitu-i pașii, Dând coaste cu păgânii, făcându-i sminteală, Lui osândă și țărâi lăsând osteneală. De-acmu de-ar sta Moldova tot ceasul pre râcă, N-a mai putea să scape turcilor din brâncă. Pre urma acestĂșia, fiiul Mihnii-vodă, Din Țara Muntenească sufletească rodă ... cheamă pe nume și n-are prihană, Lăsatu-ș-au în țară slăvită pomană Mănăstirea ce este în deal la Gălata, Că este pentru oaspeț tot cu masa gata. Stăpânit-au Moldova domnul ce-i zic Iancul, Și cu nemulțămire i să spune Veacul. Ștefan-vodă din Pătru, care mai sus ... Ș-Alexandru Iliaș, dintr-a țării viță, Au domnitu-ș în țară, negăsând priință, Când păgânii aceia ce sunt dintr-Agara Conceniia-n tot feliul ticăloasa țara. Barnovschi Miron-vodă are îndrăznire La Dumnezău cu svinții, fără de-ndoire. MoisĂ1 voievoda,-n cereasca movilă, Cu frații săi trăiește ... i scoatem din casă sătulă, Făcându-le pedeapsă și grea supărare, De nu mai au în țară popii așezare. Că lor le este ciuca de tot să le-agiungă, Treaba lor să le fie toată vremea-n rugă. Altă nemic să n-aibă să le dodeiască, Lui Dumnezău ...
Alphonse de Lamartine - Suvenirul
... a albit, Sângele-mi rece abia prin vine Curge, ca unda ce-n loc o ține Sufletul iernii cel amorțit. Dar chipu-ți tânăr, tot într-o stare, În veci tot tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n-o-mbătrâni: El, ca un suflet, vârstă nu are. Nu, tu din ochii-mi nu ... ca-n ziua ce mă lăsași Și la cerescu-ți locaș zburași Cu aurora cea răcoroasă. Dar, frumusețea-ți, chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc! Zefirul dulce cu-a sa suflare Încă îți suflă păru-undoios ...
Ion Heliade Rădulescu - Suvenirul
... a albit, Sângele-mi rece abia prin vine Curge, ca unda ce-n loc o ține Sufletul iernii cel amorțit. Dar chipu-ți tânăr, tot într-o stare, În veci tot tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n-o-mbătrâni: El, ca un suflet, vârstă nu are. Nu, tu din ochii-mi nu ... ca-n ziua ce mă lăsași Și la cerescu-ți locaș zburași Cu aurora cea răcoroasă. Dar, frumusețea-ți, chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc! Zefirul dulce cu-a sa suflare Încă îți suflă păru-undoios ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica
... răgușit doi dulăi de câini. În cârciumă e arababură mare. Firitiseală nepomenită ține nea Nicola Grecul, cu fruntașii satului, de ziua sa. O dată pe an e Sf. Niculae. În ușa prăvăliei stă un țăran nalt, spătos, cu fața conabie ca sfecla; uneori scutură din cap, râde și îndrugă singur. - Așa ... la unii tună și fulgeră, iar pe alții îi înbuibă cu norocul, ca pe curcani cu nuci. III Așa înțelenise, de pustia de vreme, mai tot satul; și așa, hangiul venetic, bogat putred, să răsfoia în duhoarea de țuică și vin, pe când mama Stanca Kivuleasa stă mâhnită la gura sobei ... Toți au ochii din trei linii, nasul dintr-una și gura din două. Cât despre sf. Gheorghe, călare p-un cal cu gâtul de cocostârc, tot omoară și nu mai omoară un balaur de pe tărâmul celâlalt. Mai jos de icoane arde candela. Toate cele sfinte sunt înconjurate cu mănunchi de ... îi este dragă curățenia ca lumina ochilor, că chiar de n-ar avea sprâncenile trase ca din condei și buze rumene ca bobocul de trandafir, tot n-ar da cu foiță și cu muc de lumânare. Când merge, saltă puțin și se mlădie. Trup omenesc de n-ar fi, s-ar ...
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... la Leu, Nici la Leu, nici la Ghindeni, Numa-n sat la Coșoveni. Leică, de dragostea noastră A răsărit pom pe coastă Cu tot felul de odraslă. O să-l sap, să-l bag în casă, Ramurile nu mă lasă. O să-l sap, să-l bag în tindă ... coace boaba-n vii Și-i bine de veselii. De-i zăbovi peste-o lună, Mă găsești pe câmp nebună, Dar de-i zăbovi un an, Mă găsești neagră buștean. XXVII Du-te, neico, să te duci Până-i cădea rob la turci, Să te duci la Marea Albă, Să tragi ... De la noi, de peste Jii? Dar de bălă ce să-mi spui? — Băla ta e sănătoasă, Șede la umbră și coasă, Și lucrează tot plângând, Ziua, noaptea așteptând. XXXI Spune-mi, bălă, și-mi ghicește, Voinic de ce-mbătrânește Ș-așa curând se topește? De umbletul drumului, De bătaia ... te-ai dus, băiețele, N-am mai pus la gât mărgele, Nici la coadă panglicele, Vai de păcatele mele! Toată ziua cânt și plâng Și tot neica mi-este-n gând. XXXIII De n-ar fi ochi și sprâncene, N-ar mai fi păcate grele. Ochii și sprâncenele Fac toate pricinele ...
... ținti câteva clipe, își aduse bine aminte: — Păi cum să nu fi fost? Tu te-nsuraseși de-a doua oară, cu vreun an înainte. — Cu un an? — Da câți crezi? Când ai venit la nunta mea, nevastă-ta avea, de două luni, pe băiatul care ți-o murit... Ai venit de ... scutură mai tare crengile înflorite. În paharul boierului Gavrilă căzu o floare, dânsul îl ridică în sus și-l dete peste cap cu floare cu tot. — Așa te vreau, Gavrile. Boierul Toader dădu și dânsul paharul de dușcă. — Ei, și plângi, babo? Plângi? îi strigă mamei Sultana care se ...
Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată
... cînd m-am trezit din somn și canavaua visului și-a destrămat urzeala, misteriosul meu talisman nu mai era nicăiri, fereastra mea întoarsă tot spre același orizont, spre care priveau ochii mei triști în fiecare dimineață, și eu tot
Vasile Alecsandri - Vântul (Alecsandri)
... nori, Și doboară stejari falnici și desfoaie blânde flori. Vântul fură o scânteie și-n girezi el o aruncă, Privind cum se perde rodul unui an întreg de muncă, Apoi merge la copile ce culeg laur de in Și râzând le despletește, desmierdand albul lor sân. În tuspatru părți ... a moriilor blastemuri alungat, fuge nebun Pintre tufe-nțepatoare și nuiele de alun. Iar când el se-ntoarce-n codri, mama lui ce-l tot bocește Zile-ntregi îl scaldă-n lapte și de răni îl lecuiește ... - "Nu mai plânge, măiculiță! zice el, așa cum sânt, Când sărut ochii lor ...
Mihai Eminescu - Codru și salon
... albeață sură, Brumată ca-n lucirea unui mărgăritar; Pe brațe de zăpadă, pe sânii ei se fură A candelei lumină mai rar și tot mai rar. Iar micile-i picioare ating covorul moale Și chinuie papucii de-atlaz, care stau jos. L-a patului ei margini cu ...  Pe creștetul lui mândru ea mânile și-a pus. Sunt taine-n astă lume atât de neghicite, De-ai spune viața toată, tot n-a sfârși de spus. Vezi tu, eu te-aș vrea tÄ›mid, un blând băiet, să-mi spună Cu ochii plini de ...
... de amintiri proprii ale povestitorului, care, în acest caz, ni se angajează direct autobiografic. Este fatal ca, în materie de artă, termenii generici să devină tot mai de prisos; și artistul și opera vor să fie fenomene din ce în ce mai înverșunat individuale. Până la definitiva sa uitare, cuvântul roman ... de marginile autoironizării, atât de scrupulos a inventariat autorul caracterele tipului. Ficțiunea primordială: Scriu numai pentru mine paginile aceste. E numai pentru mine tot ce voi scrie ne întâmpină cu surâs de sacrificiu literar de bătrânel, căzut în copilărie. Ca și Sainte-Beuve, care, la 22 de ani, în ... lucrări, piatra fundamentală a unei opere vaste și nebănuite... Proiecte imense, așteptare, viitor, așa se numesc diavolii sub gheara cărora se alintă dureros tot diletantul! Mi-am făcut idoli din zdrențele neputinței mele... și caut, caut întruna, și parcă nu mai știu ce-am pierdut... astfel se amplifică până ...