Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN LUNA ACEASTA

 Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 482 pentru DIN LUNA ACEASTA.

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu

... Menire Aducând cântări mulțime Confesiune Patria vieții e numai prezentul Epigramatice Când se juca Elisa MĂ¼ller... De-a născoci noi ipoteze... Scrisori din Cordun Luna iese dintre codri Traduceri și adaptări 1875 Făt-Frumos din tei Antropomorfism Călin nebunul Fata-n grădina de aur Miron și frumoasa fără corp 1876 Melancolie Crăiasa din povești Lacul Dorința Călin (file din poveste) Strigoii Rime alegorice Eu număr ah, plângând Ea-și urma cărarea-n codru De ce mă-ndrept ș-acum... Gândind la tine Cărțile Pe ... Egipetul Adio Ce e amorul? Lacul Înger și demon Floare albastră Se bate miezul nopții... Înger de pază Atât de fragedă... O, mamă... Făt-Frumos din tei Cu mâne zilele-ți adaogi... Din valurile vremii... Povestea codrului Împărat și proletar Pe lângă plopii fără soț... Glossă S-a dus amorul... Departe sunt de tine... Freamăt de ... oi adormi Nu voi mormânt bogat Iar când voi fi pământ Epigonii Călin Strigoii Satira I Satira II Satira III Satira IV Luceafărul Criticilor mei Din periodice La mormântul lui Aron Pumnul De-aș avea O călărire în zori Din ...

 

Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)

... de foc suluri Aprind răsăritul; și Dragoș tot doarme. Soarele se urcă pe-a cerului boltă, Amiazăzi arde cu de văpăi raze, Iar din brazi prin coajă smoală lăcrimează, Și eroul Dragoș tot greu încă doarme. Domnitoarea nopții, luna mângâioasă, Răsărind se uită holbat peste codri, Și din a sa urnă se revarsă rouă, Iar eroul Dragoș tot greu încă doarme. Negreața s-înalță pe bolta cerească — Adânc întuneric â ... racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa; Și tricolici negru fiorosul Vronța, Astrucat într-însa, privea slut cu ochii. Deci crăpă podeala, și focul din tartar Cu clocot și buhnet au zbucnit afară Și, călind sicriul ca roșul jăratic, Din adânc oftară Vronța al gheenei. În ochii săi aprigi, sângeroși, sălbatici Se vedea durere, pizma și urgia, Și clăbucii negri clocoteau în baftă-i, Căci ... cu vârtute de gât îl apucă Și îi împlântează paloșul în baftă-i; Pe fier urieșul cu colții săi scrâșcă, Hrăpește, suspină și se vârcolește. Din gâtlej îi curge spumă — clăbuci negri De sânge și fiere; se luptă cu moartea, Geme de durere, moartea îl trudește, Și în pământ scurmă ...

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești

... făcându-se și ca o luminare arătându-se, ca să se poată ajuta cel ce nu știe de la cel ce știe și cĂ©le din întunĂ©rec să iasă la lumină. Că nici unul în lume nu iaste carele den sine numai să știe și nici unul nu au aflat ... și mirare dă celui ce cetĂ©ște, decât a ști cevași adevăr dintr-însul. Această dară scădĂ©re mare și jale doar într-acest norod al neștiinței și al nevrĂ©rei să-l învĂ©țe fiind, iaste pricină, de astăzi, nu numai de râsul altora și de ocară suntem ... doi într-un chip nu povestesc, ci unul una, altul alta băsnuiaște. Unde nici de la acĂ©lea nici o adevărată știință n-avem nici din cântecele cari vestesc de vitejii, au de alte fapte ale domnilor și a altor vrĂ©dnici oameni, ce au lucrat, cari dupe la ... fost, ci și foarte împrăștiiat și prea pe scurt pomenesc lucru și făr' de nici o orânduială sau tocmeală. Mai trudit-am încă ca doar din hrisoavele domnilor ce sunt pre la boierime și pre la mănăstiri date și la sate, câte am putut vedea, să poci scoate cevași, ca să ...

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... te-a păcălit, Tomo! MĂRICA (râzând): Cred și eu că l-a păcălit, dacă jupân Macovei, bărbatul meu, știe și cerul din toacă... asta... toaca din cer. MACOVEI: Tronc, Mărico, iar ai sclintit-o, suflețele. Ș-am mai fost, oameni buni, pe la curtea lui Lăcustă-Vodă. TOȚI: Lăcustă-Vodă? MACOVEI ... se): A!... bun somn am tras!... și frumos vis am făcut!... Eu, Pepelea, băiat sărac, fără tată, fără mamă, venit în locurile acestea din Țara Românească, părea că mă-nsurasem cu fata împăratului, după ce o scăpasem din ghearele unui zmeu, care-o răpise din palatul tătâne-său. Greu m-am luptat prin somn... dar i-am venit eu de hac zmeului. ARIE Frumoasă Sânziană, Copiliță Cosânzeană, Răpită-era d ... soare Nu erau pete arzătoare; De când un purice ușor Purta potcoavă la picior, Potcoavă grea de fier Cu care sărea-n cer, Ș-apoi din cer venea Și barba mi-o ciupea. Pe atunci eram tânără, frumoasă... eram zână... dar m-a scos din minte Făt-Frumos... și mi-am pierdut darul. PEPELEA: În adevăr, că ești cam schimbată la față. BABA RADA: He! He!... Vremea vremuiește, fețele se ...

 

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

... ochii le cuprinse De pe vârful istui munte, Și-l făcu boier de frunte Asupra boierilor Pentru vecii vecilor, Dându-i numele „Baltag". — Din așa strămoș mă trag! CORUL și STACAN Și „Baltagâ€� l-a poreclit: Din așa viță-a ieșit! BALTAG Dându-i numele „Baltag". — Din așa strămoș mă trag! STACAN Eu sunt comisul Stacan, Nici eu nu sunt bădăran Reprerestrăbunul meu Avea și el darul său Sub Ciubăr-Vodă cel ... Cu vinațuri busuioace, Roșii, albe, dulci ca mierea, Dându-i toată privegherea Asupra butoaielor Pentru vecii vecilor, Și „Stacanâ€� l-a poreclit. Din așa viță-am ieșit. CORUL și BALTAG Și „Stacan" l-a poreclit Din așa viță-a ieșit! STACAN Și „Stacan" l-a poreclit Din așa viță-am ieșit. BALTAG Așa, din vremi bătrâne, trăiesc fără-ncetare Baltagii și Stacanii în chef și vânătoare. STACAN Cine-și petrece-n codri viața lui cu drag? BALTAG Tot hatmanul ... SOTIR Dar jur că... ARGHIRIȚA Nici o vorbă... dă-o degrabă, îți știu eu, meștere Sotirache, meșteșugurile d-tale de mult. SOTIR Cred și eu, din

 

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

... ochii le cuprinse De pe vârful istui munte, Și-l făcu boier de frunte Asupra boierilor Pentru vecii vecilor, Dându-i numele „Baltag". — Din așa strămoș mă trag! CORUL și STACAN Și „Baltagâ€� l-a poreclit: Din așa viță-a ieșit! BALTAG Dându-i numele „Baltag". — Din așa strămoș mă trag! STACAN Eu sunt comisul Stacan, Nici eu nu sunt bădăran Reprerestrăbunul meu Avea și el darul său Sub Ciubăr-Vodă cel ... Cu vinațuri busuioace, Roșii, albe, dulci ca mierea, Dându-i toată privegherea Asupra butoaielor Pentru vecii vecilor, Și „Stacanâ€� l-a poreclit. Din așa viță-am ieșit. CORUL și BALTAG Și „Stacan" l-a poreclit Din așa viță-a ieșit! STACAN Și „Stacan" l-a poreclit Din așa viță-am ieșit. BALTAG Așa, din vremi bătrâne, trăiesc fără-ncetare Baltagii și Stacanii în chef și vânătoare. STACAN Cine-și petrece-n codri viața lui cu drag? BALTAG Tot hatmanul ... SOTIR Dar jur că... ARGHIRIȚA Nici o vorbă... dă-o degrabă, îți știu eu, meștere Sotirache, meșteșugurile d-tale de mult. SOTIR Cred și eu, din

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

... a strigat: "Educație! Pedagogie! Sistem nou! Ochii-n sus! "... am ridicat capul, dar, întâlnind niște ochi pedagogicești, mi s-a-ncleștat fălcile și, din lecția cea mai bine preparată, m-am ales cu un zero la catalog. Mă prind că asemenea timiditate o înțelegeți. Fiecare din d-voastre ați pățit-o în fața pedagogiei și a profesorilor care v-au fost ca niște adevărați părinți. Să nu credeți însă ... ca pe apă, pe nerăsuflate. Ce n-aș fi dat să mă lase profesorii în pace, ca sa învârtesc degetele cele mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai încet, după cum lecția curgea mai repede sau mai pe gândite. Pedagogia a fost dușmana mea. Mi s-a ... am spus de ce n-am luat socotelile tutelei și de ce-am rămas în aceleași case albe ca laptele — mai ales noaptea pe lună — cu pridvor, cu trepte de stejar, cu stâlpi cu flori la capiteluri și cu brățări pe la mijloc. Îmi plăceau casele?... Da. Iubeam pe ... ...

 

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

... astăzi nu se-mpacă? LASKI Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca să le placă. DESPOT Le trebuie, se vede, un domn căzut din cer? LASKI Ba mai degrabă-un... Despot cu brațul lung de fier, Să bată, să apese pe dârza lor cerbice Și-n capul lor sămânța ... viclean? Așa spunea Carmina, când ea glumea cu tine. DESPOT Ah! cât a fost de bună soția ta cu mine! Eu, un pribeag din lume, un zvânturat străin, În casa ta mănoasă căzut chiar din senin; Eu, piatră nestemată din splendidă cunună, În pulbere zvârlită acum de-o rea furtună!... Ah! Laski, multă lume călcat-am pribegind, Luceferi mulți în cale-mi văzut-am strălucind ... apoi încă-o virtute: urăște pe sultanul. DESPOT În toate-i dar perfectă? LASKI (cu mândrie) În toate! DESPOT Om fericit! Nimica nu-ți lipsește din câte ai dorit. Mărirea? te alintă ca pe-un copil în fașe. Tu stăpânești în pace mulțime de orașe. Ești cap, ești om de cârmă ... Suceava găsi-vei răzvrătirea, Clocind și pregătindu-ți mărirea sau pieirea. Fii om, mergi! DESPOT Dar! voi merge... Născut pe-al mării mal, Deprins sunt ...

 

Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați

... și răsturnă banii în pat. Femeia rămase înmărmurită cu ochii țintă la bani. Copiii carii până atunci răscolea prin sac și înhăța cu dinții când din una, când din alta, cum auziră zornăitul banilor, alergau de la sac la bani și de la bani la sac. Ei nu se puteau sătura văzând atâta belșug ... Într-o zi, când lipsea și nevasta lui d-acasă, copiii intrară în colivie ca să se joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ceva scris acolo: - Să te văz, nene, zise cel mijlociu către cel mai mare din frați, poți tu să citești ce zice aici? - Ba nici boabă, răspunse el. Astea parcă nu sunt slove de care ne arată dascălul. - Să mergem ... cu șoșele, cu momele, îi intră pe sub piele și se înădi cu dânsa. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. Într-una din zile, după ce își scoaseră ochii, dascălul uitându-se la ea cu ochi galeși și cu giugiuleli, îi zise: - Ce mult aș pofti să mănânc ... ...

 

Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie

... sau maghiare Vrea Albert, craiul nostru, pustiul să-l lățim? Așa zicea cu fală a lui Albert oștime, În cete adunată pe câmpul din Dombrova, Când, prin văzduh, deodată, o gură din mulțime Rosti cu glas de taur sălbatic: La Moldova! Ura! strigă lehimea, întocmai ca un tunet, Și văi și munți și codri răspunseră-n răsunet ... o zguduie, ș-o darmă, ah! unde sunt stejarii? Stejarii sunt la locul lor, față cu furtuna! . . . . . . . . . . . . . . . . Acum de zece zile și zece nopți totuna, Din munți și pân la Nistru, pe culme și pe dealuri, Lungi buciume răsună, dând tainice semnaluri; Și călărași din fugă prin sate, prin orașe Crainesc: Săriți cu toții pe litfele trufașe! Viteazul Ștefan-vodă vă cheamă-n vitejie. Cine-i mișel să fugă, cine ... prin bârloage și prinde urșii vii, Aduce după dânsul mulți vânători de frunte, Născuți pe plaiuri nalte, trăiți în vijelii. Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig Râd și de frigul morții cum râd de-al iernii frig; Și mulți cobor din munte ca lava din vulcan, De soiul lui Balaur, de soiul lui Ciolpan. Velcea, bastard lui Șarpe, ca șarpele pe apă Alunecă prin dușmani și mult cumplit îi mușcă ...

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... Pe pământul turcului Pe pământul turcului de George Coșbuc Cluj, 1885 Nu era în sat nevastă, ca frumoasa Veronica: Tânără și vorbăreață, silitoare ca furnica, Din neam bun, cu zestre multă; tinerel bărbat avea Și cu el în armonie și-nțelegere trăia. Constantin era din fire blând și pacinic pe tot locul: Om cu gânduri; ura foarte strugurii, pipa și jocul, Dar era cap de ispravă, cântăreț și se credea ... n urmă se bufnește De-un om. Ca trăsnită sare și-n sân repede scuipește: Sfinte Iacob și Procopi! Mare mucenic Trofim Și toți sfinții din biserici, pe cari îi blagoslovim! Sfinte Filip cu ceaslovul, sfinte arhanghel Gavrilă, Tălălău, Maxim, Păncrate, Avacum și Ezechilă! Cuvioasă Paraschivă, sfinți apostoli, mucenici! Cruce-n ... Nu-i acasă. N-ar mai fi să calce satul! Vină-n casă fără teamă, că-i un mut și-un nătărău: Cel mai nătărău din țară și lumea lui Dumnezeu! Dar străinul nu voiește din podeț să se coboare Nice pentru lumea toată. Vai, nătâng ești, bădișoare! Vină deci! Vei mânca ceva, am plăcinte, și vei be! Nu cobor, nu ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>