Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 451 - 460 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei

... vede; Văi cu izvoare s-adâncesc sub soare Și dealuri mari păduri înalță-n spete: E Orientul. Codrii cu grandoare, Cu vârfii nalți vor norii -i disfețe. Cetăți prin ei își pierd a lor splendoare. Prin codrii lui, prin șesurile crețe, De-a vântului suflare-mbălsămată ... Nu crede însă că în doruri vane Caut norocul spre-a te-afla pe tine, Noroc lumesc ­ zâmbiri aeriane! Las pe-alții zidească din ruine Zidiri de-o zi pe răbdătoarea spată A vechiului pământ, ce nu-i de mine. În furnicarii din Apus ei ... o privi doar soarelui se cade. * Într-un sarai cu cůpola rotundă, Pe scări de marmură îmi urc piciorul, Pe stâlpi înalți las umbra pătrundă, Sub bolta porții calc de flori covorul, Cărare-i el prin de-aur nalte glastre: În ele crinii mari întrec ivorul. Pe murii albi ... tăiați-s ca migdala Și-n păru-i negru corpu-i de zăpadă E cufundat ­ o virgină Itală. Cine-ar vedea făr- în genunchi cadă? Am genuncheat. ­ Eu am știut, străine, Că ai ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Adio (Iosif)

... Ştefan Octavian Iosif - Adio (Iosif) Adio de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Da, mult mai bine ar fi fost fi rămas în sat la noi, De-ai fi avut și tu vreun rost, De-am fi avut pămînt și boi. Că sîntem nevoieși de tot, Și ai frați mici, și sînteți mulți... Muncesc din greu, fac tot ce pot Și tot flămînzi, și tot desculți ! Tu ești mai mare, mai deștept â ... oi muri, pe tine-i las, Și multe de la tine-aștept : Nădejdea-n tine mi-a rămas. Noroc măcar dac-ai avea dai de vreun stăpîn milos : -mi scrii mereu, cît 'ei putea, Că doar tu știi scrii frumos ! Și-acuma — ochii -i sărut : Mergi sănătos și fii voinic ! Dar stai, o vorb- mai fi vrut, O vorbă numai -ți mai zic : Tot ochii ăștia, amîndoi, Așa frumoși, așa senini, mi-i aduci tu înapoi,

 

Mihai Eminescu - Iubitei

... Și de durere n- putea muri. purta-n timp inima-ncremenită, Cu ochii stinși, și gura-ar amuți. Durerea ta m-ar face trăiesc, Ca trăiesc, ca înnebunesc. Așteaptă dar cu moartea ta, iubită, Pân-ce de fericire-oi muri eu. Cu roze -ncununi fruntea-mi pălită, Zâmbind mă săruți, amorul meu; De-oi învia, știi, dumnezeită, Că-un somn a fost angelic, deși greu. De nu mă voi trezi, știi, știi ­ Că-n veci visez la ochii tăi cei vii. Cum va fi acel vis eu nu-ți pot spune ­ Eu numai îl ... sunt, nebune, Acele-nchipuiri ce mă pătrund. Privește tu în ochii mei și-mi spune Ce vezi în ei, în dorul lor profund. Tot ce-ai văzut eu n-am văzut n-al tău ­ Nici în mormânt nu pot ca -i uit eu. Ei sunt minuni ce-a muri nu mă lasă, În somnul morții m-or neliniști, Pătrunde-vor cu raza lor ... în mormânt. ­ Dar astăzi văd c-am pierdut num-un nume: Căci ea ești tu ­ tu ea ­ într-un cuvânt Tu mi-ai ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

... Spre răsărit se duce purtând un diadem De stele fără număr, când geme-n depărtate O surdă vijelie... fluierături bizare, Mugiri adânci, sălbateci, concert spăimântător! Ai crede că toți monștrii marini s-adun în hor Și țipă-n limbi diverse, pe tonul întristării, Voind ducă vasul în smârcurile mării. Pilotu-abia mai șade la cârmă: e legat; Pe pod s-aruncă valul, ce pare că-a turbat ... fost, putem fi încă. Om laș, îmi spune mie, p-a vieții crudă stâncă, Ce farmec, ce plăcere, ce bine tu găsești, Încât n-ai putere, curagi părăsești O vale de durere, de lacrimi, de-ntristare Pe care rătăcirea-ți le face mai amare, Pe care dulci iluzii cu raze le-nvelesc ... îți rămâne încă faci aici în lume? lași mărețe urme? lași un mândru nume? fie! Dar atuncea de ce tu întârzii faci o faptă mare, printr-însa re-nvii? Și apoi, în grămada de nații ce compune Al lor mormânt de doliu și de destrucțiune, Ruină infinită, spăimântător mormânt, ...

 

Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)

... Vasile Alecsandri - Soarele şi luna (Alecsandri) Umbla, frate, mândrul soare, Umbla, frate, se-nsoare Nouă ai Pe nouă cai Care noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul Ca săgeata și ca vântul, Dar toți caii-și obosea Și potrivă nu ... Ileano Cosânzeano! Haideți ne logodim, C-amândoi ne potrivim Și la plete și la fețe Și la dable frumusețe. Eu am plete strălucite, Tu ai plete aurite, Eu am fața arzătoare, Tu, fața mângâietoare." ,,Alei, frate luminate, Trupușor făr' de păcate, Nu se află-adevărat Frați se fi cununat. Cată-ți tu de cerul tău Și eu de pământul meu, C-așa vrut-a Dumnezeu." Soarele se-ntuneca, Sus ... cuvânta, Lumile se deștepta Și cu drag îl asculta. Cerurile strălucea, Norii din senin pierea: ,,Soare, soare luminate, Trupușor făr' de păcate, Raiul tu l-ai petrecut Și prin iad încă-ai trecut, Ce mai zice gândul tău?" ,,Zice că sufletul meu, Aleg iadul chiar de viu Numai singur nu fiu, Ci fiu cu Ileana, Ileana Cosânzeana!" Soarele se cobora, La sora lui se oprea, Mândră nuntă pregătea, Pe Ileana și-o gatea Cu peteală de mireasă ... ...

 

George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc)

... slăvi-voi fata Cea de-acum opt mii de ani! Poate, albele ei oase, Din nămolul apei scoase, Poți și tu cu doi-trei bani le vezi aici, străine, Ori altunde-n vrun muzeu. Am pierit, și ea și eu, Când din văile vecine Au venit arcașii goi, Mulți și ... atunci, pe fund de lac Și-astăzi părți din mine zac. Iar pe câte le găsiră Le-au adus aici, punând Ciob la ciob ca mă-nchege. Ah, dar ce pot înțelege Câți îi văd pe-aici trecând? Văd și ei o oală spartă Dintr-un lut sărac și prost ... artă. Și desenul meu! Ușor C-un cărbune de pe vatră Mult mai bine-l fac pe-o piatră Azi copiii-n jocul lor! Tu ai sufletul mai larg, Scapă-mă! Ce chin ai stinge, Dacă-n lături m-ai împinge Ca cad și mă sparg! Cât m-a-nduioșat ulciorul! Și- fi vrut -i fiu pe plac, Însă ce puteam fac? mă vază păzitorul, Iar a doua zi, fatal, ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

... se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, nu fii rodit, crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă ... aflat. Și ei s-au odihnit, Mărul i-au umbrit, Umbra ș-au lățit, Soarele au pierit. Sfânta Maria Către măr zicea: — Mărul înflorit, fii tot rodit! crești tu în lături, sporești în roduri! Iar Iosif grăia Precistei îi spunea: — Hai ne grăbim, La sfântul Vithleem, Că iată, îi seară Și-nnoptăm prin țară. Și ei s-au sculat Și-ndată-au plecat Către Vithleem. Cu ... fetelor, Sănătatea a tuturor. III Sculați, stăpâni, nu dormiți, Că nu-i vremea de dormit, Ci-i vremea de-mpodobit. Scoală, stăpână, slujnicele, aștearnă mesele, umple păharele, Că vă vine Nașterea, O Naștere de Împărat Al lui Hristos Cel Luminat În giulgiuri înfășurat. Vine Domnul Dumnezeu Cu o ceată de ... s-au întunecat; Și de-acolo l-au luat, Groapa-n piatră i-au săpat Și acolo l-au îngropat. Grele străji i-au aruncat,

 

George Topîrceanu - Icoanei

... Împins mereu către păcate Un suflet trist mi-au dat părinții — Bolnav de dorul clipei moarte Și ars de flacăra dorinței. Dar tu mi-ai luminat de-a pururi Al nopților convoi tăcut, Icoană scumpă, — și cu tine Mi-ai dus norocul în trecut. La tine-și caută, sfioase, Un adăpost în clipe grele, Speranțele mângâietoare Și toate visurile mele... Ușoare zboară către tine, Cum ... ușori Spre floarea tăinuită-n umbră, Spre cea mai dulce dintre flori... Tu, cea dintâi, mi-ai dat putere sfarm zăgazurile minții Când mi-ai sădit în piept ispita, Fiorul tainic al dorinței. Și coborând în ochii-mi tulburi Adânc, privirea ta de sfântă, Mi-ai dat belșug de viață nouă Și iubitoare mi-ai zis: cântă!... Acum sunt singur. Ești departe, Neprețuita mea comoară... Dar vii în ceasul mut al serii Când liniștea din cer coboară, Și văd cum ... miști, Întunecând surâsul gurii Cu noaptea ochilor tăi triști. Zadarnic pizma altor inimi Ne-a despărțit atâta vreme, Că ochii nu mai vor plângă Și gura uită

 

Gheorghe Asachi - Lupul și mielul

... însetat S-adăpa în râu curat, Unde lupul, cătând pradă, Începu cu mielul sfadă, Zicându-i cu rost turbat: Ori de ce mă înfruntezi Și turburi cum cutezi Limpedea mea băutură? I-au zis mielul: Doamne, iartă, La mânie nu te-ntartă, Mai ales dacă ai vra -nțelegi măria-ta C-apa din sus cură-n vale La șerbul măriei-tale; Și s-o turbur eu nu pot Cu piciorul, nici cu ... o turburi și-acum iară, I-au zis cruda acea fiară; Știu că-n anul cel trecut Tu de lupi ai zis bârfele! Cum puteam zic acele, Când n-am fost încă născut? Crede, doamne, că ș-acuma Eu sug lapte de la muma. De n-ai fost tu, apoi, zău, Au fost un frate al tău. Nici un frate eu nu am. Așadar, ț-au fost vrun neam, Că toți câni ...

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... că io-s bolnavă, ba încă bolnavă rău Bată-l crucea ca pe dracul, căci, vai, mult e nătărău! Ce socoți? Voi merge-acasă, am fac plăcinte bune, Mai frig și-o găină grasă, am s-aduc vinars de prune Și-apoi o chem în casă pe voinicul din podeț... Vai de mine, mult plătește un om harnic și isteț! Astfel povestea nevasta singură pe drum mergând Și ... ca opt de tare, Iar acasă ajungând Face foc, plăcinte coace și vinars din crâcimă-aduce: Nu știa în graba-i mare de ce naiba s-apuce! Vesel râde, ba se-nschimbă în haine sărbătorești: Nu e oare-o sărbătoare c-un voinic te-ntâlnești? Scurt grăind: le face toate cum fac oamenii isteți. După ce-nserează bine, pune scara la podeț Și se urcă-ncet pe scară ... stau fusele prin poduri de trei ani nerăschirate; Nu știu țese, nu știu coase, cu suveica nu știu bate; Că nu iau acul în mână, -i prind cămașa măcar, Că stau toată ziua-n casă, și nu ies deloc pe-afar ...

 

Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur

... feciorul de-mpărat Florin, Norocul lui cu-al ei îi pare geamăn, De-atunci un foc îl mistuie în sin. ,,În van stau locului, stau mă-ndeamăn Cu munca mea, cu dorul, cu-al meu chin." Pătruns de dorul neștiutei verguri, S-au dus ceară sfat la sânta Miercuri. ­ Alai, convoi, îi zise atuncea sfânta, Napoi trimite, nu lua nimica, Și singurel te du de-ți cată ținta ... poporul, E dus de-o stea ce arde-n minte-i încă, Dorit de raza unor doi ochi tineri ­ S-a dus ceară sfat la sfânta Vineri. ­ Voinicul meu, îi zise-atuncea sfânta, De ce-ai stătut în valea amintirei? Pentru oricare e frumoasă, blândă, Cu curte-oricărui seamănă. Ceirii Din acea vale inima-ți frământă. Nu sta în ea. De ... vastă, Răceala umbrei m-a pătruns cu gerul Și nu mai duc ­ nu pot ­ viața asta. Ah! Ce ferice- fi văd eterul Și văd lumea, codrii din fereastă, Și de voiți cu viață mai suflu, Deschideți uși, fereste, răsuflu. Astfel o mistuia neastâmpăratul De viață dor și dorul cel de soare ­ Deși le poruncise împăratul ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>