Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NICI O

 Rezultatele 451 - 460 din aproximativ 960 pentru NICI O.

Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul

... făcut de ministrul trebilor din afară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere d'întâi ale Claponului - aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei turcești pe lună, pentru publicarea oficială a ședințelor Camerei din Stambul. Calpuz-efendi anunță o interpelare ministrului de justiție, în privința unui pungaș de cadiu din Tulcea, care a osândit pe un nepot al acestui deputat la plata ... crezând că-l supără vreo muscă. Toată Adunarea ride). Zăuc-aga. Domnilor ! de la facerea lumii sunt 5495 ani; dela Proorocul 1294; de la Constituție o jumătate de an. Gianabet-Edin. Bravo ! știe bine Istoria. Zăuc-aga. Vreau să zic... Gianabet-Edin. Că nu știi ce să zici ! (risete) Zăuc-aga ... palme strașnice. Secretarul își formulează pe dată demisia către Adunare, pe motivul că a fost atins într'un chip puțin parlamentar. Adunarea i-o respinge sub cuvânt că motivul nu e destul de puternic. Zăuc-aga (urmând). Am statornicit prin urmare datele istorice. Să trecem acum, domnilor, la partea ... că în ziua de astăzi mai bine să ai să dai decât să ai să iei - și aceasta numai și numai pentru cuvintele: primo: că ...

 

Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite

... este: Pe copiii-mbrățișați, Într-un leagăn alb culcați, Trista mamă i-a-ngropat Lângă ea, lângă palat, La fereastra din grădină, Sub o tufă de sulcină. Iar din leagănul de flori Răsărit-au până-n zori Doi brazi gingași de o seamă, Ca doi gemeni dintr-o mamă, Ș-au crescut, crescut-au iară De la zori și până-n seară, Pân-au dat să se lovească De fereastra-mpărătească... Frățioare, frățioare ... v-a fost în cel pământ, Pedepsi-l-ar Domnul sfânt! Ș-acum nu mai cată nime De a voastră frăgezime, Nici vă leagănă-n cântări, Nici v-adoarme-n sărutări! Taci, măicuță cu durere, Că-ți aducem mângâiere. Nu jeli a noastră soartă, Că de grijă cerul poartă Și ... deschis Să priviți la dorul meu... Coborî-v-ar Dumnezeu! Bine v-a fi vouă, bine, În cel rai cu vii lumine, Dar nici raiul nu e lin Ca al mamei dulce sân! Ah! copii, la sânul meu Coborî-v-ar Dumnezeu! O! minune! sus, în cer, Două stele iată pier! Și cu zborul de săgeată Prin văzduh iată-le, iată Că vin iute și voioase, Lăsând urme

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

... lung unii la alții. Cei mai pricepuți se codiră la răspuns. Vedeau ei că nu e glumă cu tata Doroftei. Tot bătrânii știu mai multe, nici vorbă. Câteva fete mari, necăjite de râsul lui Doroftei, cercară s-o brodească cum le-o trăsni prin cap. — Nu e nunta? întrebă una din ele. — Tu o să te călugărești după ce te-oi mărita, zise râzând Doroftei, și-și șterse fața de sudoare. — Ba e curat "minciuna", zise alta. â ... dobitocul abur în loc de suflet, dar văzul e tot văz. Peste porți, mai dincolo de ele, un palat în lumini de toate fețele, că nici penele de pasăre măiastră, nici noaptea cu spuzeala de stele, nici zorile cu revărsatul lor, nici curcubeiele n-ar fi întrecut acest palat, minunea minunilor. În pragul porții bâzâia o albină, care se roti o dată și trecu în pasăre, se roti a doua oară și se prefăcu într-o ciută, se roti a treia oară și se prefăcu într-o fecioară albă ca laptele, cu părul ca un abur auriu. — Intră, îi zise ea, intră, că trebuie să fii om bun, altfel, fără să ...

 

Matilda Cugler-Poni - Fratelui

... Matilda Cugler-Poni - Fratelui Fratelui de Matilda Cugler-Poni Informații despre această ediție Demnult, demult tu nu mi-ai scris; Măcar nici n-ai gândit Să mai întrebi dacă trăiesc, Sau dacă am murit... O, frate! — anii care trec... Nu știi că-n drumul lor Iau ce-i mai dulce pe pamânt : Juneță și amor; Dar neclintite lasă-n ...

 

Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp

... Și din bolta de fereastră, În armura lui albastră, El apare lin din unghi Și la fata cea măiastră El își pleacă un genunchi. ­ Nici nu ai de ce să stărui, Zise ea cu ochi-n vis, Bucuros mâna ți-o dărui, Căci în suflet te-am închis, Și-a ei mână preafrumoasă, Fină, dulce, ea și-o lasă Pe-a lui creștet adorat, El la gură-i o apasă Ș-o sărută înfocat. Iată, vine și-mpăratu-i, Ce zâmbea cu mutră hâtră, El la mers cam legănatu-i Și pe capu-i poartă mitră, Poart ... îngădui, Fă-te că nici știi... n-ai treabă, Tu să-i faci frumos tabietu-i Și-ncolo să-ți vezi de treabă. Deci Miron o ia de mână Ș-o arată pe la oaspeți, Cu-a ei ochi numai lumină, Cu obrajii fragii proaspeți. Ș-au pornit frumoasă nuntă De sărea până și ... uită-n fundu-i luminos Și în lună își dizbracă Corpul ei așa frumos. Luna parcă se roșește De amor și de mirare, Numai lacul o privește, Rămâind în nemișcare. Este albă ca zăpada, Iară păru-i stă să cadă La călcâiu-i rotunzit, Cine oare-ar fi s-

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

... rață fug de la cloșcă și-i dau târcoale căscând ciocurile lacom. — Și ce socotești d-ta, leliță, c-aici adică să nu fie nici o potriveală? Ce, dumitale ți-ar părea rău ca să facem din două curți una, din două mese una mai mare, și lighioile noastre, toate la ... cârcă și cu altul în troacă, și bunico, încoa, bunico, încolo, mai înțelegi, capule, dacă-ți dă mâna! — Să dea Dumnezeu! — Că de-o lege suntem, doar n-o să ne legăm pe pricopseală cu greci, cu bulgăroi, cu turci și cu hantătari. — Ferească Dumnezeu, cumătră! Într-o zi, ca niciodată, mama Ghira, după așa vorbă bună, o aduse cam în sfârcul biciului, fără vrun gând rău: — Leliță Iano, da' ce-ai pățit să lași pe peretele alb ca laptele o pată de pământ galben? Nițel var stins, nițel nisip cernut, nu e a treabă. Că și casa, ca și noi, are obraz. Ce ... ca dânsa, mă învârteam într-un călcâi; nici un lucru nu se clintea din locul lui. Pe dinăuntru odăile ca paharele, pe-afară curtea ca ...

 

Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act

... ce ești așa de zborșit? TERINTE: Pentru ce? — Pentru tine, dacă vrei s-o știi! MIRON: Pentru mine? Mări ce spui? TERINTE: Așa s-o știi, pentru tine, sărmane omule! Am văzut ieri pe cuconașu vorbind cu Domnica, și ea unde-l asculta, și unde-i râdea... MIRON: Nevasta mea ... sunteți buni de legat la gard! DOMNICA: Nătărăi, fa, și nătângi, nătângi! VOCHIȚA: Cei mai gingași se arată Pană nu-s căsătoriți, Dar cum s-o-nsurat, îndată Să și fac nesuferiți. Dragostea lor acea vie Nicidecum n-o mai simțim, Ei hârbareți vor să fie, Noi credință să păzim. DOMNICA: Zău, bine zici, cumătră. VOCHIȚA: Da ce să facem noi, spune? DOMNICA: Ei ... asta nu va să zică nimic. Domnico! Domnico! Da nu-i să vii acu? DOMNICA: Dar ce-ai pățit az! Ce este? MIRON: Ia, Domnico, o să ne ducem la târg cu cumătru... DOMNICA: Cum? te duci și mă lași? Nu știi, bădicuță, că nu pot șidea un ceas far' dumneta ... meu să vie să șeadă toată vara aice? Zău, dacă n-ar mai fi Vochița și Domnica m-aș usca pe picioare. TERINTE: Auzi tu? o zis Domnica. MIRON: Ba ...

 

Alexandru Vlahuță - Tot alte vremi...

... au așternut. Din ce în ce mai rar, Icoane șterse din trecut Încet și trist răsar. În urma mea s-a-ntunecat, Cum nici n-aș fi trăit... Mai clare-s câte le-am visat Și-n cărți le-am fost citit. Și de-ar fi fost să nu ... știu, De mult puteam să mor Un beduin într-un pustiu, Sub lună călător. Dar chipul tău în veci mi-a stat Ca o lumină-n gând. Și ani întregi te-am așteptat, De-atâta dor plângând. Căci singura-mi iubire-ai fost Și singurul meu vis, Ce-n ... n zadar. Tu însă te-ai înduioșat Și mâna mi-ai întins, De tine m-am alăturat Și-n brațe te-am cuprins. De-acum nici voi să mai ascult La glasurile din trecut. Ființa mea cea de demult În noapte s-a pierdut. În urmă stă un larg ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... îi trebuia acumulare de imagini, pentru a da substanță cât mai densă unui acord de tonuri afective, pentru a înscrie cu o apă tare cât mai concentrată sentimentul irealului. O poemă nu e o expunere coerentă de teoria cunoașterii. Judicios încheie Călinescu: cunoștințele de mai târziu și poate chiar înrâuririle, pe care nu suntem în stare să le dovedim ... întăresc destul acest fapt pe care-l arătase, din capul locului, textul poeziilor publicate. Însă filozofia teoretică a fost pentru dânsul, pe de o parte, izvor de imagini; fundament pentru o morală și o politică, pe de altă parte. Fără interes, desigur, nu este o cercetare atât de minuțios lucrată ca a dlui Al. Dima, a urmelor de idei și terminologie hegeliană la Eminescu (în Viața ... această minciună se incarnează în liberali, în greco-bulgărime, hibrizii sterpi și pernicioși, ființe dezagregate și căzute într-un individualism distrugător de state; sau, cu o frapantă formulă de spirit regional moldovean: masa Caradalelor, pe care moldovenii din eroare o numesc munteni. Ia un băiat de bulgar, trimite-l la Paris și rezultatul chimic e un june român. Acestei pături suprapuse se opune națiunea autentică

 

Vasile Alecsandri - Strigoiul

... Vasile Alecsandri - Strigoiul Strigoiul de Vasile Alecsandri În prăpastia cea mare, Unde vântul cu turbare Suflă trist, înfricoșat, Vezi o cruce dărâmată Ce de vânt e clătinată, Clătinată ne-ncetat? Împrejur iarba nu crește Și pe dânsa nu-și oprește Nici o pasăre-al ei zbor; Că sub dânsa-n orice vreme Cu durere jalnic geme, Geme-un glas îngrozitor. Când e noapte fără stele, Mii de ... acele căi pocite De ți-e calul de bun soi, Că-n mormântul fără pace Și sub cruce-acolo zace, Zace singur un strigoi! * Într-o noapte-ntunecată Dulce șoaptă-namorată Prin văzduh încet zbura. Două umbre sta în vale, Ce, cuprinse-n dulce jale, Amor vecinic își jura. Iar pe ... plânși, cu glas pătruns) Ah! te jur pe sfânta cruce! Stai cu mine, nu te duce... Dar voinicul n-a răspuns; Ci, strângând-o cu-nfocare, După-o dulce sărutare, Repede s-a depărtat Și, sărind cu veselie Pe-al său cal de voinicie, În văzduh s-a afundat ... stăpân și cal! Și-de-atunci în fund s-aude Gemete, blăstemuri crude Care trec pe-al nopții vânt. Și de-atunci ades s-arată ...

 

Vasile Alecsandri - Mezul iernei

... în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așază bolta cerului senină, Unde luna își aprinde farul tainic de lumină. O! tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munții sunt a lui altare, codrii – organe sonoare ... Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă – nici un pas; Dar ce văd?... în raza lunei o

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>