Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAT FIIND CA
Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 1905 pentru DAT FIIND CA.
Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul
... de Alexei Mateevici S-a dus... Luat de mersul vremii încă un an mare prin întâmplările lui a plecat în vecinicie, ca să nu se mai întoarcă. Încet, pe nesimțite, am pășit noi pragul anului vechi. Și iată că acum am intrat în cea dintâi zi a ... mai, când ne-a fost nouă scris să dam cele dintâi semne de trezire și de viață. Să arătăm că nu numai trăim ca un neam de toți uitat și obijduit, topindu-ne în puhoaiele lacrimilor noastre, dar și că suntem vrednici de trăit în rândul celor mai luminate ... minții și ai luminii, care vor birui, în sfârșit, mișelia oamenilor întunecați, ce ne-au apăsat pân-acuma și ne-au pus dop în gură ca să nu grăim despre ce ne doare pe noi. La 24 mai al anului 1906 ni s-a dezlegat gura și noi am ... anul ce a venit acum! Aflându-ne în ușa lui, îi hiritisim pe iubiții noștri cititori, le urăm mulți ani și sănătate. Fie ca mișcarea noastră, pornită în anul ce s-a dus, să se facă în viitor un lucru obștesc, la care să ia parte toți ...
Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul
... Apoi, ce păzești tu alta, dacă nu știi nici macar ceea ce vorbesc muritorii? Să-ți spun eu dară, deși n-am fost în pădure, ca tine: a zis că cine-a mânca boțul cel de mămăligă să zică bodaproste. Zis-ai tu ceva când ai mâncat ... ia-ți tălpășița! — Gata, stăpâne, iaca, pornesc! Atunci dracul dă o raită pe la talpa iadului, să vadă ce lipsește, și apoi iese iute ca scânteia și se tot duce înainte la slujbă, după porunca lui Scaraoschi. Și când pe aproape de casa lui Stan, dracul s-a prefăcut ... ca de opt ani, îmbrăcat cu straie nemțești, și umbla zgribulind pe la poartă. Stan era acasă și chiar atunci luase ceaunul de pe foc, ca ... acățăra pe stâlpul porții, de teama câinilor. Atunci Stan aleargă la poartă, zicând: — Țibă, Hormuz, na, Balan, nea! Zurzan, dați-vă-n lături, cotarle! Da' de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe-aici, spaima câinilor? — De unde să fiu, bădică? Ia, sunt și eu un băiat ... vreau să intru la stăpân. — Să intri la stăpân? d-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun... Cam de câți ani îi ...
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
... a țărilor române de pe harta Europei! Și, cu toate acestea, după grozavul potop strălucește curcubeul reînseninării orizontului românesc! Marea revoluțiune franceză zice popoarelor, ca și Christ lui Lazăr, Sculați-vă ! Numele lui Napoleon, ca în toată lumea, străbate și la Dunărea de Jos! Simțământul național renaște. Tudor Vladimirescu revendică drepturile nu numai ale țării, dar și ale claselor dezmoștenite ... individualitățile sale, lovită în iluziunile sale mai plăcute ; și așa, chiar în capul acelei edițiuni să recomand inimilor lovite de durerile patriei studiul istoriei naționale, ca limanul de mântuire, ca singurul oracol ce ne mai putea spune viitorul? [2] Ei bine, tocmai atuncea, când națiunea renunța chiar la speranță, Francia, Anglia și Italia ridicau mănușa ... și apoi și Anglia, iau sub scutul lor dorințele și trebuințele națiunii române. Și astfel se încheie Convențiunea de la Paris, care, dacă nu ne da Unirea, dară cel puțin ne da mijloacele și putința de a ajunge la realizarea ei! Și așa renașterea României devine o realitate! De la 1859 până la 1864, ce ... și de industrie națională, sistemul metric, zecimal etc. etc. Și mai presus de toate, ruperea Convențiunii de la Paris, încât ea mărginea autonomia țării, și,
Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki
... lac cu panta lină; Creșteau și florile de lotus, și albe flori de iacint, Și lin de tot plutea o barcă, mai mult în umbră ca-n lumină, Și-n barcă, trist, cânta poetul, pișcând din strune de argint. Cântarea lui, înduioșată, era o sfântă rugăciune, Regret adânc ce se ridică ... cu zefirii, prin ritmuri sfinte, cadențate, “M-adorm, și-n somn revăd splendoarea divinei voastre-mpărății. “În zori de zi, când aurora, roșind ca pudica fecioară “Ridică vălul trist al nopții, în glas de păsări mă trezesc; “Mă cheamă blândele izvoare și pomii mândri mă-nconjoară, â ... pleacă fruntea de cucernic Și-n clarul lacului se vede și jos și sus același cer. Krișna răspunde: “Pentru tine am fost mai bun ca un părinte; “Ar zice lumea că din raze în astă lume te-am adus, “Vărsai în sufletul tău roze ce-am smuls din ... nici el n-a fost desăvârșit, Și zise: “Facă-se-a ta voie!â€� întinse-apoi rozalba-i haină: Ușor, ca fulgu-n legănare, pe țărmul apei s-a oprit. Apoi din lotus smulse-o floare, curată floare și plăpândă, Suflă în ea și ...
Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari
... d-ar greși cît de mult, Ei îndreptări nu ascult. Ei în sine socotesc Că la nimic nu greșesc. Nu le place-a fi-ndreptați, Vor a fi tot lăudați. Fac mese mari, cheltuiesc, Chem oaspeți ce-i lingușesc, Să-i aude că-s galanți, Sînt nobili, sînt figuranți : Și cu mesele ce ... făgăduiesc, La nevoi cînd îi găsesc. De loc virtute nu au, Pe minciuni jurămînt dau Cînd au trebi, sînt în nevoi, Supun p-ăi mici ca pe boi ; Li se jur, făgăduiesc Lucruri ce pă ei hrănesc. Le dau nădejdi pîn' la cer, Ori la cîte ei le cer. Le dau ... au uitat. La ei nu e adevăr Nici măcar cît vîrf de păr, Socotind că sînt mai mari, Cu putere și mai tari, Nu poate fi defăimați, De cei mai mici judecați Iar cei mici orice greșesc, Ei degrab-îi osîndesc, Și supunerea ce-o dau, Zic că datorie au, Și ... datorii, De le-a face măcar mii, Surda umblă, ostenesc, Că ei nu le răsplătesc ; În zadar fac voia lor, Că nu pot fi la favor. Ce oaie lup a putut,
... totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră ... Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată? Vai, acele pietre scumpe ochi focoși sub geana serii Credeți voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile țării ... pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca să strige-n gura mare: Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și ... ...
Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă
... o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-abia încape omul, pentru ca să intre în o altă cameră, asemenea întocmai ca cea dintâi. Amândouă sunt zidite pe aceeași linie cu iatacul doamnei . Care a fost menirea acestor tainițe?... Las această întrebare pe seama arheologilor ... Grăbească-se arheologii să o copieze, căci timpul macină. În stânga porții se înșiră niște case mari cu două rânduri, ce par a fi mai moderne; iar de acestea se țin un rând de case vechi, care au o sală lungăreață de o frumoasă arhitectură. Proporțiile sunt bine chibzuite ... este o zidire de formă rotundă, a cărei boltă este o adevărată minune de eleganță și de măiestrie. Lumina o primește pe deasupra ca domnul Panteonului. Ce păcat că acel mic cap-d'operă de arhitectură servea, precum se spune, de bucătărie! Biserica se ridica mai în mijlocul ogrăzii ... Duca-vodă și al familiei sale. Domnul ține în mâna dreaptă planul bisericii. N.B. — Se zice că o parte din dealul Cetățuiei s-ar fi ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini
... Moisi și feciorilor lui Israil grăind: De veți umbla după poruncile mĂ©le și veți păzi lĂ©gea mea și o veți face, vă voi da roao în vrĂ©mea ei, și pământul va da sămănătura sa, și pomii vor da roada sa, și veți mânca în săturare, și veți fi întăriți în țara voastră, și voiu da pace țării voastre și nu veți fi fricoși, și oști și războaie nu vor trece prin țara voastră, și veți goni vrăjmașii voștri, și vor cădea vrăjmașii voștri înaintea voastră; și 5 ... cĂ©le vechi, și bucatele voastre să vor împresura cĂ©le vechi de cĂ©le noao, și voi umbla cu voi și voi îmi veți fi oamenii, iar eu voi fi voao Dumnezeu. Iar de nu mă veți asculta, nici nu veți face poruncile mĂ©le, ci vă veți lepăda de dânsele și nu veți păzi ... acĂ©stea, nu putu răbda, ci făcea multe meșteșuguri și hicleșuguri ca să gonească pre fericitul Nifon din Țara Panoniei, cum și făcu în chip ca acesta, o, vai și amar, că-i zise Radul-vodă dimpreună cu boiarii: "Pasă și ieși din țara noastră, că viața și traiul și învățăturile ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... amor și plăceri, dar daca e adevărat că amorul este un delir care curînd sau mai tîrziu piere împreună cu poeticele impresiuni ce-l înconjoară, ca să dea loc raționamentului, aceasta se întîmplă și lui Paganini, căci într-o frumoasă dimineață părăsi insula Citerii, fără să fie îndemnat la aceasta de ... splendida ei curte. Îl numi virtuozo de cameră și maestru dirigent la orchestul particular al principesei, înrolîndu-l în garda ducală cu rangul de căpitan, ca să poată lua parte la toate solemnitățile curții fără a se viola uzurile timpului de atunci. Contesa de M. S., una din cele ... dete artistului nostru impulsiunea de a inventa noi efecte pe magicul său instrument. Odată promise înamoratei sale că, la primul concert ce va da la curte, îi va da o nouă probă despre ardenta pasiune ce nutrea pentru dînsa. Anunță pentru acel concert o galanterie muzicală intitulată Scene amoroase . Aceea însă ce mișcă curiozitatea ... ani mai nainte avusese cele mai strălucite succese, și anunță darea unei serate muzicale. Dar în seara concertului, cînd vru să iasă în avanscena teatrului ca ...
... cunoaște. — O! tu ești satire din alăturata peștiră. — Ah! răule, tu mă cunoști de pe glas, eu eram să pui rămășag cu tine ca să-ți beu puțintel must ... — O! vino, prietine, că-ți voi da și far de aceea cât îți va trebui. — Dar ce cauți aice? — Astăzi mi-am călcat puțintel must și am venit să mă ... mi-ai zis că sunt cu picioare de capră, și eu te-am ascultat cu mulțămire, nădăjduind că mă voi învrednici vreodată să te sărut ca să stâng para amoriului acĂ© cari mă arde, dar tu de-a purure cumplită, de-a purure surdă la rugăciunile meli ... urmă mângăieri, prefăcându-te în trestii. Te tânguiesc, o, nimfă, jăluiesc ochii tăi acei negri și mari, mă mâhnesc de acĂ© înaltă talie, acel piept ca crinul, mâinile tali aceli albi, pentru cari și Ira te-au zavistuit, ah! aceste toate nădăjduiem să li îmbrățoșăz, să li sărut și să mă ... numai pentru pizma ta, o, Sirinx, numai pentru ca să nu vezi pe Pan fericit, și ai nimerit, o, cumplită nimfă. Iată eu, în loc ca ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
... lui Mahomet păgână Cu vărtute și-în bătaie-adinsă, Dar' au perit acea voinicie, Și tu gemi supusă, Muntenie!... Streinii veniturile-ți pradă, Vându-te ca marfa prin dughiene!... Ci, hoha! Să lăsăm această sfadă!... Văd pe mulți că rădică sprâncene Și mă tem ca necăutând la rangă Să nu-mi puie musa supt fălangă. De care Dumnezieu să ferească!... Însă, doar' vor avea ei minte Ș-or precepe-o ... săi pe loc stătură. ,,Care-i viteaz! (atunci el adaĂșsă) Care-i vrednic armele să poarte, La harț aici cu mine să iasă Cu tocmeală ca după-a lui moarte Armele și calul să rămâie Ca un preț de biruință mie!...". Caută păgânii și-încep a râde De-o nătărie oarbă ca-această Și că-un om sângur drumul le-închide! Ba,-în loc de-a fugi, caută năpastă! Iar' unul ce le mergea-înainte ... lovită, Alta-i întoarsă de-alaltă parte, Cu mult mai amară și cumplită. Cade turcul de grabnica moarte Împresurat și mușcă pământul, Iară viteazul iute ca vântul [10] Calul inimos de frâu apucă, Sare-în oblânc ș-a hărțui-începe. Turcii uimiți ...