Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU FACE NIMIC
Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 745 pentru NU FACE NIMIC.
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... șiruri ea colindă Se uita într-o oglindă Cu un aer curios, Ce-i menită ca să prindă Chipul celui mai frumos. Din oglindă ea nu vede Decât vecinic chipul ei, Dar deodată, mai nu crede, Ce văzură ochii săi? În oglinda fermecată, Dintr-o negură s-arată, Ca-ntr-un vis frumos în somn, O figură minunată Într-o ... mai face-o dat-ocolul Adunării...-i pare cum că Într-un colț ea vede solul Frumuseței, ce-și aruncă Ochii triști, numai văpaie.  Nu știu cum o să vă paie, Zise ea, zâmbind voios, Roșă-n fața ei bălaie, Dar acela-i mai frumos. Când cu degetul l-arată ... S-a făcut din el moroi. De-unde-mi aprindea ciubucul, Se apucă, bată-l cucul, Ca să-mi strice-mpărăția  Și nu pot ca să-l apucu-l, Ori să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns ... Rămâind în nemișcare. Este albă ca zăpada, Iară păru-i stă să cadă La călcâiu-i rotunzit, Cine oare-ar fi s-o vadă, Să nu moară de-ndrăgit? Dar deși pe noaptea toată Peste lanuri luna tace, Arătarea-i luminată Nici o umbră ea nu ...
Grigore Alexandrescu - Șoarecele și pisica
... pe chir Pisicovici, Cotoi care avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gătit Se o ia la picior, nu e de îndoit. Dar smeritul cotoi, cu ochii în pămînt, Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfînt, Începu a striga: â ... ești de scump, o știe Dumnezeu! Cunosc ce răutăți v-au făcut frații mei, Și că aveți cuvînt să vă plîngeți de ei; Dar eu nu sînt cum crezi; căci chiar asupra lor Veneam să vă slujesc, de vreți un ajutor. Eu carne nu mănînc; ba încă socotesc, De va vrea Dumnezeu, să mă călugăresc.“ La ast frumos cuvînt, Raton înduplecat, Văzînd că Dumnezeu de martur e ... le dă. Să fi văzut la ei jocuri și veselii! Căci șoarecii cred mult la fisionomii, Ș-a acestui străin atîta de cinstit Nu le înfățișa nimic de bănuit. Dar într-o zi, cînd toți îi deteră un bal, După ce refuză și limbi, și cașcaval, Zicînd că e în post și ...
... oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul ... mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară, Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată Ca atâtea ... Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii. Ei sunt mari și tari, și nu au nici rușine, nici sfială Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari ... ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca să strige-n gura mare: Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai, de-ar fi ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... la alții, sau pomenire măcară să află ca o povață, făcându-se și ca o luminare arătându-se, ca să se poată ajuta cel ce nu știe de la cel ce știe și cĂ©le din întunĂ©rec să iasă la lumină. Că nici unul în lume nu iaste carele den sine numai să știe și nici unul nu au aflat nimic, pănă când n-au fost de altul învățat. Nici nimeni nu să poate domiri de nici un lucru, de nu mai nainte au au văzut, au au auzit, sau au cetit și de nu ca acĂ©lea, asĂ©mene ca acĂ©lea, măcar cât de puțin, și de nu același adevăr și de lucru ce poftește neștine, au zis, sau au scrisu, măcar cât de puțin și de altele, ca numai să se poată ... iaste a le ști, pentru ca să putem și traiul vieții noastre a tocmi. Cum Nafclir în prologul Hronografului lui, ce face, zice: că frumos lucru iaste den greșalele altora să tocmim viața noastră și nu ce alții au făcut să cercăm, ci ce bine făcut va fi, noi a urma să ne punem înainte. Și trebuie să știm ...
Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași
... Prin toate aceste întâmplări el păstrează undeva pecetea capitaliei; el nu-i încă iașan, dar nu mai este provincial; prin urmare, cum s-ar zice, nu-i nici copou, nici ogar. Asemene acel ce are mai mult duh decât șase capitaliști de rangul lui nu poate fi numit provincial. Geniul nu este lipit locului; el zboară peste deșărtăciunile și dobitociile ținuturilor; mintea sa îl face locuitor al lumii civilizate și, orișiunde se înfățoșează, are drit de împământenire. Cinovnicii ocârmuirii, socotind de la ispravnic și până la slujitor, n-ar merita ... pot fi provinciali. Cum zicea Sertorius: "Rome n-est plus dans Rome, elle est toute oů je suis". Așa și d-lor pot zice: Iașii nu mai sunt în Iași, ci sunt unde suntem noi. Asemene nu putem da titlu de provincial boierului ținutaș, care vine în Iași cu caretă și cu doisprezece cai de poștă la dânsa. Atâta putem face; căci cu opt cai cine nu merge astăzi la drum, când cu patru cai merg atâția în Iași la plimbare. Toți perucherii, toți bacalii la drum își iartă astăzi cheltuiala de ... l întreabă de n-are marfă cu dânsul. Minunat de o asemene întrebare care-i dovedește că oamenii il socot de bacal sau brașovean, el ...
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul
... toată, Lui sînt gata spre slujire, Și rai are iar gătire. Să petreacă mult trufos, Dăcît hirea mai norocos, Ar fi vrînd și altu lecaș, Nu ști unde, foarte vrăjmaș, Iadu numit pă nume bun. Unde pă cel ce nu dă pun. Omul face și preface, Ce glagole și ce tace. Acu-i zice fericitul, Dar dă-l știi, zi-i ticăitul. El în cap e plin dă fum ... cum. Inima sa, tot rugină, Care-l roade p-a sa vină. El, ce are nu-i ce-i place, Pofta-i crește, nu-i dă pace, Or el ceva ce dorește : Cu sudoare să strădește Mii dă ani să n-aibă voie De-a trăi fără ... acolea. Iar mîndria frumoasă, E la dînsul tot dă casă. Iată multu fericitu Și decît bou, mai cinstitu. Dar boabele fără seamă, Că-i mărețu nu bag seamă, Brînci lui dau fără dă veste Și lui spun prea rea poveste. El ce zice că-i iconit, Asemenea și nimerit. Ca ființa ... Să curmeze în lăudat. El dă va vrea a fi ticnit, Va viețui mai nemîhnit. Părăsească dășărtăciuni, Tresuri și mult minciuni. Gură cască ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean
... Și nevrednic să iau urma unui mare mucenic. Cred cu tine că talentul ne e din cer dăruit, Că e foc care se stinge dacă nu va fi hrănit. Și de am o zi mai lină, un ceas bun de întâlnesc, Cu plăcere a-l aprinde, a-i ... curge ne-ncetat. Acel râu trece pe-o vale, pe câmpie, pintre flori, Iar prin relele vieții e mai greu să te strecori: Prozaice umilințe nu pot a le înfrunta. Tu vezi vremile de astăzi. Te-ntreb dacă muza ta, Poftită la tribunale, ar merge să dea cuvânt, Să ... judecător Că îl vezi câteodată cu puf alb pe botișor, Că în cumpăna dreptății cașul el l-a cumpănit, Până ce prigonitorii cu nimic s-au pomenit? La voi sunt mai domoli oameni, ei nu s-ating de nimic: Aicea dau de nevoie, orice mă încerc să zic. De voi să cânt eroismul bunilor noștri strămoși, Aud o sută de glasuri: "Ce? noi suntem ... vreun amploaiat cinstit, "A! îmi zic de pe de lături, pe noi acum te-ai pornit? Lăudând faptele bune, arăți, și învederat, Că
Dimitrie Anghel - Fata din dafin
... din Dafin ne era dor nouă, și cîte nopți n-au crescut și au scăzut deasupra capetelor noastre. Imensul mister ce învăluie lumea plantelor cîte nu ne-a spus nouă ! Toată poezia aceea semănată așa de darnic, toată simfonia viorie de semitonuri, unde nimic nu rănește ochiul, toată lumea de vis care îndulcește decorurile, cît de mult nu ne-au desfătat ! Căci numai noaptea știe, pe unde trece cu dulcea ei estompă, să șteargă marginea realului și să ne unească cu nemărginirea... Numai ... căutat pe frumoasa fată bălaie cu ochii albaștri, dacă n-am mai bătut cu mînele mele de copil în lemnul răsunător al dafinului bătrîn, dacă nu m-am mai înfiorat de apele ploilor ce priveau adunate în scorburi ca niște ochi misterioși, dacă n-am mai tresărit de suspinul acela adînc ... unui suflet din trunchiul străvechi, totuși ochii albaștri ai dulcei fantasme visate i-am așteptat, căutîndu-i de atunci pretutindeni în lume... Dacă dafinul bătrîn nu și-a deschis inima să-mi arate comoara lui, comoara întreagă de poezie a nopților pe care le-am pierdut privind ...
Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte
... Cu aceasta nu voim a zice că antreprenorii de atunci își îndeplineau datoria cu conștiință și mai bine decît comitetul teatral de astăzi; nu, nicidecum, voim numai a arăta că acei antreprenori cel puțin cunoșteau mai bine valoarea muzicală și dramatică a operilor ce reprezentau ... de la opera La Donna del’ Lago și alte compozițiuni remarcabile ieșite din pana autorului lui Guglielmo Tell . Iată și critica sau aprețierea ce putem face reprezentării acestei opere cu artiștii de acum: Partițiunea de primo tenore (contele d’Almaviva), care prin dificultățile ei de tot fel a spăimîntat ... fost susținută binișor de domnul Steller, dar n-a escelat într-însa [1] Doamna Guerrabella, privită din punctul de vedere al esecutărei iar nu al vocei, a fost admirabilă și putem zice fără temere că, din toți domnii artiști chemați a interpreta capul d-operă ... cîntare al muzicei acestui mare compozitor. Am observat cu o mare plăcere că gentila noastră cantatrice s-a convins că ceea ce o face să piarză mult în opinia publicului este asprimea timbrului vocei sale și de aceea se silește cît poate a-l îndulci. În celebra ...
Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel)
... Amintindu-se figura lui și cercetîndu-i-se opera, povești vor umbla desigur, viață matusalemică îi vor dărui unii, puteri supraomenești, alții, căci altfel nici nu s-ar putea înțelege, dacă nu l-ai fi cunoscut și nu l-ai fi văzut cum lucrează, cînd ar fi putut să cristalizeze atîta muncă. Povești vor umbla desigur, ca de alt rege asirian se va ... s-a atribuit mai tîrziu, ci cu vorbe domoale și liniștitoare a povățuit pe toți să se întoarne acasă. Elocvența însă nu cunoaște frîu și elanurilor tinere nu li se poate pune zăbală... A venit însă și vremea răsplatei, și multele guri rele au tăcut, nămolul de tină s-a ... micimei lor, multe gesturi stînjenite am văzut ca și cum afirmau că întîmplarea i-a adus acolo și că ei n-au făcut nimic pentru aceasta. Mulți aveau aerul de a-și cere iertare. Exemplul energiei și al muncei neobosite intrase și acolo, suflul marilor isprăvi rătăcea ... urît de oameni și de documente se coboară în lumea lor și se desfată zilnic, plivindu-le de buruiana rea, ce le năpădește, regretînd că nu poate
Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea
... de i-a pârâit jețul, a holbat ochii la el și le-a zbierat așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile lor; toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor; pe care-l întrebi de ce ... rămânând să te aperi de toate relele cum ăi putea și cum te-o tăia capul... înțelesu-m-ai, puiule? Ce să mai zică puiul? Nu mai încăpea câr-mâr; că Dardarot, cât îi vorbise, nu-l slăbise din gheară. - Înțeles, întunecimea-ta! - Apoi, dac-ai înțeles, puiule dragă, ce mai stai? - Dacă nu-mi dai drumul de ureche... Mare haz a făcut împăratul de vorba asta, și zice râzând: -Pt! să nu te deochi! Și l-a stupit pe mititelul în vârful nasului. Pe urmă, i-a lăsat urechea și, fără să mai ... ...