Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SA NU
Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 922 pentru CA SA NU.
... ajunge și la măsuță, drept deasupra ceaslovului. Se lasă ușoară, zbârnâind mulțumită, pe foaia unsuroasă, pe ale căreia colțuri de sus picăturile de ceară stau ca niște peceți. E doar obișnuită cu cărțile bisericești; nu o dată ieșise sătulă din biserica de peste drum. E atâta hrană pe foile îngroșate parcă de urmele degetelor tăvălite prin grâul dulce al colivelor ... un dascăl, căruia îi rămaseră pe barbă, lângă buze, un fir de grâu uns cu miere. Până ce n-a gustat din miere, nu s-a lăsat; dar bietului om i-a ieșit sufletul alungând-o. Acum s-a săturat; se suie binișor ... le freacă unul de altul, ca și cum ar ascuți două cuțite; apoi, leneșă, ațipește. În clipa aceasta ușa se deschide dintr-o dată. Sfinția-sa, Popa Gheorghe, intră supărat, aprins la față, răsuflând din greu. A făcut slujba, la biserică, s-a abătut pe la Petru ... Apoi își aruncă ochii pe masă și se supără și mai rău. Până și cărțile mi le-au vrăfuit! Repede, cu o mișcare iute, sfinția-sa ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... mă cheamă și mă întreabă: Ai citit pe TĂ©lĂ©mac? Da, în școală: Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d Ulysse, dans sa douleur... . Mă, fraza asta o știe pe de rost orice găgăuță. Dar chiar dacă l-ai citit în liceu, nu l-ai înțeles. Să citești pe TĂ©lĂ©mac după ce vei împlini 40 de ani. Eu abia acum îl pricep. Mai am de citit ... cuvânt impropriu sau o întorsătură de frază neîngăduită. Când public cea mai mică nuvelă sau schiță ușoară, ironia posibilă a cititorilor de mâine nu mă lasă noaptea să dorm. Nu vezi tu că eu sunt călăul tipografilor? Când tipăresc un articol, stau toată noaptea pe capul lor și le cer douăzeci de corecturi. Numai cu ... toate ție, Doar tu fiorul să le știi Tu, ce c-o zestre o să vii Necunoscuta mea soției. Bineînțeles, după aceste versuri interesante, logodna nu s-a mai făcut. Înainte să rup firul acestor amintiri, vă cer voie să povestesc o întâmplare intimă din viața și familia marelui ... ...
Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie
... putea să facă la mulți aceeași întrebare, n-are curajul nici a deschide gura, fiind sigur că ar auzi drept răspuns că scrisul nu este treaba lor. Dar ca să mă întorc de unde plecasem, ideea de a face o carte mă umplu de fiori: sperând însă că judecătorii se vor fi ... mine, adică dezgust și cutremur. Acasă mă gândii serios la datoria ce îmi dovediseră că am; dar că să înșel speranța unora care așteptau versuri, ca să evit bănuielile altora, care nu prea cred adevărurile poeziei (cu toate că proza este asemenea de minciunoasă, cu osebire numai că minciunile celei dintâi mângâie inima și înalță sufletul, iar ... cuget de știință, iar eu ca simplu privitor al naturii sălbatice și admirator al eroilor care au zidit acele sfinte locașuri. Până a nu pleca, am găsit de cuviință să ne înarmăm cu ceva recomandații, neapărat trebuincioase ca să călătorească cineva în țară la noi, și ne-am adresat pentru aceasta la dl V., de a căruia bunăvoință ne credeam siguri ... lighioane de purici ne-au muncit toată noaptea: socoteam că Decebal și oștirea lui, ce credea la metemsicoz, au înviat negreșit sub forma acelor insecte, ...
George Coșbuc - Iarna pe uliță
... pe-ncăierate puși; Cei mai mici, de foame-aduși, Se scâncesc și plâng grămadă Pe la uși. Colo-n colț acum răsare Un copil, al nu știu cui, Largi de-un cot sunt pașii lui, Iar el mic, căci pe cărare Parcă nu-i. Haina-i măturând pământul Și-o târăște-abia, abia: Cinci ca el încap în ea, Să mai bată, soro, vântul Dac-o vrea! El e sol precum se vede, Mă-sa l-a trimis în sat, Vezi de-aceea-i încruntat, Și s-avântă, și se crede Că-i bărbat; Cade-n brânci și ... cu paie Focul când e-n clăi cu fân, Și-apoi zici că ești român! Biata bab-a-ntrat în laie La stăpân. Ca pe-o bufniț-o-nconjoară Și-o petrec cu chiu cu vai, Și se țin de dânsa scai, Plină-i strâmta ulicioară De alai. Nu ... ntruna Mai cu zor. Baba și-a uitat învățul: Bate,-njură, dă din mâini: Dracilor, sânteți păgâni? Maica mea! Să stai cu bățul Ca la câini! Și cu bățul se-nvârtește Ca
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei ... luxuÂlui, pe care îl dorește până la nebunie, fiind gata de a săvârși orice crimă josnică. Dar în acea ardoare ele cad ca să nu se mai scoale. Procentele acestora covârșesc pe a femeilor productive. Iată dar chestia înmulțirii în privința poporului de rând! Vine treapta înaltă a ... femeilor se zdruncină în privința productivă, adăugând la aceasta viața păcătoasă a bărbaților molipsiți și storși de toată puterea. În privința fiziologică poligamia nu este atât de productivă ca monogamia, și francezii mai că covârșesc poligamia privileÂgiată a Asiei prin poligamia ascunsă în localuri tăinuite până și în ospiciile privilegiate, în ... Acel tânăr era sfetnicul, oracolul și nu o dată amantul clientei sale. Afară de aceea fiecare damă de modă poseda un sclav, de care nime
Vasile Alecsandri - Deșteptarea României
... voi ce stați în nemișcare, N-auziți prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce s-nalță pân' la ceruri din a lumei deșteptare, Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor? Nu simțiti inima voastră că tresare și se bate? Nu simțiți peptul vostru un dor sfânt și românesc La cel glas de înviere, la cel glas de libertate Ce pătrunde și răzbate Orice suflet omenesc ... bărbăție, Ziua vieței a sosit! Libertatea-n fața lumei a aprins un mândru soare, Ș-acum neamurile toate cătră dânsul ațintesc Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare Se cerc vesek ca să zboare Cătră soarele ceresc! Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator? Numai tu ... ce calcă tirania sub picioare! Care vede-n a lui țară libertatea renviind, Fericit, măreț acela care sub un falnic soare Pentru patria sa moare, Nemurire moștenind. Note ↑ Această poezie nu a fost publicată în ediția I a Doinelor , fiindcă volumul, tipărit la Paris, avea a trece prin Austria pentru ...
Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia
... moartea ce poate fi pentru mine, Abia zorile răvarsă și doresc să asfințească, Abia noaptea înnegrește și vroi zori să să ivească, Căci cu nimic nu să-mpacă într-a sa nemulțămire Sufletul meu, ticălosul, ce-i pururea în clătire. Ah, și acum să să împace, cum să rabde, vai de dînsul, Cînd îl înec pe ... cînd vrodinioară pe-acolo, din întîmplare, Vei trece și vei cunoaște, ah, cît te-am dorit de tare ! Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară, Ca doar oi uita de groază dorul care mă omoară. Dar în zădar, că durerea merge și vine cu mine, Gîndul meu nu să abate cîtu-i un chic de la tine. A nopților întuneric nu mă îngrozăște nimică, Groaza mea îi numai una, tu o știi, că mori de frică Nu cumva din nevedere sau din ciuda depărtării, Dup-atîta pătimire, să mă dai și tu uitării. Ah, la o așa-ntîmplare, tu știi, fără îndoială ... zice : „Amoriu să răstignește !â€� Toate-mi par acum schimbate, toate-mi par a fi urîte, De desfătările lumii poftele mele lipsîte, Nu mai au nici o plăcere,
Alexei Mateevici - Cina cea de taină (IKP)
... Alexei Mateevici - Cina cea de taină (IKP) La cina Sa Hristos ședea De ucenici înconjurat, Și greaua soartă prevedea Ce avea degrabă de răbdat... Adâncă liniște și pace În taina Lui netulburată; Orașul și Sinodul ... vânzător, Și pentru groaznica Lui soartă. A blândului Mântuitor Priviri de foc făcea să ardă... Era atunci frumos nespus Mântuitorul Iisus, Când fruntea Sa în jos plecând, A zis încet, c-un tainic gând El proroceștile cuvinte: ,,De-aicea unul Mă va vinde." Din răsăritul ce ardea ... serii... Cu ucenicii săi ședea În pacea sfântă a cămării Din muntele Sion — Hristos. Mâhnit, cu glasul tânguios, Rostea amara prorocire: ,,Sionul nu se va aprinde De arderea luminii vie A dimineții luminoase, Cu mâna sa cea păcătoasă Un ucenic de-ai Mei M-a vinde!" Și toți de scârbă s-au umplut De-acest cuvânt dumnezeiesc, Și toți ... rând a ști au vrut Pe vânzătorul mișelesc. Și mințile s-au tulburat Și toți pe rând au întrebat, Cu frică și cu tremurare: ,,Nu eu? Nu
Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur
... harpa lui de bard Epopeea strălucită curge falnică și clară, Întrecându-se-n căldură cu privirile ce-i ard. ,,Sub Ateș căzut în cursă, maiestatea-sa se luptă, Părăsit de toți oștenii și aproape-nconjurat, Brațu-i ager se înmoaie, spada sa e-n două ruptă, Dar pe barbari să-i înfrângă sau să moară, a jurat. Șetasar ce-i stă-mpotrivă, de prisos i ... ce urcă licărind de-năbușeală Pe monarc îl urmărește cu sălbatice răcniri. Tarekenas — l-acest nume se întoarce fiecare Către oaspetele tânăr mai frumos ca zeul Ra -- Vede-al regelui pericol, și sub două mii de care Uruind pe roți de-aramă face câmpu-a tremura. Un torent ... peste stavili Nu s-asvârle printre pietre cu asalt mai mugitor, Iar un fulger cât de aprig îndrumat de nalte pravili Între nori când izbucnește nu e-atât de-asurzitor. De sub roți, de sub copite, de sub spada ce se frânge Printre coaste sfărâmate unde fierul s-a vârât ... leșuri umple câmpul mohorât. Șetasar, Șirab, Patasa, peste câmpii păduratici, Căutându-și mântuirea, fug de panică cuprinși, Și Ramses, oprindu-și caii, dintre-oștenii asiatici ...
... Nici că se mai mângâia! Apoi, mări, se-ndrăcea, Colea-n vale se ducea, O falangă-n drum scotea, [3] Pe drumeți pe toți bătea Ca să-i spuie de știa Dacă-n lume cunoștea Alt fugar ca vânăta, Să-i se dreagă inima. Când la urma tuturor, Iat-un biet de cerșetor. [4] În spinare cu desag Și în mână c-un ... mi-l lega Și-l bătea și tot striga: ,,Măi sărace, sărăcilă, De când umbli cerând milă, Văzut-ai în calea ta Vreun cal bun ca vânăta?" ,,Stăi, jupâne, nu mai da, Că ți-oi spune tot ce știu. Eu cunosc un bidiviu La cel pașă din Măcin [5] Care bea rachiu și vin!" [6 ... Și-n casă buluc intrau, [11] Iară sora lui Ghemiș Punea salbă și beniș Și-ntre turci se arăta Și din gură cuvânta: ,,Turcilor, spahiilor, Nu dați vânt săbiilor Pân-a nu mă plăti eu De Ghemiș, fratele meu, Cu o palmă ce mi-a dat Când bărbatul m-a luat." Bună palmă ... din cele mai vechi și mai sfânt păzite la români. Când sosește un străin pe pragul casei unui om, el zice până a
Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
... și ceru doi cai pentru frații cei mari și o iapă pentru Țugulea. Frate-său îi dete bucuros, mai cu seamă de milă pentru Țugulea, ca să poată umbla și el. Nu mai putură de bucurie frații când le aduse mă-sa caii. Țugulea nu se putea mângâia pentru că era olog și nu știa cum să facă să se înzdrăvenească. După câteva zile Țugulea zise că ar dori să meargă și el cu frații lui la vânătoare. Râseră ... niște sânge negru ca păcura. Frații se mirară de aceasta. Apoi, încălecând ei, porniră. Merseră ce merseră și dete peste o livede cu pruni. Țugulea nu lasă pe fratele cel mijlociu să ia prune, ci făcu ca și la vie, și din prunii tăiați curse iară sânge. După ce mei merse, dete peste o fântână. El știa că prin acea pădure nu ... fraților, de vedeți ce este, că nu știu ce mă dogorește. - Ce să fie! răspunseră frații uitându-se, iacă un norișor roșu, vine după noi ca vântul. - Aia este zmeoaica bătrână, măi, zise el. Vine după mine. Voi împrăștiați-vă care încotro și vă duceți acasă, ca să ...