Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FOARTE BUN !
Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 613 pentru FOARTE BUN !.
Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei
... El este care merge drept la folos; învățătura lui este aceea a omului, și scoposul lui este de a face mii bun, mai drept și mai fericit. Solii ambarcarisiți pentru Atena, s-au dus să vadă pe Solon și, numindu-l cel mai înțelept dintre înțelepți, ei ... mă vinzi? Ce nu mă lași să mă duc? — Și unde te vei duce, mică nebună? Care este stăpânul care va fi așa de bun și așa de milostiv ca mine? — Ce bunătate, ce milă— care nu-mi lași cea mai mică slobozenie? — Și știți voi, au urmat ... vor avea în capul lor un om isteț și statornic, care să-i știe povățui, că acest om va fi el. — Iată un nebun foarte hotărât, au zis solii. — Și foarte primejdios, au urmat Solon. El are, după cum v-am mai spus, meșteșugul de a linguși obștea, și acesta este meșteșugul de a ...
Petre Ispirescu - Zâna munților
... Petre Ispirescu - Zâna munţilor Zâna munților de Petre Ispirescu A fost odată etc. A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărățiile de prinprejurul împărăției sale îi cerea sfaturi: atâta era de drept și înțelept. Când se isca sfadă între dânșii, la acest împărat ... în cale, întinse arcul și dete cu o săgeată. El se miră prea mult cum de nu o putu omorî el, care era așa de bun vânător, ci o răni puțin în aripă, care, așa rănită, se duse de nu o mai văzu. Cum se duse turturica, simți, nu știu cum ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor
... și vrĂ©dnici; iar mai vârtos au datorie să păzească pre norodul său de armele și de stricăciunile vrăjmașilor, care lucru și datorie domnul Hristos foarte din destul l-au săvârșit. Căci noi, fiind ocoliț de 5 vrășmaș, nebiruiț, carii stau de-a pururea împotrivă și ne aducea la ...
Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin
... antisocială. Bărbatul, din contra... Dar cine nu știe că, în genere, bărbatul e socotit de femeie ca ,,un dușman al casei". El are sentimentul casnic foarte slab, iar sentimentul social foarte dezvoltat. Un bărbat pune de multe ori interesele comunității mai presus de ale familiei. 18. Generozitatea e o însușire eminamente bărbătească, ca și iertarea și ... Critica rațiunii pure , dar pentru că inteligența sau, mai exact, finețea intelectuală a femeii este un semn de delicatețe sufletească și organică, lucru foarte plăcut bărbatului și pentru că, în momentele când ,,omne animal" etc., e mai bine să poți discuta cu femeia ,,fină" despre valută, decât să n ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... om nu mare la stat, însă întreg, drept, viteaz și meșter la războaie... și era mare jale Și plâns în norod pentru, pederea acestui domn bun. Vornicul Ureche, La viața lui Ștefan cel Mare Ciocârlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba, Plugariul cu hărnicie ... și prădători S-aduci jale în locașul unor pacinici muncitori! Nu purta grijă! cu dânșii curând te vei întâlni Și amar îți vei da seama, foarte greu te-i răfui. Dumnezeu mult milostivul nu gândi că te-a lăsa Să sfâșii cu-a ta turbare credincioasă turma ...
Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă
... mult, prin Constituția din 1866). Aceasta este generalitatea... Mai este însă, din nenorocire, și o altă generalitate. Dintre propietarii mari și chiar dintre cei mijlocii, foarte puțini își cultivă singuri domeniile; cei mai mulți, foarte mulți, și le arendează în bloc la cine dă mai mult. Particularii fac arendările pe cale de contract între particulari; iar Statul și fundațiunile, pe ...
Vasile Alecsandri - Chirița în provincie
... Ține calu... ȘARL (apropiindu-se de Chirița): Madam cocona... sari în brați a me. CHIRIȚA (cochetând): În brațele d-tale, monsiu Șarlă?... Ești foarte galant... însă mă tem... ȘARL: O! non te tem... că sunt vurtos. CHIRIȚA: Nu de-aceea... că și eu îs ușurică ca o pană; dar ...
... facă cercetare, să le arate el celor cu pricina, care supăraseră pe doctor. În urmă Bughea își luă sidila, dădu flăcăilor ziua bună și plecă, foarte vesel, la cumătrul său, popa Eftimie. Când ajunse, îi sărută mâna, îi dădu cașul și-i povesti, de-a fir-a-părul ...
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... vrea vreodată să-l dobândesc, O fericire alta mai mare Nu pot pe lume să mai doresc. Ah! lânga dânsul ar fi un trai Mai bun, mai dulce decât în rai! ARGHIRIȚA (apărând) Sărmănică, sărmănică!... ZULNIA Mătușica? ARGHIRIȚA N-am bucurie, te-am pierdut. Acum înțeleg eu fantasiile tale, cura d ...
Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... vrea vreodată să-l dobândesc, O fericire alta mai mare Nu pot pe lume să mai doresc. Ah! lânga dânsul ar fi un trai Mai bun, mai dulce decât în rai! ARGHIRIȚA (apărând) Sărmănică, sărmănică!... ZULNIA Mătușica? ARGHIRIȚA N-am bucurie, te-am pierdut. Acum înțeleg eu fantasiile tale, cura d ...
Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei
Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei Trei zile din istoria Moldaviei de Mihail Kogălniceanu I - 25 februarie 1777 Und so kam doch wieder ein Fleck von Europa von einer willkĂ¼hrlichen und aussagenden Herrschaft unter eine ordentliche, beglĂ¼ckende, erhaltende schĂ¼tzende Regierung. . La 25 februarie 1777, Poarta Otomană, uitând aceea ce cu 78 ani înainte, la 26 ianuarie 1699, la congresul de Karloveț, răspunsese solilor poloni care cereau Moldavia: "cum că țara Moldovii nu poate să le o dea să le fie lor podană, fiindcă este volnică și turcilor este închinată, iară nu cu sabia luată" [1], au iscălit după mijlocirea baronului Tugut, c. c. internunțiu la Constantinopol, diploma prin care Bucovina se da Austriei. Atunce ținutul Cernăuților, jumătate din ținutul Sucevei, cu vechea capitalie a Moldaviei, Câmpulung cu administrația sa cea republicană, episcopia Rădăuților, mănăstirile Putna, Sucevița, Solca, Voronețul și alte atâte locașuri sfinte, toate zidite, împodobite și înzestrate de vechii și vitejii noștri domni, s-au dezlipit de Principat. Atunce Bucovina, adică 178 mile pătrate de pamânt strămoșesc, trei târguri și două sute cincizeci sate primiră o stăpânire străină; atunce șaptezeci mii moldoveni fură siliți a îmbrățoșa o altă naționalitate decât ...