Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NU MAI ȘTI CE SĂ FACĂ

 Rezultatele 481 - 490 din aproximativ 1281 pentru NU MAI ȘTI CE SĂ FACĂ.

Anton Pann - Cîinile

... le fac grămadă, Ci au rămas sup zăpadă. Numai -cu te-mi da din masă Puteam -mi zidesc o casă, Că după cum mi pare Nu trebuie așa mare, Uite-mi capul, uite-mi coada, Mai sa-mpreună cu noada. Dar lasă, d-acu nainte Patima mă-nvață minte, Cum va sosi vara-ndată, Precum a mai fost odată, S-apuc strîng oase goale, Țot ciolane de rasoale. Și cînd le roz, -mi zic mie: Mă! vezi, iconomie, Nu roade peste măsură, Mai oprește de la gură Și îți și tu o casă, Știi că la iarnă îți pasă. Apoi după ce-mi voi face, Vie gerul cît îi place." Așa cîinele sirmanul Făcîndu-și, cum am zis, planul, Dacă sosi primăvara, După aceea și vara, Începe oase s-adune ... toat-a mea-ntregime? Aș! o -mi mai fac eu casă, -ncep zidesc, or lasă, Că iarna trecută-mi pare Nu era frig așa tare. Cum va fi fost nu țiu minte, Voi vedea d-acu nainte." Ș-aceasta zicînd în sine, S-a pus

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

... n-a simțit nimicnicia omului în fața uriașilor Alpi cu piscuri de nea, cu brâul de verdeață întunecoasă, ca un simbol de nelămurit? Mai mult, noi, oameni fericiți, abia răsăriți la fața pământului, ne-am dus ne plimbăm trândăvia ori nefericirile până și prin pădurile feciorelnice ale Lumii Nouă; și după ce am străbătut o parte a lumii, după se am grămădit atâtea nume de orașe și atâtea poziții geografice, numai țara noastră nu ne-o cunoaștem, țara noastră, care, după gazeta zilei, ar fi măsurând 500 de mile pătrate. De ce oare? Ca moldovan ce mă aflu și pentru amorul meu propriu, n-aș vrea fiu și eu cuprins în dezlegarea problemei puse... S-ar putea oare fie cineva așa de nedrept și spuie ori creadă că Moldova ar fi un ținut de stepă, în care soarele se trudește în zări fără sfârșit, în care verdeața slabă și pălită te ... de vederi, vesele, întunecoase, câmpenești, îmbogățite de podoabele naturii. Mai are apoi un caracter nelămurit de suavă melancolie, ca parfumul unei flori delicate. Are un nu știu ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... a le esecuta! Se anunțau pentru fiecare semestru teatral cîte patru sau mai multe [opere] noi și abia se reprezintau două sau trei! Iată spectaculul ce ne-a dat fosta direcțiune, iată cum și-a împlinit condițiunile angagiamentului! Acum vedem ce ne-a dat și ce ne promite direcțiunea d-lui Danterny. De vom judeca greutățile ce încercă aici, timpul nefavorabil al mergerii sale în Italia pentru recrutarea trupei, iar mai cu seamă lipsa de numerariu, ar trebui ne facă mai indulgenți către dînsa și a ne mărgini în pretențiuni mai moderate pentru primul an de încercare. Cu toate acestea nu putem zice că trupa este rea, deși nu contăm într-însa talente superioare; însă găsim mai multă unitate în esecutare, ansamblul e mai bun, mai corect, corul mai suferit, mai bine întonat, orchestrul mai complectat, mai acordat, deși lipsa unui violoncel primo bun, unui primo și secondo oboe, a doi corni și o disciplină severă în esecutare se simte ... de va merge progresînd, va contribui mult la formarea gustului muzical al publicului nostru, care, învățînd a aprețui și a gusta mai bine muzica, va ști cînd ...

 

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...

... și mie mai bine. Știam eu bine că sunt mai tare-n descripțiune decât în invocare. Doamnelor și domnilor, vă jur că d-acum-nainte nu voi mai face invocări; ar fi absurd, din parte-mi, cerc un genere, în care văd bine că nu reies. Luați bine seama că, prin titlul chiar ce am pus la-nceput, v-am anunțiat că nu voi fi de loc fidele unității de idee. nu vă mirați dară dacă, cu sau fără vro analogie, mi-ar trăsni dodată prin cap vă spui, în această ultimă strofă, o istorie curat americană. O și-ncep. În unul din satele confederate ale Americei de Nord, era aibă loc o alegere de guvernator. Toți se preparau a merge voteze. Unuia îi veni ideea americană — știți cât de ciudate sunt ideile americane — joace o farsă concetățenilor săi. Strânse câțiva bandiți, le dete câteva donițe de rhum la dispozițiune, și, după ce-i adăpă astfel bine, merse cu dânșii în sala alegerei, spre a se impune votului celorlalți. Trebuie repet că ideea era demnă numai d-un american! În trei rânduri de alegeri, reieși prin acest mijloc ...

 

Dosoftei - Din alte scrieri

... bătut războaie, De-au făcutu-ș de toate inemii pre voaie. Prin ținuturi prin toate văd a lui semne, Mănăstiri și beserici ce-au fapt fără lene. Că nu numai prin sate și pre la orașe, Ce și prin munț și-n codri lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau strălucoare. -i trăiască-n bun nume pomana supt soare. Pre fiiu-său, pre Bogdan, ș-au lăsat -i șază În scaun -ș domnească țara, -ncrează. Că ș-a lui nevoință n-au fost cu nemică De-a lui al său părinte fie mai mică. Svânta mitropolie cea noavă-n Suceavă De dânsul îi făcută, cu multă zăbavă, 1 Pronunțat I-o-an. C-avea destulă luptă și treabă ... precum i-au fost gândul, Cu doamnă-sa Tudosca prăvind cu dulceață, Cu ale ei odrasle, pre Hristos în față. Gheorghi Ștefan-vodă el încă nu-ș pierde Nedejdea de la Domnul, ce totuș -ncrede. Și pentru Ghica-vodă laudă zice, Că de-a rândul cu svinții trăiește-n ferice. Lui Ștefăniță-vodă Dumnezău -i facă Odihneală cu domnii de viață, -i placă. Cu a sa bună maică, cu Ecaterina, La Domnul din direapta ...

 

Alexei Mateevici - Datoria noastră

... nu știe el, sărmanul, ceea ce are și ceea ce ar dori sa aibă? Durerile lui au găsit întotdeauna răsunet pe paginile gazetei noastre. Nu este lucru greu, căci este firesc. Omul nu poate tacă și doarmă liniștit când îl doare ceva. Este destul simți durerea, ca cauți alinare, însăși firea te face s-o cauți îndată ce ai simțit-o. Asta este o datorie firească. Dacă moldovenii noștri pân-în vremea de astăzi au stat obijduiți în întuneric, apoi asta din pricină ... — povestirea faptelor trecute a tuturor popoarelor (noroadelor). Prin spusele istoriei, datoria noastră, ca a unui popor, ni se înfățișează și mai lămurit. În scurt, ea constă într-aceea ca țăranul luminat prin faptele ce se petrec acuma la noi în împărăție și pricepând în ce stare de plâns se află, nu stea ademenit, nepăsător, ci, ascultând glasul firii sale, spuie întotdeauna și peste tot locul de suferințele sale. Căci numai dacă va cere, i se va da. Iar moldovenii cei ce prind locuri însemnate în împărăție, se deosebesc prin avuție multă,

 

Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie

... El dete "bună seară" c-un glas cam răgușit și ei deodată răsăriră toți și se uitară uimiți unul la altul. Numai unul, care era mai obraznic dintre ei, Alexandru, zise: — Măi hoțule! stai acolo și dormi, doar n-ai poftă ne strici landsquenetul . Ceilalți începură a râde, ba unul îl trase de picior. Ioan nu știa de ce, dar purtarea aceasta era atît [de] supărătoare pentru el încât se sculă și ieși tăcând din casă. Ceea ce-l mira era însă că se culcase dezbrăcat și se trezise îmbrăcat în hainele lui cele mai bune, negre. Astfel ieși pe uliță. Căzuse cea dendâi ninsoare și pe zidurile de-a lungul ulițelor el văzu pe ici, colo cîte ... și cu ochii pe jumătate deschiși numai. El s-apropie de ea, iar ea-i zâmbi și-i întinse mâna. — Mergem amândoi în oraș, nu-i așa? — Desigur, răspunse Ioan, deși or râză oamenii de noi. — Las' râză, zise ea. Acuma râsul lor n-are nici un înțeles. Alaltăieri încă aveau drept râdă și râsul și vorbele lor mă dureau, azi... — Ai dreptate, dar unde mergem? — Ce fel? Tu ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica (Caragiale)

... Ion Luca Caragiale - Cronica (Caragiale) Cronica de Ion Luca Caragiale A ! doamnelor și domnilor, sunt cronicar, și-mi este imposibile a nu fi indiscret - cu voia lui conu Gugumano, primarul Bucharei. - Dară ce are a-face primarul Bucharei ? - Mă rog, dați-mi voiă ! despre dânsul am vă vorbesc. El este nobilul meu erou pentru cronica de azi. Îmi pare rău că nu am darul lui Apolon, ca -l cânt în versuri. - Conul Gugumano, primarul Bucharei, în versuri ? - Da ! în versuri eroice. Nu râdeți. Adică, de ce nu ! ne înțelegem: daca dumnealui a ajuns fie primar la Buchara, pentru ce nu s'ar găsi și un fecior al muselor ca -l cânte în versuri ? Nu mi s'ar părea rătăcirea a doua mai rea decât cea d'întâiu. Conul Gugumano, prin urmare... - Iar !... - Iar și totdeauna. Ei, ce vreți ! am și eu simpatiile și slăbiciunile mele... Mă rog, doamnelor și domnilor, lăsați-mă 'ncep cel puțin. Mă lăsați ? Bine. Încep deci: Conul Gugumano, în una din zilele trecute, a mers în calitate... - Ce mai calitate !... - Domnule, mă 'ntrerupi iar. Quand arriverons-nous, si nous

 

Ion Luca Caragiale - Cronica de joi

... a sărit înainte de-a se opri caii. Îl întâmpin. E încruntat. — Ei? întreb. — A făcut... — În sfârșit!... Ce? — Băiat. — Bravo! -ți trăiască, zic eu ușurat de grije. El, mai încruntat: — Da... dar... — Dar ce? — Dar mai are de făcut încă unul. — Doi?! — Doi! zise omul dând din cap și clănțănind... Moașa m-asigură că nu e caz grav; dar, pentru liniștea mea... fiindcă sunt zdrobit de emoția prin care am trecut, te rog, aide căutăm un doctor: nu mă simt în stare mai trec prin ce am trecut fără asistența unui doctor. Ne suim în trăsură... Aleargă... și gonește... în sfârșit, îl găsim pe doctor... — înapoi, birjar! Eu nu pot intra; eu — am altă treabă la redacție. Peste un ceas, iar o birjă — iar omul meu. De astă dată, o figură oribilă ... din cascadele vertiginoase ale adversarului. Zâmbea strâmb, vrând -și dea o contenență, își frângea mâinile, tremura din genunchi, și, din picioare, cum se ridicase înfrunte loviturile, încet-încet recăzu sdrobit pe scaun, ascunzându-și fruntea cu amândouă mâinile. Oratorul continua încă și poate ar ...

 

George Coșbuc - El-Zorab

... lui plângând Și-n aspra-i coamă îngropând Obrajii palizi: Pui de leu, Suspină trist. Odorul meu, Tu știi că eu te vând! Copiii mei nu s-or juca Mai mult cu frunze-n coama ta, Nu te-or petrece la izvor: De-acum smochini, din mâna lor, Ei n-or avea cui da! Ei nu vor mai ieși cu drag -ntindă mâinile din prag, -i iau cu mine-n șea pe rând! Ei nu vor mai ieși râzând În calea mea șirag! Copiii mei cum -i îmbun Nevestei mele ce -i spun, Când va-ntreba de El-Zorab Va râde-ntregul neam arab De bietul Ben-Ardun! Raira, tu, nevasta mea, Pe El-Zorab nu ... tău? O, pașă, nu! Al meu e! Pentru calul meu Mă prind de piept cu Dumnezeu Ai inimă! Tu poți ai Mai vrednici și mai mândri cai, Dar eu, stăpâne, eu? Întreagă mila ta o cer! Alah e drept și-Alah din cer Va judeca ce-i între noi, Că mă răpești și mă despoi, M-arunci pe drum ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică înaltă

... m-a rugat -i spun tot ce știu despre americanul ăla, care vrea ne cumpere țara. Eu, care, în privința acestei afaceri, nu știu nimic decât că odată ne-a trecut Rockfeller pe la nas și n-am știut -l prindem, n-am vrut -l las pe provincial plece deziluzionat de mine, mă socotească lipsit de orice cunoștință a culiselor politice - și, tot sunt gazetar, zic: de ce nu i-aș clădi amicului meu câteva caturi de baliverne, cu cari și el la rându-i facă furori la cafeneaua centrală din orășelul lui ? - Ascultă-mă, neică - zic eu - îți spun ce știu, ce am putut afla până aseară; însă te rog rămână-ntre noi; nu voi se afle că eu am dat sfoară-n țară. - Doamne ferește! zice isnaful. - Uite ce e... Știi că venise odată americanul cela cu bani buni, și făcea propunere foarte folositoare pentru noi, și nu s-a putut face nimica. - De ce? - De ce, de nece! nu s-a putut. - De ce nu s-a putut? - Pentru că n-au vrut liberalii. - Apoi, acuma auz că

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>