Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 481 - 490 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Mihai Eminescu - Phylosophia copilei

... și renvierei. Dar mai puternic, mai nalt, mai dulce Îi pare legea de a iubi, Fără ea nu e de a trăi, Fără ea omul ca stins se duce. De-aceea nu voi ca eu fiu Pală idee-a Dumnezeirei, Șotă copilă a nesimțirei, Foc mort ce pare a arde viu. Ci voi ... caut pe-ntinsa lume O frunte albă o dezmierd Și-n ea gândirea mea o pierd, Cum pierde-un Ä�co pribeagul nume. -ncunun capul unui iubit Cu vise d-aur în rai țesute, Până ce ginii necunoscute Mi-ar rumpe lanțul d-a fi trăit ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

... fumează, însă nici unul nu are tabachere, și de aceea nici nu cumpără tutun, fiindcă s-ar usca în buzunar. Astfel când Mache se întâmplă -ți ceară o țigară, trebuie -i dai două, sau daca nu, dânsul face o țigară venerabilă de senator, și după ce-ți mai ia și câteva foițe de hârtie, merge ... cu celălalt. Dacă vreun cunoscut voiește cinstească cu o cafea pe Lache, acesta refuză cinstea în favoarea lui Mache, și astfel cunoscutul e silit -i cinstească pe amândoi. La teatru merg câteodată amândoi la galerie cu un singur franc: unul plătește, iar celălalt intră pe mofturi cu contramarca aceluiași ... Lache era înamorat și își făcea curtea în mahalaua depărtată a slăbiciunii sale, însoțit de Mache. Persoana — din greșală, desigur — începu palpiteze pentru acesta. Imprudenta, la biletul anonim al unuia, răspunse celuilalt:,,D-sale d-lui Mache, funcționar". Adresantului îi fu peste putință disimuleze, față cu nefericitul prietin, aerul de satisfacție pe care-l dă omului orice triumf de care el nu era sigur. Figura adresantului era radioasă ... din cafenea, că ce s-a făcut Mache. El răspundea cu adâncă amărăciune și cu glasul înecat: „De unde pot pentru ca ...

 

Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim

... noi, Cel Ce lumea cu-a Lui mâine Slobozește de nevoi; Și-n blagosloviri trăiască Al Davidului Fecior, Ce-a venit izbăvească, Ce-a venit Mântuitor!" * Glăsuiri de bucurie, Laude și rugăciuni, Din cântarea gurii vie Și a chimvalurilor struni, -- Ele oare ... Ucenicilor păscari; Și cetatea, ce-L primește Nu un scaun de-mpărat, -- Cruce, spini îi pregătește, Chipul cel însângerat... Dar și răstignit pe cruce El trăi-va-n vecinicie: Ucenicii Lui vor duce Pretutindeni veste vie De iubire și dreptate, Și de mila cea frățească Și vor boteza noroade, Țările ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan G. Pelivan

... se va porni pe calea luminii și a propășirii, înfruntând toate piedicile. Mult ne mai rămâne de lucrat pentru atingerea acestui scop. Dar ne fie lozinca noastră: lucrăm, lucrăm, lucrăm. Trec la afacerile mele personale. Cunoștința cu d-ta îmi face mare și multă plăcere, și, la venirea mea la Chișinău, nu voi întârzia ... scrisoarea asta despre condițiile colaborării ce mi le comunici și vreau -mi exprim părerile mele personale în această privință. D-ta zici că trebuie știu de ce fel de materie are nevoie redacția. Eu cred că autorul trebuie fie liber în alesul subiectelor pentru scrierile sale. Numai cu această condiție ele pot prezenta ceva însemnat. Aici pot chiar -ți spun ce fel de scrieri am de gând public în „Foișoara Basarabiei“. Ele vor avea un titlu comun, Scrisori către frații moldoveni sau cumva în acest fel, și prin forma lor ... la Chișinău, ci în Zaim, inima Bugeacului. La Chișinău voi fi la 20 octombrie curent. Încă o rugăminte: mă rog, de veți avea timp liber, -mi scrieți despre condițiile bănești ale colaborării și, de vă va fi îndemână, ...

 

George Coșbuc - Voichița lui Ștefan

... i-a pătruns. El tăcea, ea n-a răspuns. Noapte e, și bate vântul, Și prin noapte, cu vreo doi Tari bați cu ei pământul. Pleacă Ștefan la război. Dintr-același ceas Voichița Nu s-a mai oprit din plâns. Brâu pe trup ea ... părinte blestemând. Ah, de-ar fi un zid de-aramă Între dânșii, până-n nori! Și prin plâns adeseori Îi părea că ei o cheamă -i împace! Ea, dar cum? Pe ea cine-o bagă-n seamă? Prutul -l oprești din drum! Și-ntr-o zi, sătui de sânge, Iată-i, moldovenii vin, Sufletul, de milă plin, Al Voichiței cum se frânge: Pentru ... -și cuprindă soțu-n prag; Ochii-i stinși s-aprind de drag, Ștefan însă ocolește Ochii doamnei, e pripit. Iar Voichița nu-ndrăznește Nici ... bun sosit. Tu mă știi, Voichițo, bine! Neamul vostru-i neam de hoți, Și-i voi dușmăni pe toți, Cum te dușmănesc pe tine! Am -i curm pe-ai tăi de veci Nu mai poți trăi cu mine: Tu ai mamă, poți ...

 

Petre Ispirescu - Greuceanu

... că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru. El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: "îmi voi încerca norocul. De voi izbuti înduplec pe împăratul a ierta pe acești oameni de la moarte, mă voi încumeta mă însărcinez și cu cealaltă treabă; iară de nu, sănătate bună! Mă voi duce de unde am venit. Asta fie în norocul meu; niciodată nu strică cineva facă o încercare". Și astfel, poftorindu-și unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea împărătească. Înfățișându-se la împăratul, atâtea îi povesti, așa cuvinte ... nu pot schimb nici o iotă, nici o cirtă din hotărârea mea. Și aceasta nu pentru altceva, ci numai și numai pentru că voiesc fiu drept. Poruncile mele voi fie una pentru toată împărăția mea; la mine părtinire nu este scris. Văzând statornica hotărâre a împăratului și dreptatea celor vorovite de dânsul ... Aur; dar și pe acela c-o lovitură îl voi culca la pământ. Greuceanu, auzind, ieși pe pod și strigă: - Vino, zmeule viteaz, în săbii ne tăiem, sau în luptă ...

 

George Coșbuc - Mama (Coșbuc)

... jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l ridici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești Ce vezi? întreab-o fată. Nimic... Mi s-a părut așa ... și voi un frate... Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. Dar n-a fost el!... -l văd venind, Aș mai trăi o viață. E dus, și voi muri dorind -l văd o dată-n față. Așa vrea poate Dumnezeu, Așa mi-e datul sorții, n-am eu pe băiatul meu La cap, în ceasul morții! Afară-i vânt și e-nnorat, Și noaptea e târzie; Copilele ți s-au ...

 

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație

... deodată își părăsesc munca pământului, meseriile, necazurile căminului lor sărac, grija de copii, și dau năvală la Trier adore un idol de cârpă și vază un spectacol pus la cale de ierarhia bisericii romane! Da, asta este idolatrie păgânească, nu credință creștinească, se-nchine omul la un lucru făcut de mâna omenească! Și pentru asta, nenorociții, ca facă și drumuri și daruri clerului, trebuie, după ce că n-au cu ce se hrăni, se mai împrumute cu camătă. Adesea cerșesc pe drum și se-ntorc la vatra lor, rupți de oboseală, bolnavi, stinși de foame și mai săraci ... darului meu de preot și de învățător al poporului german, în numele creștinătății, în numele națiunii germane, în numele tutulor învățătorilor germani, și te somez suspenzi expunerea hlamidei făcătoare de minuni!..." Atât e destul extragem din scrisoarea preotului german, ca -nțe-leagă oricine ce scandal a trebuit producă. Totodată o foaie germană din DĂ¼isseldorf, comentând această scrisoare, publică următoarele rânduri: „Librarul Buddeus va publica zilele acestea o carte conținând cele ... cu o cutiuță în care era un fir de păr din capul fecioarei. Într-o zi, pe când călugărul arăta cutia și lăsa lumea adunată

 

Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetății Neamțu

... starea-n care ați venit. II Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea Meargă adânc răsune pe bolta acea cerească; A lor zile cu Cetatea Neamțul se risipească! Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ. Lăcomia unor aprigi, după vreme ... Sfântul loc îl defăimează, ca niște vitregi, ca hoți! O, pavăză neînvins-a neamului moldovinesc! Ca -ți dau destulă slavă, ce cuvinte găsesc! Tu, care cu-a ta umbrire veacuri întregi ai păzit Fala strămoșilor noștri, viața le-ai ocrotit, Viața ce ei ne-au ... Iară voi care pacatul nu vă sumețiți a-l face, Ci patimii vă-nchinați, cugetul poate vă tace? N-ați gândit că-i dați samă veacurilor viitoare? N-ați gândit c-al vostru nume, lor lasați spre blastamare? Aceast-a voastră urmare, o defăimare obștească, Prin ... de a voastră avere Bucure-se, aibă parte, stăpâneasc-o în putere, Iar blăstămul cu-a sa mână în firea toată

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii

... politic distins, introduce dialectul juridic și administrativ și în literatură. Astfel, d-sa ne spune că ,,criticul este un judecător înainte de toate, el trebuie -și cunoască meseria, cunoască legile criticii". Criticul ,,pronunță deciziuni irevocabile", trebuie aibă ,, competența absolut necesară pentru a putea pronunța o hotărâre valabilă ". Criticul are datoria controleze pe poet. În articolele dlui Panu ni se mai vorbește de complicitatea criticii, de critici controlori, de promiscuitatea criticilor cu poeții, de legitimarea pretenției ... teoriilor celor vechi, iar pe de altă parte recenziile literare gazetărești de azi. Omul modern, față cu imensele și variatele cunoștințe actuale, firește, nu poate se ocupe de toate și de aceea, ca fie în curent cu tot ce se petrece pe terenul politic, social, literar, științific, e nevoit se mulțumească cu niște cunoștințe foarte fragmentare, prezentate așa fel încât -i mulțumească curiozitatea, fără ca -l puie la vreo muncă. Cu această vulgarizare comodă se însărcinează gazeta de azi, care, pentru un gologan, afară de știri politice din toată lumea ... profund, iar al personajului X greșit, nenatural; zugrăvirea mulțimii grandioasă, sublimă, descripțiile de asemenea, dar în definitiv Zola rămâne tot romantic, oricât s-ar lupta ...

 

Nicolae Gane - Fluierul lui Ștefan

... îmi aduc aminte, am jucat hora mult cu el, ș-așa s-a uitat el la mine, că toată noaptea n-am putut dorm. A doua zi m-am dus la biserică mă rog la Dumnezeu, ca -mi deie nopți mai bune, și iată că pe pragul bisericii întâlnii tot pe Ștefan, care îmi zise: — Mario, roagă-te și pentru mine ... dânsul, mi s-a părut că lumea-i a mea. După aceea trei zile de-a rândul am voit destăinuiesc tatei dragostea mea, dar, de câte ori deschideam gura -i vorbesc, îmi amorțea glasul în gât. A treia zi, când mi s-a părut a fi mai vesel ... acum pe mâna unui venetic fără loc, nici foc! Dar tu ți-ai ieșit din minte, copila mea! Mai degrabă ți-aș frânge gâtul, decât fii femeia lui Ștefan. El voiește se îmbogățescă prin tine; el iubește girezile și banii mei, iar nu pe tine, nesocotită ce ești! Ce ai ajunge tu cu el? ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>