Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru O VORBI
Rezultatele 491 - 500 din aproximativ 615 pentru O VORBI.
Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)
... corci și a se strica de tot: în sfintele biserici preoții și cântăreții aveau drept fală a face sfânta slujbă într-o limbă necunoscută de dânșii, și prin urmare schimonosită în gura lor nedeprinsă cu dânsa; cântările de slujba sfintei liturghii se tipăreau într-o bucoavnă cu literele slavone în limba grecească; preoții de la mahalale, cum și chiar cei de prin sate, ca să imite pe cei de prin ... greu din toate --de a nu fi duși în ispită. Câtă jale, zic, era să auză norodul aceste neprețuite și dumnezeiești cuvinte într-o limbă ce nu o înțelegea; și în vreme ce bietul copil îngâna aceste vorbe cerești, și părinții lui se îngâmfau de bucurie de pelticirea acestei ființe nevinovate, norodul din ... așa religia, nevrând să înțeleagă ceea ce îl povățuiește ea, astupându-și auzul la glasul ei cel mântuitor, punând într-adins a le vorbi într-o limbă ce nu era a părinților lor și pe care nu o înțelegea! Când altădată ar fi putut mai bine a se potrivi acel verset al prorocului și împăratului: "Urechi au și nu aud"? Tot ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... de a spânzura, două operații care au a face cu gâtul și care la un moment oarecare trebuie negreșit să procure pacientului o gâdilire destul de stranie. Substantiv: gâde — verb: a gâdili. Așa să fie?... Nu știm, dar să nu pierdem sperarea că vom vedea ... el și om și vită, și răcoarea și căldura, și umbra și soarele, și tot ce este bun pe pământ!“... etc. (Extras dintr-o carte veche). Crâncen blestem și de o sălbatică energie! Accentul neîmpăcat ce-l caracterizează explică luptele și cruzimile fanatismului religios. Dar ceea ce inspiră o mirare dureroasă este că toate acele formule de afurisenii și acte de cruzime au fost pretutindeni dictate și executate în numele lui Christos, care a ... Toată grija mi-am luat Și de lume am scăpat, Eu de dânsa, ea de mine Și... să ne fie de bine! V - Fragmente dintr-o poveste Când ascultă cineva cu luare-aminte modul cu care țăranii povestesc basmele răspândite în popor, el constată perioade întregi, rimate, și nu se refuză ... luminat, Și avea un cal frumos Cu păr negru și lucios. Când încăleca pe el, Se simțea mai tinerel, Când pe el încăleca Lumea-ntreag- ...
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... boiari, pre fiii oamenilor, la carii nu iaste mântuire. Așijderea zice și Solomon: Blestemat să fie tot cel ce nădăjduiaște spre om. Dragostea încă iaste o unire a mulți într-una și cale cătră Dumnezeu și vârf tuturor bunătăților, după cum o adeverează și fericitul Pavel la 13 capete cătră corinthĂ©ni, zicând: Decât credința și decât nădĂ©jdia iaste mai mare dragostea. Și iaste și aceasta ... deșărtăciunile cĂ©le lumești, nu ne bucurăm la altceva făr numai la lucrurile întunĂ©ricului veacului acestuia; și suntem porniț cu toții spre răutăț, ca o roată când dă de vale și nu să poate opri și suntem toț, cu totul, ca niște dobitoace necurate, tăvălindu-ne în răsfăciunile cĂ©le ... inimile întru răutăț, ca a lui faraon și umblăm, ca niște cai sirepi, făr de zăbală și fărde rușine, până vom cădea într-o vreo propastie și vom peri. Cu acĂ©ste fapte ne lăudăm că suntem creștini! O, vai, de capetele noastre! Și cu creștinătatea ce avem poate că vom fi socotind că numai căci ne numim creștini ne vom spăsi! Ba! Ci ... ...
Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie
... în sânul nopții prin neagra-ntunecime Și către munți se-ndreaptă l-a codrilor desime? Din când în când sub nouri, trecând ca o săgeată, Clipește o lumină și ca prin vis arată Bătrâni cu fruntea goală plecată spre pământ, Femei cu prunci în brațe și pletele în vânt, Copile spăimântate mânând ... sân de mănăstiri. Dar unde sunt bărbații, voinicii, junii, tarii, Să-și apere părinții, nevestele și pruncii? Când suflă grea furtună pe ramurile luncii Ș-o zguduie, ș-o darmă, ah! unde sunt stejarii? Stejarii sunt la locul lor, față cu furtuna! . . . . . . . . . . . . . . . . Acum de zece zile și zece nopți totuna, Din munți și pân ... cu ochi semeț, Și Trotușan și Boldur, cu suflet îndrăzneț, Și unde Ștefan-vodă înfipt-a steagul său, Strigând la cer: Ajută-mi, o! sfinte Dumnezeu! III - TABĂRA LEȘEASCĂ Pe-o culme prelungită ard mii și mii de focuri Ca stele semănate în numeroase locuri. Se pare că tot cerul căzut e pe pământ Și c ... fericire: De viață rea nu-mi pasă! Iubită-mi e pe brațe, în viață nu-i amar! Și fiecare strânge la pieptu-i cu-nfocare
Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea
... CRIVĂȚUL ZORILĂ MURGILĂ DASCĂLUL MACOVEI TOMA MĂRICA SAFTA CRAINICUL LUI PAPURĂ STOLNICUL LUI LĂCUSTĂ PAHARNICUL LUI PÂRLEA UN GENIU AL DOILEA GENIU UN URS ALB O PASĂRE MĂIASTRĂ POPOR, OSTAȘI, ȚĂRANI, ȚĂRANCE ACTUL I Teatrul reprezintă o câmpie arsă de soare, în fund o pădure, în stânga o căsuță între copaci uscați, în dreapta, spre fund, un lac. SCENA I DASCĂLUL MACOVEI, TOMA, MĂRICA, SAFTA, ȚĂRANI, ȚĂRANCE, PEPELEA (doarme sub copaci lângă căruță ... încă așa arșiță n-am apucat; să juri că ne găsim în țara lui Pârlea-Vodă. TOMA: Dar cum e țara aceea, jupâne dascăle?... MACOVEI: O țară unde-i așa de cald tot anul, că găinile fac ouă răscoapte. TOMA: He! He! gogonată o mai spuseși, jupâne. MACOVEI: Tomo!... ești necredincios, o știe lumea-ntreagă... dar prost,de când? TOMA: Apoi dă, jupâne, eu nu-s cărturar ca d-neta, care știi Alexandria pe de rost și ... să mergi la nunta lui Statu-Palmă. BABA RADA: Ba am alungat o pisică neagră care se băgase pe coș la oala cu smântână. PEPELEA: O fi fost duhul necurat? BABA RADA: Ucigă-l toaca!... Când am lovit- ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica
... din băirile inimii, odată îi dă brânci și cade pe spate. Sultănica e leită-poleită răposatului. Când se aprinde, nu te poți apropia cale d-o poștie. Când vrea ceva, vrea, nu se încurcă. De să mânie, nu mai vede înaintea ochilor. Într-o zi, la sapa porumbului, cine știe ce i-a năzărit, că cu toate rugăciunile mă-sei, n-a voit să mănânce ... și ciufulit, cu ochii trași de durere, a sărit la gâtul ei și, fără să zică nici pis, a început s-o sărute și p-o parte și pe alta, pân-a podidit-o un plâns d-a muiat un ștergar întreg-întreguleț. Unele mai istețe din sat au împrăștiat zvonul că ar cam suferi de vrun ... satul în nedumirire, și mai vârtos p-ale ce cată nod în papură, e când apucă lumea în cap și trece nouă hotare. Numai ce-o vezi, la răvărsatul zorilor, că o ia rara-rara, prin fâneață. Galbenă, cu cearcâne vinete în jurul ochilor. Merge ce merge, și să oprește la vrun deal, la vrun părâu. Ascultă ... ...
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
... în fortitudine, Dreapta ta, Doamne, înfrânge inamicul. Trimis-ai spiritul tău, Doamne, Și marea îi acoperi, Ca plumbul apuseră în apele vehemenți. Într-adevăr, ce o fi vrut să însemne Eliade Rădulescu prin cuvântul a într-aduce nu-mi dau bine seama: Într-aduce, o Potente, Împlântă pe dânșii, În muntele eredității tale În locul, preparat locuinței tale, o Eterne, În sanctuarul, Doamne, edificat de mâinile tale. Aceste versuri, Eliade Rădulescu le dă ca mostră și model în cursul său de poezie, după ce ... și din Beldiman se pot cita versuri în care își află glas, original pentru întâia oară, verva satirică în poezia noastră. La Budai-Deleanu cu o muzicalitate surprinzătoare, la Beldiman cu o violență de limbaj superb familiară, ne întâmpină, întâia oară, pe românește, invectiva în formă artistică. Budai-Deleanu apostrofează astfel pe românul ajuns, din vânjos ce ... ani dar după al lui Văcărescu, scrie, de exemplu: Acea armă ruginită și ascunsă în mormânt Brațurile să-nfierbânte; iasă iarăși pe pământ Tinerimea s-o-ncunune Cu izbânde foarte bune, Pe ea facă jurământ. Întreaga bucată, ținută în această moleșită formulă de aluat necopt, e
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... nu știu. Sântem tare îngrijiți de jertfele care trebuie să urmeză. Cât pentru Moldova noastră, sântem foarte dezolați, că nu știm când vom putea face o mișcare națională, care tot românul trebuie să o găndească. Mare criză! Peste noi rușii și turcii, peste voi maghiarii, slavonii și nemții! Vai și amar! Sigura nădejde ce o avem este la mișcările Poloniei și la cele dinlăuntru a Rusiii, unde se aude că sânt mari comploturi: vreo 50 ofițeri s-au ... toată silința a te servi, ca fratele d-tale, atât ca corespundinte, cât și ca panegirist al foaiei. În curând vom avea aice o nouă gazetă: d. P. Cazimir, asociat cu o parte din profesori, vor să scoată un jurnal și să fundeze o tipografie. Domnul meu, te rog înștiințează‑mă despre hotărârea ce ai luat pentru „Gazetăâ€�, despre soartea de față și venitoarie a românilor ... ale miniștrilor noștri. Din Țara Românească venind în Moldova, a mers drept la Mănăstirea Neamțului, de a dus starețului de acolo o decorațiune (ordin) ce i-a trămis împăratul muscalilor, pentru vrednicii necunoscute nouă. Pentru cele dinlăuntru ale noastre, te poți informa din gazeta� Bucovinaï ...
Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș
... călcâi, brâu la mijlocul trupului și fes roșu cu canaf albastru pe cap. Când ieșea la câmp sau mergea săși viziteze vecinii, îmbrăca peste antereu o giubea blănită sau numai căptușită, după cum era timpul și peste fes punea o pălărie neagră cu margini late. Tot luxul lui de bogătaș nu se învedera decât în scumpetea blănurilor, a mătăsurilor din care își croia ... părintești și de multe ori cel bătut, dacă își recunoștea greșala, nu se întorcea de la el cu mâna goală. Conul Manole era însurat cu o femeie de asemenea a lui Dumnezeu, deșteaptă, bună gospodină și spornică la treabă. Unde n-o căutai o găseai scuturând, grijind, făcând rânduială și înveselind casa cu ochii ei cei mari, negri, care avusese în tinerețe mult vino-ncoace, după cum spunea conul ... se liniștească. La frontieră conul Manole Buhuș era cât pe ce să se puie în gură cu un gulerat de vameș austriac, care îi cerea o sumă necrezut de mare pentru acele trei ocale de tutun ce luase cu sine. A intervenit însă franțuzul care l-a domolit ... ...
... pe un jilț cu inima zdrobită de o crudă suferință; ochii i se umplură de lacrimi, și moartea îi apăru ca o binefacere dumnezeiască! După o oră, societatea se întoarse în salon, felicitând pe socri și pe tinerii însurați, după vechiul obicei. Socrii plini de bucurie și noul însurat, glorios de ... din țară? — Adevărat. — Și pentru mult timp ai de gând să te depărtezi? — Pentru mai mulți ani. Ea coborî ochii și după o scurtă tăcere întrebă iar: — Când ai hotărât să pleci? — Peste două luni, la primăvară. — Ai să petreci vara în Paris? — Nu ... Europa nu e totuna pentru mine? observă Alexis suspinând. Deodată, Margărita își ridică ochii, îi ținti drept în ochii lui Alexis și zise, inspirată de-o gândire ademenitoare: — Dar... dacă voi veni și eu la primăvară în Paris... sau la vară... sau la iarna anului viitor, îmi promiți că te ... lumii vei merge și oriunde vei dori ca să fiu. Figura Margăritei se lumină de focul unei bucurii nemărginite; și când la finitul contradansului Alexis o duse la locul ei, tânăra mireasă îi zise strângându-l de mână: —Mă încred în cuvântul d-tale. El se închină în tăcere și ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
... ca necăutând la rangă Să nu-mi puie musa supt fălangă. De care Dumnezieu să ferească!... Însă, doar' vor avea ei minte Ș-or precepe-o glumă țigănească!... Cu toate-aceste musa nu minte, Ci numa cât are-o gură mare Și câteodată-i pre cârtitoare. [4] Cum sunt femeile totdeună, Când știu ceva despre oarecine, Ar crepa pe loc să nu o spună Încai la pretenele vecine, Așa-i musa mea! de minte-ușoară, Iar' de gură tocma ca ș-o moară. Sultanul cu stĂșluri prăștiate, Acum pănă su munți ajunsese Robind orașe, târguri și sate, Iar' șireagurile mai alese Trimețind de-osăbi să cerceteze Unde ... Argineanul căutând zisă: ,,Prietene, ține-ți a ta unealtă! Iară, de-ți este voia și ți să Pare, cere-ași de la tine-o altă Ceaia: Să-mi dăruiești cea prăjină Care tu de-abea o porți pe mână!". Țăranul voios prăjina dete; Iară voinicul cu bucurie O-învârte-într-o mână pe-îndelete, Ca ș-un bețișor! apoi de-acie Rapede pleacă pe drum nainte, Multe cu sine-învârtind în minte. Iară când fu cătră ... ...