Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȚINE PASUL CU
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 297 pentru ȚINE PASUL CU.
Gheorghe Asachi - Turnul lui But
... dai, Ce de suvenirul ai. Din păr șerpe vom forma, Două inel-oi împreuna, Din mic deget sânge-ai da Și pre șerpe voi giura, Cu inel oi descânta, Va veni și te-a lua. Doamna-n hârcă se încrede Și se-mplântă în pacat, Butu-ascultă, el purcede ... țărânos palat, Nu cum mersă la război, Doamno, oare nu-i strigoi! În somn toată curtea zace; Doamna-i trează; au sosit Miazănoapte, paza tace; Pas de cal s-au auzit, Iar dulăul priceput, Ce urla, se făcu mut. Poarta curței se deschide; Pintre păzitorii mii, Nu-s ce umblă, o ... l în alb îmbrăcat Pe-așternut s-au așezat. Trece clipa cea duioasă, Calul rânchează mereu: Rămâi, Ano, sănătoasă, Că m-așteaptă roibul meu, Au cu mine vei veni Ș-a mea purure vei fi. Luna luce, Butul fuge Preste munte, prin hârtop, Vântul șuieră și muge, Roibul sare ... pe-aici pasă, Lângă a Dochiei tron, Unde turnul meu va sta, Ce-n veci nume-mi va purta. Dulce-odor, ah, calul ține, Că de spaimă abia șed! Pe șea pune ambe mâne, Dar în dreapta ta ce văd? Testamentul cel sfințit, Care popa-au dăruit. Calul nu ...
Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul
... la unchiul d-tale, pe care desigur d-ta l-ai cam supărat... — Eu? cu ce? — Cu ce? cu ce? știu eu?... poate cu... oarecare veleități, or pretențiuni de personalitate... de independență... de autoritate... cum am zice, iartă-mă, fumuri juvenile... căci așa sunteți toți tinerii din ziua de ... unui mizerabil salariu de magistrat inferior, să mă pretez la o infamie... la o înscenare contra unui adversar politic al regimului dumisale! Dar până când cu sistema asta a persecuțiunii? până când cu această bubă înveterată a societății noastre? cu această gangrenă a statului nostru? cu acest dar funest... — ... pe care — îl întrerup eu — ni l-a lăsat epoca de neagră și infamă memorie a ... ținut la răposatul d-tale tată, bunul meu prieten, știi cât țiu la mama d-tale și la d-ta, ascultă-mă... Și-i repet, cu mici modificări de circumstanță, predica neroadă pe care am ținut-o adineaori și lui unchiu-său, începând cu: „Nu trebuie să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, iar nu prin judecată... lumea n-o putem îndrepta cu umărul... etc." și sfârșind cu ...
Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul
... Dar el cântă-n nepăsare Parcă-ar fi la masă mare, Și dă semn de veselie Parcă-ar fi la cununie!.. Iată mârzăcițele [6] Și cu tătărițele Că la hanul năvălesc Și cu toate așa-i grăiesc: ,,Alei! Doamne han bătrân Cu hamger bogat la sân! Fă cu Grue ce vei face Sufletul să ni se-mpace, Că de când s-a ridicat Și-n Bugeac Grue-a intrat ... un soi de cai sălbatici ce erau foarte aprețuiți de turci și de tătari. Asemenea și în Dobrogea, pe malul drept al Dunării, în față cu Basarabia de jos, se găseau herghelii de soi bun. Caii cei mai buni însă, cei mai frumoși la faptură și mai spornici la pas erau caii din Moldova. Cantemir zice în Descrierea Moldovei că turcii au un proverb care pomenește de frumusețea tinerilor persani și de agerimea cailor moldoveni ... Românii sunt foarte bucuroși de cumetri judecând după marele număr de cumetri ce se găsesc în fiecare sat. Ceremonia botezului da loc la serbări voioase cu mese mari și cu hore. ↑ Mănăstirile ce se ridicau în timpurile grele ale luptelor noastre ...
Alphonse de Lamartine - Suvenirul
... frunza cea veștezită. Fruntea-mi de vreme toat-a albit, Sângele-mi rece abia prin vine Curge, ca unda ce-n loc o ține Sufletul iernii cel amorțit. Dar chipu-ți tânăr, tot într-o stare, În veci tot tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n ... n ceruri eu te-am zărit. Acolo-ntocmai ș-acum frumoasă Te văz ca-n ziua ce mă lăsași Și la cerescu-ți locaș zburași Cu aurora cea răcoroasă. Dar, frumusețea-ți, chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc ... ncetare. Umbra acestui văl mincinos Și mai mult chipul ți-l îndulcește, Ca dimineața ce se ivește Din vălul nopții întunecos. Cerescul soare vine, sfințește Cu ale noastre zile ce zbor; Și-ntr-al meu suflet al meu amor Nu are noapte, în veci lucește. Minut nu este, nu fac un ... mi ardic ochii și-n sus privesc Aceste stele învăpăiate, P-a nopții pânză împrăștiate, În toată steaua eu te zăresc. Dacă zefirul, cu-a sa mișcare, Din flori mă-mbată cu
Ion Heliade Rădulescu - Suvenirul
... frunza cea veștezită. Fruntea-mi de vreme toat-a albit, Sângele-mi rece abia prin vine Curge, ca unda ce-n loc o ține Sufletul iernii cel amorțit. Dar chipu-ți tânăr, tot într-o stare, În veci tot tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n ... n ceruri eu te-am zărit. Acolo-ntocmai ș-acum frumoasă Te văz ca-n ziua ce mă lăsași Și la cerescu-ți locaș zburași Cu aurora cea răcoroasă. Dar, frumusețea-ți, chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc ... ncetare. Umbra acestui văl mincinos Și mai mult chipul ți-l îndulcește, Ca dimineața ce se ivește Din vălul nopții întunecos. Cerescul soare vine, sfințește Cu ale noastre zile ce zbor; Și-ntr-al meu suflet al meu amor Nu are noapte, în veci lucește. Minut nu este, nu fac un ... mi ardic ochii și-n sus privesc Aceste stele învăpăiate, P-a nopții pânză împrăștiate, În toată steaua eu te zăresc. Dacă zefirul, cu-a sa mișcare, Din flori mă-mbată cu
Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului
... școlari sunt Artur Ionescu și Ioniță Păunescu. Cel dântâi este fiul unic al lui d. Mandache Ionescu, mare proprietar, omul cel mai influent și mai cu greutate din tot județul și stâlpul oricărui guvern. Asta e bine; căci fără d. Mandache cu greu s-ar putea guverna în acel județ. Cel d-al doilea este copilul natural al Păunii văduvei, menajeră, care trăiește cu lucrul pe la case boierești. În clasa întâia au obținut: Artur Ionescu, media 9 și fracția 97 și trei sferturi; Ioniță Păunescu, media 9 și ... pe manișca egretie ca porțolanul; în picioare pantofi galbeni și ciorapi crĂȘme; în mâini mănuși gris-perle; o pălăriuță canotieră de paie de deosebite fețe, cu panglica ecoseză asortată și umbrelă cenușie de soare. Fiindcă-i vânt afară, pălăria este garantată cu șiretul petrecut printr-un nasture al redingotei. În salon nu este nimini. D. Bumbeș își scoate pălăria pe care o ține-n mâna stângă, pune umbrela lângă un scaun, apoi trece drept la oglinda din față, își potrivește cravata și manișca egretie, care tot iese afară ... vervenă. Femeia se oprește palidă-n ușă, ca sub puterea unei fascinațiuni. D. Bumbeș încă se recomândă. După salutările obligatorie în așa circumstanță, doamna face, ...
Vasile Alecsandri - Melodiile românești
... dar artiștii de acest instrument se află mai cu seamă printre țigani, care sunt adevărații muzici ai orașelor. Aceștia se slujesc și cu naiul, și cu cobza, un soi de mandolină cu coarde de metal, pe care le ating cu o pană. Capul trupei execută melodia pe vioară; naiul face să se audă mai tare, în sunete ascuțite, pasajele cele mai pătimașe; cobza ține loc de bază, și mai totdeauna e jucată de către cel mai în vârstă dintre artiștii țigani, care execută pe acest instrument acompaniamentele cele mai ... și formează un cerc unde fiecare poate intra și ieși după plac. Se joacă în rând, îndoind un picior, în vreme ce celălalt face un pas înainte sau îndărăt; totdeodată brațurile se clatină încet; dansatorii se apropie sau întind cercul tot cu acele mișcări, ceea ce dă horei un oarecare aer de indolență și de o lene care nu se întrerumpe decât de către vreun vesel dansator ... exprima în muzică; de aceea trebuie să se apese mai mult baterea dintâi a fiecărei măsuri, iar a doua foarte puțin. Cu cât mișcările horei sunt line, egale și liniștite, întru atât cele ale jocului de brâu sunt vioaie și zgomotoase: dansatorii se țin cu
Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni
... Din causa vântului violinte, care sufla puternic de la occidinte spre oriinte, incendiul a produs o mare panică printre cetățiani și cetățiane. Pompierii cu câțiva serginți și oficiari — generarele era absinte — au mers la localitate, unde cu greu au sbutit să năbușească sinistrul, care apăruse deja la steriorele casii atinse. Cu această ocaziune vom repeți dechiarațiunile făcute în organul nostru de atâtea ori, privitoare la instituțiunea pompiarilor. Am zis, zicem și de datoria noastră este să ... pompiarii-cetățiani? pe pompiarii sătiani? Răspundem: Ingeniarii, Ingeniarii competinți, inteliginți, prudinți, indipendinți, speriinți. Numai astfel instituțiunea pompiarilor, puterică, va da roade scelinți. (Un ziar opozant cu câteva programe, nuanță trandafirie) DĂ©cidĂ©ment Maître Printemps n'est pas gai cette annĂ©e-ci: du vent, de la pluie, de la pluie, du vent. Nos mondaines perdent leurs heures a regarder le ... în Dealul Spirii un mare incendiu. În lipsă de petreceri, o emoție e totdeauna mai de preț decât plictiseala. Mai multe ziare ale opoziției vorbesc cu un zgomot asurzitor despre un incendiu ce ar fi avut loc în Dealul Spirii peste drum de cazarma Cuza. Cu
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... minut n-a zăbovit Și un curier în pripă la Ștefan a răpezit; Iar satelor de pe mărgini, porunci se găti Cu săcuri, topoare, coase, cu ce vor putea găsi, Totodată dând de știre și pre la boierânași Ca cu oamenii de oaste, cu vecinii și slujbași, Cu toții, și mic și mare, să grăbeasc-a alerga La șesurile Moldovei unde el se va afla; Apoi strângând călărașii și parte din ... cea cuvioasă, ochii săi măreți și vii Îl aseamănă că este îngerul ocrotitor Al acelor pustii sate, sau duhul tânguitor. El pană la Hroiot vine cu pas lin și măsurat, Fără grijă, deși este de catane-ncungiurat, Și așteaptă să-l întrebe. — „Unchiașule, ien să-mi spui De ce pricina ... volonteri. Purcede mai înainte nerăbdător de a ști Dacă-n drumul său vro oaste de români va întâlni. După ce câteva ceasuri merseră cu un pas des D-o parte boierinașii, d-a lor slugi încungiurați, Călări pe armăsari ageri și felurit îmbrăcați, Fieștecare dintr-înșii câte-o dovadă ... cruce-n gură ținea, Nu rămâne îndoială că acel odor bogat De la domnul Vlad sau Radul, în război a fost luat. Alții
Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...
... gigantic se mișca. Dar nu se miră lumea de brațu-i ce supune, Ci de a lui adâncă și dreaptă-nțelepciune. În sala cu muri netezi de-o marmoră de ceară, Pe jos covoare mândre, cu stâlpi de aur blond, Cu arcuri ce-și ridică boltirea temerară, Cu stele, ca flori roșii pe-albastrul ei plafond, Cu arbori ce din iarnă fac blândă primăvară Și-ntind umbre cu miros pe-a salei întins rond, Acolo sta-mpăratul...  boierii lui de sfat  Pe tronu-i de-aur roșu sta mut ...  Părea c-așteaptă-a morții întunecos problem. Boierii dimprejuru-i pe scaune de-onoare, Păreau că-s zile stinse pierdute în trecut, Cu fețele lor palizi ca raza cea de soare, Cărunți, cu barbe albe pe pieptul cel tăcut; Pe frunți ce grămădise a anilor ninsoare, Pe umerii lor vremea cu pași mari a trecut. Ca zilele alb stinse, ei din trecutul lor Priveau la acel soare ce le-a lucit cu ... răi. Și cine-enigma vieții voiește s-o descuie, Acela acel munte pe jos trebui să-l suie. Cu ...
... s-a îndurat să se mai ducă. El a învățat limba noastră și s-a împrietenit atât de mult cu casa și toți din casă, încât noi îl dezmierdam cu numele de Aliuță. Ce-i drept, când am văzut întăi și-ântăi pe Aliuță făcând temenele turcești, îmbrăcat în hainele lui ciudate, cu cialmaua pe cap, cu iartaganul la brâu, și cu barba lui cea tufoasă și încărunțită care-i acoperea pieptul, noi copiii ne cam temeam de dânsul, părându-ne foarte fioros, dar încet, încet ne ... punea fiecare, întrebare groaznică ce o vedeam zugrăvită cu colorile spaimei în fața tuturor. Iar eu, care cu o oară mai înainte făcusem atâta ispravă cu teaca iartaganului lui Aliuță, simții acum că mi se taie picioarele și fără voie mă apropiai de tata. Tata era galbăn ca ceara, tăcut și ... s-ar fi zis că-și numără bătăile inimii; străjerilor de asemine nu le era îndemână. Ceea ce-i tulbura cu deosăbire era neînchipuita liniște cu care veneau hoții asupra lor, parcă nici le păsa că sunt 60 de oameni gata să-i primească cu ...