Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AJUNSA

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 621 pentru AJUNSA.

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

... cînd dumnealui mă zărește Cu hohot prinde a rîde și în butcă mă primește. Și astfel scăpînd de groaza care mă împresurase Am ajuns tovărășia, ce în urmă ne lăsase. Un căpitan George însă, om trăit mulți ani la munte, Căruia acele locuri îi sînt foarte cunoscute, Rînduit în ... mai ales încă într-o-ntunecată stare, Fără să aib nici duhovnic, nici capăt de lumînare.â€� Dar de așa hal pătrunsă cereasca milostivire, Am ajuns fără primejdii pîn la sînta mînăstire, După o noapte ticnită, Ceahlău-mbrăcat cu ceață Spre schit aruncîndu-și fruntea, ne-au dat bună dimineață, De ... sînta liturghie, În drumul care-l lăsasem ne-am întors cu bucurie. Am mers cu necontenire făr-a mai căta hodină Și-am ajuns de dup-amiază la Tulghiș la cărăntină. Aici hătmanul Pălade aștepta cu bucurie Să-și afle sosit (el) păsul ce de mult era să vie ...

 

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte

... la Curtea Arsă și uite, drept să vă spunem, nu am dori să locuim în acel stabiliment, cu toată ilustrarea la care a ajuns de la un timp încoace. Să vorbim mai bine despre Bărbierul nostru care, de astă dată, ne-a ras fără apă. După ce ... de la artiști mai mult decît o voce voluminoasă și armonică, spre a fi bine esprimată. De aceea, reprezentarea operilor lui Rossini au ajuns în timpii de astăzi a fi un privilegiu esclusiv al teatrelor de primul ordin, căci numai ele pot avea artiști capabili de a ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

... le caractere ou la beautĂ© dune personne et mÄ™me dans une production naturelle. Vedem bine la ce stare de confuzie interesantă a ajuns cuvântul poezie în vorbirea uzuală: e lăsat, cât se poate, pradă discreției vorbitorului. Michelet, cel totdeauna pornit la vorbă și la gând, ne dă un ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut

... să putem avea un copil. Dară întrebările și rugămințile mele le făceam în sec, căci îmi răceam gura de surda. Și tot mergând înainte, am ajuns într-o pădure mare, mare, fără seamăn, și m-am rătăcit prin bungetul acelei păduri, de nu mai știam pe unde să ies la oameni ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... ani îți trebui să-ți poți ajunge scopul; Când ești acum cu totul de vârstă gârbovit. În cea mai naltă treaptă să zicem c-ai ajuns Și numai țarul este mai mare decât tine; Ca viermii la picioare-ți norodul se târăște; Cu o căutătură împrăștii întristări, Cu alta fericire și ... Dar cum se naște omul, abia găsește vreme A se uita-mprejur și intră în mormânt! Și din acest trai încă scurtează de ajuns Copilăria, boale și triste bătrânețe, Iar timpul care zboară în veci nu se întoarce! Deci pentr-o mică plată de ce atât necaz? De ce ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

... rdoĂ³ paătrĂș! Nunta de azi se cheamă sărăcie la sărăcie , botezul, din cumetrie cu chef și lăutari, se numește belea la capul omului . Grânarii au ajuns la două mârțoage de cai și nu mai pun în căruțele cu coviltir patru chile mari. Toată mahalaua a sărăcit și se-ngroapă ... încăpător, dar pustiu și fără spor la carte. — Ce e asta, lele Ancuțo? am întrebat mâhnit, privind în toate părțile. Și de ce-ați ajuns în halul ăsta? — Ei, maică, ce e de la Dumnezeu și de la stăpânire este. Iacă școală mare, iacă biserică frumoasă, dar de ce ...

 

Ion Creangă - Moș Ion Roată

... țărani fruntași, câte unul de fiecare județ, spre a lua și ei parte la facerea acestui măreț și nobil act național. Cum au ajuns țăranii la Iași, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și ... deopotrivă. Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum și de cine au fost ei aduși pe aceste locuri; despre suferințele lor și cum au ajuns a fi dezbinați și împrăștiați prin alte țări. Le dă el pilde câte și mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiți ...

 

Ion Creangă - Prostia omenească

Ion Creangă - Prostia omenească Prostia omenească de Ion Creangă Povestire publicată prima dată în Învățătorul copiilor... , ed. III, Iași, 1874 A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ocă de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-și scăldă copilul, îl înfășă și-i dete țâță, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă și-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din ...

 

Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă

... sacrificiile pentru a mă scuti pe viitor de o așa penibilă situație. Am alergat la d. Cotoi și, după multă tocmeală, ne-am ajuns: două ruble pe lună și să mă lase-n pace. I-am dat una înainte și apoi câte una la fiecare cinsprece zile. Am servit ... d-ta. Pe urmă mi-a cerut o jumătate de pol, pe urmă i-am dat o rublă și pe urmă ne-am ajuns cu o rublă și jumătate. M-a încasat și m-a trecut la portofel. Peste vreo câteva zile după desființarea gărzii ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... iniție însuși el în primele noțiuni muzicale, îi dete de profesor pe Servetto, unul din violoniștii teatrului din Genova. Dar acest profesor, neavînd cunoștințe de ajuns ca să dea elevului său o instrucțiune conformă cu marile dispozițiuni muzicale ce avea, îl recomandă lui Giacomo Costa, directorul colegiului muzical din Genova, sub ... lui Paganini, căci într-o frumoasă dimineață părăsi insula Citerii, fără să fie îndemnat la aceasta de vreun mentor ca junele Telemac, fiindu-i de ajuns amorul artei ca să-l facă a se hotărî la aceasta. La 1816, ducatul de Lucca și Piombino se lăsase în posesiunea princepesei ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

... mi voie să mă duc să caut vreun mijloc ca să ne căpătuim. - Asta nu se poate, odată cu capul, răspunse băiatul. După ce am ajuns pe aste tărâmuri neumblate, prin pustietăți fără locuitori, să mă lași și tu? Singur nu pot sta, uite, nici olecuță. - Încinge-te cu frâul meu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>