Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE MASA
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 206 pentru DE MASA.
Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann
... de obiceiuri câmpenești, în care sunt diverse hore poporale. -- Cântece de stea , sau versuri ce se cântă în seara nașterii Domnului Cristos, cu un adaus de cântece morale și de note bizantine de muzică, numite glasuri. -- Spitalul amorului, colecție de cântece de lume și de câteva hore și balade poporale. -- Cântătorul beției și viața bețivului pocăit. -- Povestea vorbei, sau culegere de zicale românești (3 tom. [1] ) În toate aceste volumuri și broșuri autorul dă probe de un spirit adevărat românesc, de cunoștința deplină a limbii poporului și de o mare facilitate de versificare, și chiar unele pasaje din broșura cântecelor de stea au meritul lor. Așa, în cântarea a XIX găsim răstignirea lui Cristos: Atunci iuzii l-au luat, L-au bătut, palme i ... avut a face românul. Ei vorbesc de Ieana Cosânzana , de Făt-Frumos , de Sfarmă-Piatră, de Strâmbă-Lemne , de Statu-Palmă-Barbă-Cot , de zmei , de balauri , de pajuri , de cai năzdrăvani , de Sfânta Joe , de Sfânta Miercuri , de Sfânta Vinere , de Mama pădurii, de stihii , de stafii ,
Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă
... limpede și frumos, la ai lui și pentru mai departe urmași. Drept un simplu document, ca oricare altul, și fără altă pretenție - așa apar rîndurile de mai la vale. BUCUREȘTI Tipografia ziarului "Adevărul" str. Sărindar, 11 1907 Capitolul I Europa era deprinsă de atîția ani să știe că tînărul Regat Romîn e cel mai solid element de civilizație între Statele balcanice, iubitor de pace și bună înțelegere, atît în relațiile claselor sale sociale, cît și în relațiile internaționale, - un Stat de ordine par excellence. Anul trecut, și-a serbat acest tînăr Regat patruzeci de ani de domnie pacinică și glorioasă a înțeleptului său suveran; ca o încoronare a operei de progres săvîrșit în acest timp, el a făcut o frumoasă expoziție jubiliară, care a repurtat atîta succes față de representanții Europei civilizate. A fost un adevărat triumf al muncii și al păcii; Regele a avut de ce să fie mîndru și fericit. Firește dar că recentele răscoale ale maselor țărănești, cari au luat proporțiile unei hotărîte revoluțiuni teroriste, aproape ale unui ... între realitate și aparență, între ființă și mască. ... Țara romînească este o țară aproape absolut agricolă; cîteva începuturi
Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum"
... care se ridică și joacă atunci cînd intră în sulul de raze al biruitorului soare pe ferestre pe dînsa o înnebunea... Nimic nu era destul de strălucitor, nimic destul de curat, și odăile parcă nu erau făcute pentru hodină și reculegere, divanurile nu erau inventate pentru a te putea întinde lenevos pe ele ... a ținea cald și acoperi zgomotul cînd mergi pe ele. Nu, dulapuri, console, oglinzi, covoare și celelalte pentru ea erau făcute ca să dea de lucru unei gospodine. Și de aceea mobilele erau într-o veșnică mișcare și stăteau mai mult pe afară decît în casă. Precum persanul stă de-a pururi cu o roză în mînă, turcul cu o narghilea sau cu un șirag de mătănii, așa se identifica și ea cu un pămătuf pe care nu-l părăsea niciodată. Intra cu pasul ei de nălucă, se pleca pe fața străvezie a oglinzilor, cerca cu degetul ei uscat cea mai mică pată și era de ajuns să i se pară ceva, ca să hotărască : "Azi scoatem din salon !" sau : "Mîini afară cu odaia albastră" !... Și bietele mobile abia aciuiate apăreau ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei
... Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei Apa Bârsei de Dimitrie Bolintineanu Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii și tătarii somnului se dau; Ungurii, la mese, grijile ... cu plânsul celui ce se stinge, Astfel cum bacanta, l-al plăcerii loc, Vine despletită și cu ochii-n foc, Și cu voluptate, și nesăturată, De plăceri sălbateci și de vin se-mbată. Secheli s-abate. Zilele-i se curmă, Patru mii de
Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA
... 96 Ardealul și Ardelenii (1) Victor Lazăr 2006 97 Ardealul și Ardelenii (2) Victor Lazăr 2006 98 Tudor Vladimirescu Ioan Georgescu ? 99 Oameni și stări de la noi Elie Dăianu 2027 101 Mitropolitul Andrei Șaguna (1) Ioan Lupaș 1921 2037 102 Mitropolitul Andrei Șaguna (2) Ioan Lupaș 1921 2037 105 Avram ... Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești Victor Lazăr 2006 126 Lucă - minte slabă Ioan Pop-Reteganul 1976 127 Cum să ne îngrijim vița de vie și vitele ? ? 128 Hârtie de o sută Edmondo de Amicis 1979 129 Vasile L. Pop Elie Dăianu 2027 131 Dușmanii omului Ioan Pop-Câmpeanu ? 132 Snoave, chiuituri și povestiri Andrei Bârseanu 1993 133 Povestea ... românească Nicolae Oancea Horia Petra-Petrescu 2046 2033 136 Amor și răsbunare Ioan Alexandru Lapedatu 1948 137 Luptele lui Mihai Viteazul Mihai Viteazul 1672 138 De cetit și răspândit George Vâlsan Teodor V. Păcățian Dimitrie Comșa 2006 2012 2002 140 1 Decembrie 1918 Romul Simu 2010 141 Vine Crăciunul Elena C ... alte povestiri Horia Petra-Petrescu 2033 144 Piatra credinței Coriolan Brediceanu 1980 145 Casa țăranului român Ioan Pop-Reteganul 1976 146 Pricinuitorii boalelor (bacteriile) Plantele de ...
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat să fie Voinicel a-i fi pe plac, Să-i dea fata de soție. Cât v-am spus-o, iaca tac. Abia el sfârși s-audă, De la sat ia ziua bună, Nu-i păsa de drum și trudă, Căci mereu părea că-i sună Vestea mândră în ureche, Ca și o poveste veche. Ș-a pornit în toiul ... proțap de coarne Și să-ți puie și urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, să vezi, și-mpărăteasa... De... atâta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și-un alt metod, ți-l sfătui, Să taci molcom, să îngădui, Fă-te că ... diamante Cea mai mândră fată este; Ochi de-albastru întuneric, Ce lucesc adânc, himeric, Ca d-iubire două basme; Dară corpul ei eteric, Nesimțit, ca de fantasme. ,,De vei merge în ajunul Mult senin din Anul nou, Pe când cerul se deschide La a lumilor ecou, Atunci ea vine asemeni Printre ... ...
... însumi decât dacă aș fi vorbit eu alegătorilor. Al tău îndatorat, Jean P.-S. Iartă-mă că-ți scriu așa, pe fugă; mai am jumătate de oră până să plece trenul. Tocmai, semnul buletinelor noastre de vot e Crucea. De multe ori îi scrisese șeful; dar niciodată nu-i așternuse rânduri mai călduroase ca aceste. Conul Tase era încântat. Înghiți o bucată de plăcintă în pripă, sorbi de două-trei ori din cafea și porunci să-i aducă o trăsură. Erau 7 ceasuri. Își îmbrăcă redingota, își îmbucă tabachera cu tutun, iar coana ... ales steaua, iubiți alegători, pentru că ocârmuirea lor de astăzi e steaua rea a acestei biete țări!... Făcânduvă dar cruce și lepădându-vă de cei care zboară printre stele, ca duhurile rele, mergeți cu noi, înainte, iubiți și stimați alegători... Suflând, cu șurloaie de sudoare pe frunte, ca și când ar fi ieșit dintr-o baie cu aburi, conul Tase de-abia răzbi să se coboare de la tribună. Toți căutau să-i strângă mâna, să-i spuie un cuvânt, în vreme ce, de partea ceealaltă, sala duruia de ...
Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite
... femeia... Poftește ! Un argat mi-a luat calul și stăpâna m'a dus în casă. A ! ce chibzuită așezare de oameni cuprinși ! ce frumoasă casă, caldă și luminoasă ! și bogată, cum spune înțeleptul din vechime Ťnimica de prisos și toate cele de trebuințăÅ¥ ... și ce prietenoasă întâmpinare ! Iar stăpâna - ce mândrețe de femeie ! Ce înfățișare deosebită: cinste din creștet până 'n călcâie; liniște și armonie în mișcări !... și prestigiul acela al nobilității, cu atât mai strălucitor, cu ... aduceri aminte de lupte grele și amare necazuri... Ei ! Domnule, casa asta are poveste veche și nu prea veselă... Temeliile ei sunt clădite din pământul de-aici plămădit cu sudori, cu lacrimi, cu sânge de-alor mei... Cum să nu țiu eu la casa mea ! Și zicând asta, s'a uitat jur împrejur cu ochii umezi de dragoste. Apoi mi-a făcut semn să șez în capul mesei; și m'a ospătat... Bogdaproste ! Sta tristă în fața mea ... numai de ce-ți tânjește sufletul: măcar o cât de ...
Vasile Alecsandri - Mihu copilul
... Chinga nu mă frânge, Dar ce mă apasă Și-n drum nu mă lasă, Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci, Cincizeci fără cinci De haiduci levinți [5] Duși de la părinți De când erau mici La codru-n potici. Ș-acum se găsesc De benchetuiesc La valea adâncă, La muchie de stâncă, La des păltiniș, Mărunt aluniș; La masă de piatră, În patru crăpată, Cu sârmă legată, Cu slove săpată, Cu slove de carte Cu aur suflate. Iar la masă, șade [6] armonioasă. Gata să te prade Ianuș Ungurean, Vechiul hoțoman, Cu barba zburlită, De rele-nvechită, Până-n brâu lungită, Cu brâu-nvelită. El are, măi frate, Săbii lungi și late, Durdă ghintuită, [7] Inimă-oțelită. Și mai are ... districtul Romanului, și Bordea lângă Iași, și Lunca-Mare etc. ↑ În secolul de mijloc oamenii războinici precum și caii lor erau coperiți cu cămăși de fier, numite zale; prin urmare, balada lui Mihu se poate presupune că ar exista de pe epoca Cruciadelor. Însuși caracterul cavaleresc al eroului baladei ne întărește în această idee. ↑ Levent înseamnă viteaz de soi. Un voinic poate să fie de neam prost, iar un levent trebuie să fie de
... Ion Luca Caragiale - La Moşi La Moși de Ion Luca Caragiale 1900 Vagoane de tramvai galbene și albastre, tramcare, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos... De pe atâtea strade și căi, ca de pe atâtea brațe ale unui fluviu uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de la capul podului Târgului de Afară, valuri peste valuri de omenire. Precum este greu să se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat să intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai ... foamea nu se poate astâmpăra cu o slabă suflare de vânt. A fost desigur o mare imprudență din partea acestei dame să plece de-acasă așa, trei ceasuri după dejun, fără să guste ceva, mai cu seama că, din cauză că se grăbea să nu scape ora de rendez-vous la pavilionul central, a dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi
... fi ieșit înainte!... Ah! dacă n-aș avea pe Fiți, îngerașul mamei!... Mă înțelegi?... Trebuie să mergem... Le-am scris că viu! Ochii ei, plini de lumini vinete, zguduiau, mai mult decât orice cuvânt, șubreda ființă a lui Moroi, care nu trăia, în aceste scene de supunere oarbă, decât pentru umilință și decepție. — Sofi, îngână șeful de masă, am pus și lanțul, și ceasornicul la ovrei, atât ne mai rămăsese în casă. Am scontat leafa numai ca să-ți fac 200 de lei... Te-am ascultat... Dar gândește-te și tu... Până când?... Ce-o să mai amanetăm dacă pierdem și-n astă seară? — Destul! Aceeași ... Sofi, și-și îmbrânci bărbatul din loc. — Sofi, n-am nici un gologan... rămân 198... — Dă-i ce i-oi da... ne-aude de sus... ce nesimțire! N-ai nici de birje!... Începi de la poartă să rupi din 200... Tu ești devena de vom pierde... Moroi se cutremură, întinse birjarului încă un leu. Nădușelile îi brobonară fruntea. El e de vină... Cum nu s-a gândit să împrumute doi franci de la copist?... Și, suind scările directorului, urechile îi vâjâiau de