Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN FIER

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 307 pentru DIN FIER.

Alexandru Vlahuță - Iubire

... Renasc ca florile în soare, Și, îmbătate de-al tău farmec, Ce peste lume se așterne, În tremurarea lor de-o clipă Visează fericiri eterne. Din haos și din întuneric Te-ai smuls, fecundă și senină: Al tău surâs de alma parens Fu prima rază de lumină. Și, de căldura ta, planeții Treptat se ... să circule în lume Puterea ta de zămislire. Și miliardele de forme De-a lungul vremii să se-nșire. Viețile, ascunse-n germeni, Din somn cât le atingi tresar, Și toate-n raza ta învie, Și toate mai frumoase par. Prin tine, valuri de vibrații, Din depărtatele planete, Trezesc în sufletele noastre Dureri și bucurii secrete; Ș-acele nostalgii ce-adesea Ne vin fără să știm de unde, Or fi ecouri ... cele mai cu greutate: Or fi făcând și ele legi. De pe gunoaie-aprinse fumul Molatic se ridică-n cer, Și caii la pășune sună Din piedicile lor de fier, Departe-un fluier se aude, Un cântec aiurit, duios, Ce-n note lungi, tremurătoare, Suspină lin, misterios, În sfânta liniște a nopții. O ... Urzind, pe-o clipă de iubire, O lume de povești senine, Te urmăresc în cartea asta, Ca și cum unele cuvinte Ar mai păstra ceva ...

 

Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii

... sărbat; Râul în treacăt spune ca cât sânge șiroaie În vremele trecute unda-i a purpurat. Aci îmi stau de față eroii Rumâniei Din Câmpulung, din Argeș, din Iaș, din București, De la Traian și Negru, martiri ai vitejiei, Până la împilarea trufiei strămoșești. Ici glasul: Radu Negru! peste Carpați răsună; Viteazu-și pune tronul ... duh rumânesc. În capul unei armii Mircea viteaz răcnește, Însuflă bărbăția rumânilor soldați; A lui Murat trufie învingător smerește, Și locul este slobod din Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a căta; Dunărea este martur de prețul ... jos Calofirescul arde d-a lor vitează faimă, Și brațul lui împumnă fierul și mai vânos. De glasul cel războinic altarul se despică, Din sânu-i vitejia e foc mistuitor. Farcaș într-însul arde, sfânt crucea sa ridică: E comandir de arme, păstor răzbunător. Pașa cu barba lungă spre ... zboară, D-aicea spre Moldova își ia falnicul zbor: Două capete are , cu patru ochi măsoară, E-n toată Rumânia acum poruncitor. ............................................................................. O, ziduri! rămășiță din ...

 

Mihai Eminescu - Junii corupți

... admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărîmate, hurii nerușinate         Ce chiuie-n orgii? Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o, Suflînd din gură boala vieții ce-ați urmat-o,         Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care pe azi îl țin în fiară, Cum lingușiți privirea cea ... amară,         Cum cădeți în genunchi! Sculați-vă!… căci anii trecutului se-nșiră, În șiruri triumfale stindardul îl resfiră,         Căci Roma a-nviat; Din nou prin glorii calcă, cu fața înzeită, Cu faclele nestinse, puterea-i împietrită,         Poporul împărat. Sculați-vă!… căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ... nalță de departe         Un Cezar, un Traian. Cad putredele tronuri în marea de urgie, Se sfarmă de odată cu lanțul de sclavie         Și sceptrele de fier; În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele hîde         Tiranilor ce pier! În darn răsună vocea-mi de ... caut, ca uliul care cată În inima junimii de viața-i dezbrăcată         Un stîrv spre-a-l sfîșia; Ca pasărea de zboru-i din ceruri dizmețită, Ca muntele ce-n frunte-i de nouri încrețită         Un trăsnet ar purta. Dar cel puțin nu spuneți că aveți simțiminte, Că-n ...

 

Grigore Alexandrescu - Nu, a ta moarte

... fruntea-mi am rezemat. Minutu-acela-n veci mă muncește, Ca o sentință e-n mintea mea; De ating fruntea-mi, simt că zvâcnește, Focul din sânu-ți arde în ea. Fierul cel roșu, care-l apasă Mâna cruzimii pe-un osândit, Mai adânci urme nici el nu lasă, Decât minutul ...

 

Mihai Eminescu - Dați-mi arpă de aramă

... Mihai Eminescu - Daţi-mi arpă de aramă Dați-mi arpă de aramă de Mihai Eminescu Dați-mi arpă de aramă Dar cu strunele de fier Căci să cânt acuma cer Ca un vânt ce se sfaramă Printre stânci de-ngheț și ger. Dați-mi arpă de aramă Pe-a ... vad Sau c-a lumei sântă dramă Sau ca răcnetul din iad. Dați-mi cupa cea de piatră Dar umpleți cu sânge roși Din dușmanii fioroși ................................. ................................. Voi să cânt în poezie De-acei timpi urâți păgâni Când strămoșii cei bătrâni Se luptau cu bărbăție Și-i dau nume ,,La ... înc-aici. Câte ginți cu limba slavă Au venit și-au revenit Dar cu toți s-au nimicit, O câmpie de otavă Sub al coastei fier negrit. Dați-mi arpa în rugină Să mai cânt zguduitor De-al românilor popor Și-de-al țărei cei române, Și de-al secolilor dor ...

 

Alexei Mateevici - Noaptea nașterii

... Sub a Romei greoaie domnie, Dar prin veacuri de vreme strălucind au trecut Într-a Lui luminoasă mărie. S-au născut El din focul cerescului dar, Din smerirea Curatei Fecioare, Ca, Puternic, să-i puie robiei hotar, Să sfârșească amara plânsoare... Rătăcind pe-al păcatului drum lunecos, Nu i-au prins omenirea ... sfântă în inima ta Viu răsunet îndată găsi-va, Și durerea în sufletul tău va-nceta, Și plânsoarea cea grea conteni-va. Răsărind cu Hristos din mormântul adânc, Luminând întunericul gropii, Sfânta dragoste-acum pe aceia ce plâng Liniștește și mângâie robii. Și să știi că de-atunci a-nvrăjbirii ... mai are aceea putere: Cât de-adânc fie-amarul de care ești plin. El ascunde scânteia-nvierii. Cât de greu te-apasă, cu mâna de fier, Nedreptatea în zilele tale, -- Tu să știi că iubirea, venită din cer, Lumina-te-va-n scârbă și jale. Tu să știi că veni-va doritul tău ceas Și în piept ți-a muri ... grea conteni-va. Și să știi că veni-va doritul tău ceas, Când în piept ți-a muri suferința, Și în sufletul tău,

 

Vasile Alecsandri - Plugul blestemat

... nu vrea răzeșimea să-i vândă-al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor. Nu vrea? răcnește vodă... Prostimea întețită Ridică azi din țărnă ființa-i umilită Și îndrăznește-a-și pune vroința-n fața mea? Să afle dar ce-i vrerea atunci când domnul vrea ... un fior pătrunde în orice fir și floare. Și via ciocârlie cântarea și-a curmat, Și zarea se-nvelește c-un nor întunecat. Din capătul câmpiei începe plugul rece Să tragă brazda neagră pe locul unde trece Și pajiștea atinsă geme ne-ncetat De-a fi-njumătățită ... naltă, pe frunte cu ștergar Și c-un pruncuț la sânu-i, pășind măreț și rar. Ea vine și în față cu boii se oprește, Din ochi aruncă fulgeri, apoi așa grăiește: Vrei să ne prăzi tu, vodă, avutul strămoșesc? A! dacă nu ai teamă de trăsnetul ceresc, Na ... treacă plugul pe-al meu copil din fașă, Ca să rămâie-n lume pomină ucigașă. Ea zice și depune odoru-i lângă boi. Minune!... Cei din ...

 

Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aș spune ei

... de mult eu te-am cătat; În cărarea tăinuită, Prin dumbrava înverzită, Ori prin codrii cei de brad, Lângă cântul de izvoare, Printre stâncile de fier Ce străbat norii din cer, Într-a peșterii răcoare, Într-a nopților mister. Te vedeam cu a mea minte; Și acum când te ...

 

Panait Cerna - În peșteră

... Panait Cerna - În peşteră În peșteră de Panait Cerna De pe tavane-ntunecate, Tăcute lacrimi cad mereu, Și parcă tot sporesc din greu, Din mari izvoare depărtate. Șuvițe tainice de apă Spre peșteri drum de ani străbat – Întruna se preling și sapă Tavanul șubred și-nnoptat. Dar după ... răpună-orice avânt, Noi trecem fără păs prin ele Și-aproape izbucnim în cânt. Un suflet tânăr ne străbate Și ne îndeamnă către cer – Din suferinți abia-ndurate Ne-am făurit armuri de fier

 

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului

... El vru să vă apese sub neagra ignoranță, Dar eu v-am dat știința și artele și tot. În suflete aprins-am focare de speranță, Din noapte să vă scot. V-am dat, să-nvingeți bezna, a flăcării lumină, V-am dat și fier, și aur, și regnul animal, Știința, dacă este, prin mine e regină Cu sceptru imortal. Voit-a să vă-mpingă de sus, în ... chiar zei. Străpunserăți chiar munții, titanici prin voință, Pe mări vă legănarăți orașe-ați ridicat, Pământul prin răbdare, sudori și iscusință, Mereu l-ați preschimbat. Din fiecare taină făcurăți câte-o sclavă, Supus vă este totul, chiar trăsnetul l-ați prins. Ați dus pe-ai voștri umeri o sarcină grozavă; A ... o-n schimbul acestei urgisiri; Sunt răul, necuratul, dar sunt și mântuirea Întregii omeniri. Da! sunt orgoliosul învins. Dar răzbunarea Mi-o aflu pe nemernic din tină să-l ridic, Săracului ce plânge îi caut demâncarea, Dar el nu-i dă nimic. Iubește-mă pe mine, om, oaspe al naturii, Veniți ... la mine, sărmani dezmoșteniți, În vinul răzbunării muia-veți pâinea urii, Și fi-veți fericiți. Veniți! a voastră frunte înalțe-se trufașă, Veniți! ...

 

Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan

... să sfîrșească vorba bine și zăriră pe zmeul Stan Ghindă barbaiop, călare p-o jumătate de iepure șchiop. Atunci lor, de frică, le căzură coasele din mînă, dar Roman Năzdrăvan le zise: — Nu vă temeți, măre, lăsați pă mine, că-i viu eu de hac. Zmeul din ce în ce s-apropia, iar cînd fu aproape de dînșii, învîrti buzduganul de trei ori și zise: — Cine sunteți voi, bre, dă mi ... ăl plop de colo, să fac un butoi ca să-l bag într-însul. — Bucuros, moșicule! Atunci Roman tăie plopul și numai cît clipești din ochi făcu un butoi gros, legat cu cercuri de fier; dar cînd veni vremea să-l înfundeze, zise zmeului: — Luminate-mpărate, știi că Roman Năzdrăvan e mare voinic, el poate să spargă butoiul și ... l spargi? Zmeul se supuse și intră în butoi, iar dulgherii, tîmplarii și fierarii înfundară butoiul și, după ce îl legară cu lanțuri groase de fier, înjugară bivolii și plecară; iar pe la apusul soarelui ajunseră la împărăție și deteră pe zmeu în mîna împăratului, viu nevătămat. Împăratul porunci să desfunde ... daca se află zmeul într-însul; iar zmeul răspunse ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>