Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

... celălalt și -i așeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârșit. Spuse fiilor acest vis, iară ei se întreceau care de care plece mai-nainte, și se închine cu slujba la tată-său împăratul. Atunci împăratul le zise: - Eu văz, feții mei, că toți aveți dorință de a vă ... drum. Merse ce merse și daca trecu de hotarele tatălui său, stete conăcească într-o dumbravă frumoasă. După ce făcu focul, sta acolo până se gătească mâncarea, când văzu deodată înaintea lui un vulpoi care îl rugă -și lege ogarul, -i dea și lui un codru de pâine, un pahar de vin și -l lase se încălzească și el la ăl foc. Fiul împăratului, în loc asculte rugăciunea, dete drumul ogarului, care se luă după dânsul. Atunci vulpoiul făcu un semn asupra lui și îl schimbă în stană de piatră. Văzând ... multă bucurie aveau ei că li se adusese pasărea măiastră, ceea ce oprise turnul de a se surpa, și astfel biserica se putuse face cu desăvârșire; numai împăratul se mâhnea în sufletul său că nu este față și fiul său cel mic care ...

 

Ion Luca Caragiale - Karkaleki

... pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O vă dau afară, mă! — ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea ... politică se reducea la Cantorul de avis și la Buletinul ofițial al lui Karkaleki. Acest celebru publicist, întemeietorul presei politice române, era însărcinat între altele facă în Buletinul ofițial dările de seamă despre petrecerile de la palat. Vodă, care ținea foarte mult -și lumineze norodul, aduse cu mari cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau ... slujbași și isnafi, ispravnici, zapcii, magistrat, sfat, mai înțeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic mănânci palme și ciubuce, te facă ticălos, te arunce pe scară, și tu, ca un slugoi nemernic, -i săruți mâna! Mă mir cum n-au murit de rușine cei ce au trăit în așa vremuri. Dar, în fine, a bătut ... ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene

... trăgeau una în sus si cealaltă în jos, capetele se învârteau în osia gâtului, picioarele hârâjâiau tocurile pe mușamaoa tocită a vagonului. Viața deștepta încetul cu încetul. Când soarele apusese desăvârșit, întinzând pe cer fășii lungi și roșii, prietenii deșteptaseră întremați și cu poftă de vorbă Anecdotele, amintirile din liceau, ștrengăriile din facultate, dragostele și politica amestecau fără nici un șir, fără nici o ordine. De multe ori vorbeau doi și trei dodată. În sfârșit, spuseră tot ce puteau spuie, învălmășit, până ce ajunseră la patimile lor. Aci vedea bine că sunt buni prieteni și, lucru rar printre tineri, își povesteau slăbiciunile într-un chip omenesc și sincer. Concluziile a patru ... ca o fată de pensiune, ar trebui fii mai bărbat. Un pahar de vin este furat din buzunarul doctorului; vinul îți dă sânge, te face mai viu, îți dă mai mult curaj d-a gândi, te face mai îndrăzneț, ți-aprinde închipuirea. Încearcă-te după câteva pahare de vin scrii. Vei vedea câtă imaginație ai, și ce vie este, și ce puternică este, și cât de caprițioasă și de fermecătoare este. Ce fel de

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă -nfiereze răul. Dar nu credem vreodată că protestările și opintirile noastre vor face sară lumea din făgaș deodată, și, de unde se zbătea-n mocirlă, iasă curată și pornească pe calea cea bună și dreaptă. Greu și foarte-ncet, stimatul meu domn, se dezrădăcinează obiceiurile și năravurile vechi... Cu toporul, se curăță pădurea ... e un tânăr model: aplicat la-nvățătură; examene strălucite — cam timid — asta nu face nimica: puțină timiditate nu șade rău unui tânăr când face în lume cei dântăi pași. Cum spusei, cucoana a venit mă roage merg la văru-său, bărbatul cel sus-pus, -l rog a proteja pe băiatul ei, care de șase luni s-a întors din străinătate cu diploma de doctor în ... făcut nepotul d-tale, nu-i poate face nimini vreo vină... Și firește, dacă are protejatul meu vreun cusur, atunci altă vorbă... Aș dori însă

 

Mihai Eminescu - Un roman

... zimbire crudă pe buzele-i subțiri. Nu te iubesc? zici crudo ­ ce zici îți pare-o șagă... Nu te iubesc atâta cât știu ca iubesc, răscolesc cu brațul oceanele ce-aleargă, storc avar din ele amărăciunea-ntreagă Și într-o picătură s-o beau... nebunesc? O vrei?... Spre-a crea unul din visurile tale Aș trebui fiu eu de trei ori Dumnezeu, Aș trebui turbur a firei lungă cale, Și-n clipa mea ­ ce secoli ai veciniciei sale Abia putur-a face, aceea fac eu. Nisipul din pustie pot -l arunc c-o mână În cer ­ și dânsul negru deșert fie iar? Ca sus pământ fie întins fără lumină Și negru fără stele, ca globu-ne de tină Și ale lui întinderi, cu gându-mi le ar. Iar jos cobor mândra a cerului grădină Cu sori nălțați pe lugeri, cu lune-n crenge verzi Iar tu treci, un înger... încinsă cu lumină Și în a ta privire eu mințile -mi pierz. Putere-aș eu cu gându-mi s-ardic insule-n floare A ...

 

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului

... place, E vrăjmaș omorâtor, El îi face-n veci de zace Ș-a mai multă viață mor. Eu pe tine cu plăcere Poci te țiu tot deștept; Ș-orice-i vrea-ți dau făr-a cere, te rogi mult nu aștept. Vorbind nu știu ce vrăji face, Somnul văz că mi-a perit; De unde dormeam în pace, Îmbrăcat m-am pomenit. Tot spre el, nevrând, mă poartă Un puternic ... când el veni, tăie. Frumos caută, îmi zâmbește, Mi-e drag, îl iubesc mai mult. C-o blândețe el vorbește D-aș vrea tot ca -l ascult. Zice: -"Aici nu este locu Unde poci eu ca -ți spui Cine sunt, la ce norocu Mă făcu mă suppui". Binișor mă ia de mână, Ș-într-o clipă m-aflu eu În crângșor, unde-o fântână Curgând face heleșteu. Pe acelui undă lină A nopții făclie stând, Îndoită dă lumină Din oglindă-i s-întorcând. Pe cer mii de mii de ... duce la simțire Și desmiardă orice gând. Rândurele zbor s-întrece, C-o aripă răzuesc Unda, ce-și torn pe trup rece, Recorite s-întăresc. Face

 

Mihai Eminescu - Codru și salon

... arată slab; Prin ochii mari și negri o îndoială trece, Ce fulgeră în taină, apoi dispare-n grab. ­ Din vorba mea nu poate amor se aleagă? Nu te iubesc atâta cât știu te iubesc? Ai vrea storc din mare amărăciunea-ntreagă Și într-o picătură s-o beau, -nnebunesc? Spre-a împlini vounul din dorurile tale, Au pot fiu, copilă, de trei ori Dumnezeu, Și ce-au făcut puternic în veacurile sale, Aceea într-o clipă pot a face eu? O, de-aș putea s-amestec a lumii lucruri toate, După a mea voință un ceas te încânt, Cu susu-n jos ar merge a firii legi bogate, Pustiu ar fi în ceriuri și ceriul pe pământ. Și la ... dar nu mai ești. Pătate de-ndoiele a vieții tale vise ­ Băiet de-ai fi tu încă, la mine te-ardic, te privesc cu gene pe jumătate-nchise, Dar nu mai crezi în visuri, căci nu mai crezi nimic. fii un pagi din basme și eu ...

 

Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său

... văzut niciodatâ. CRISPIN: — știi ce! Dacă tu ai vre, am putĂ© faci un frumos lucru, dar după întâmplarea ta de la bașcă, mă tem nu fi rămas făr curaj. LABRANCHE: — Nu, nu, spune, o furtună trecută nu oprești pe un bun corăbieri mai între în mare; vorbești. Ce vrei zâci? Ce, ai vre faci pe stăpână-tău treacâ cu numile lui Damis, și ia ... CRISPIN: — Stăpână-meu? Of, Doamne! Un calic pentru o fată ca Anghelica! Eu îi hotărăsc o mai bună parte. LABRANCHE: â ... Văd ieșind nu știu pe cine de la M. Oront. Haide la gazda me socotim asupra isprăvii lucrării noastre. CRISPIN:— Trebui mai întăi alerg acasă ca vorbesc lui Valer și -l fac prin vro minciună nu vie vro câteva zile la M. Oront. îndată te agiung. ( duc.) PERDEAUA A 4-LE ANGHELICA, LIZETA ANGELICA: — Așa, Lizeto, de când Valer mi-au discoperit pătimirea sa, o tăinuită măhniciuni mă ... ce atinge de mine. LIZETA: — Nu-ți poate cineva da decât douâ feliuri de sfaturi; unul, ca uiți pe Valer, și celalalt

 

Ștefan Octavian Iosif - Către lună

... Taină a nopții, vrajă, mister, Cântec în somn ce suspină! Tu, ce ningi floare de-argint pe alei Și argintoase prin ramuri, Faci ca picure ploi pe scântei, Pui poleială pe geamuri. Tu, ce-n frumoasele nopți de florar Și-n drăgăstoasa lui lună, Când își recapătă versul ei ... Tu, ce pe vârfuri de brazi îți strecori Horbota, albă podoabă, Duci în genune albastrele flori Care pălesc prea degrabă. Tu, care rătăcitoare năluci Faci umble-n portaluri, Negre fantome aduci la răscruci, Farmec urzești peste valuri. Tu, care tremuri pe ape ușor Horbotă albastră și fină, Faci un palat ...

 

Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul

... ei, la viața necunoscută, plină de taină, oarecum acoperită cu o perdea,— la viața anului viitor. Dar însăși vremea îl ia pe om, îl face mai uite câteodată de cele mai de seamă lucruri în viața sa, având în cap grijile traiului zilnic. De aceea, omul trebuie mai adeseori ... întunecimii și neștiinței îndelungate a răsărit dintr-odată soarele. Venise marea zi de 24 mai, când ne-a fost nouă scris dam cele dintâi semne de trezire și de viață. arătăm că nu numai trăim ca un neam de toți uitat și obijduit, topindu-ne în puhoaiele lacrimilor noastre, dar și că suntem vrednici de ... cu acest trecut am stat noi la pragul anilor 1906 și 1907. Viitorul ne gătește o muncă încă mai mare decât în trecut. Trebuie numai nu ne pierdem tăria noastră sufletească și stăm totdeauna în unire. avem în vedere că intrăm în Anul Nou încă cu multe datorii către neamul nostru, din care cea mai de căpetenie este alegerea în viitoarea ... a împuterniciților moldoveni. Duma imperială din anul ce a venit ne va îndrepta traiul nostru mai departe și ne va arăta ce trebuie

 

Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan

... se așeze lîngă podul Bagdadului ; cum vedea un străin, ăl dintîi care-i ieșea înainte, măcar de orice teapă ar fi fost, îl poftea politicos -i facă cinste a veni cineze și petreacă noaptea aceea acasă la dînsul. Cina lui Abu-Hasan nu era foarte bogată, însă bună și curată, așa ca poată mulțumi destul pe un oaspete drumeț. Mai ales nu lipsea de la masă vin bun, și veselie, căci în loc vorbească cu oaspetele său despre politică or despre daraveri necustorești, îi plăcea mai bine povestească despre lucruri plăcute și hazlii. De felul lui era om vioi și bun de petrecere, și știa -nveselească pe un tovarăș orcît de posomorît. A doua zi dimineața Abu-Hasan îi zicea musafirului: -Cînd te-am poftit aseară cinezi la mine, ți-am spus obiceiul meu: nu te superi că acuma te poftesc pleci ; am eu cuvinte mă port așa. Mergi de-ți vezi și de treburile dumitale... Umblă cu Dumnezeu! într-o seară, cînd ședea după regula lui la capătul podului ... la pămînt, i-a zis politicos de tot: -Prea cinstite domnule, bine-ai venit sănătos la noi în Bagdad; te rog prea-plecat ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>