Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ TACĂ

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 538 pentru FACE SĂ TACĂ.

Alecu Donici - Guraleiul

... lor numai plecare. Apoi, stăpâna mea, mă rog de iertăciune, Dar eu de pe acum adevărat voi spune; Că la mata atunci, zău, nu pot slujesc, Pentru că trebuie curând zăluzesc! CUCOANA ZAMFIRIȚA Da ce pot face eu? ZOIȚA Cum, ce? hotărăști Că după dumnealui a merge nu vroiești. CUCOANA ZAMFIRIȚA Ia uită-te de vezi, cu butca cine vine? ZOIȚA Întocmai nimerit: cucoanele ... pe toți -i ocolești Și pentru două graiuri pe nime găsești. Am fost la hatmanul și nu era acasă; Iar visternicul, atunce vrând iasă, Nici nu m-au priimit... ZOIȚA Mă rog aib iertare, Cu cine dumneta grăiești așa de tare? POSTELNICUL A, Zoițico, tu! Da ce mai faci, fetică? Eu la stăpână-ta am ... dumneaei, au tot istorisit, Încât duduca mea curat au amețit Ș-așa de răul lui s-au dus și de acasă. POSTELNICUL Apoi ascultă-mă, -ți spun eu, jupâneasă; Așa obrăznicie de-acum nu mai faci, Că te voi învăța cu gura taci. ZOIȚA Asemene știință nici dumneata n-o ai. POSTELNICUL Pricini de supărări poftesc ...

 

George Coșbuc - Draga mamei

... Pe la vrăjitori Și descântători; Pe la crai de meșteri, Cari trăiesc în peșteri Și cari pot s-adune Dragoste p-alune Și pot munți -nșire P-o sârmă subțire, Și pot face vrajă Și scot fier din glajă Și din nea scot sânge Și pot dealuri strânge, Și ei strâng un munte Până-l fac grăunte! Și ... vis O babă i-a zis, Că Fira pe fată S-o prefacă moartă Și s-adune fini, S-adune vecini Și neamuri strângă Pe fată s-o plângă Și mi-o bocească mi-o dăulească, Și mi se poarte Chiar precum se port Oamenii la mort. Singur Ionel, Numai singur el mi se prefacă Că nu-i supărat, Nu-i înnegurat, umble râzând Căci Ana auzând Glumele pe rând, Se va necăji; Și ea-l va urî, Când va auzi, Că de râs o poartă, Măcar ... gândit, Că n-am făcut bine Ce-am făcut cu tine, N-am umblat pe cale Și-n voile tale! Dar de-acum te las faci cum îți place, dar ce vei ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... goală: Sunteți proști ca cel din urmă prost ce nu știe de școală! Un plugar fără știință, și pe asta pun rămas, E în stare vă-nvârte și vă poarte de nas! Un plugar! sfetnicii strigă, un plugar mai mult știe?! Iartă-ne pentru-ndrăzneală, dar vorbești o nebunie! Nebunia câteodată își are înțelesul său: O facem dar o probă și mă jur pe Dumnezeu, Că de n-oi ave dreptate, vă dau vouă-a mea crăime Și mai ... singur pe-o altă cărare. Sfetnicii, la aste vorbe, au încremenit pe loc: Pe crai bine cunoscându-l, îl știau pară de foc. Ce vor face? Mâine craiul îi va pune-n furci înalte, Dacă n-or ști explice întrebările schimbate! Lucrul naibii! Nu-i de șagă! E un ce periculos Vorbele vâjului fură anapoda și pe dos; Apoi în întreaga lume non ... chiar de-ar fi așa cum nu-i Și-ați ajunge pân la vorba și sfatul țăranului: Totuși nu v-aș spune (deși mi-aș face pomană), Omul câte mai vorbește, fără ca bage seamă! Apoi, sunt bătrân și-aminte nu mai pot toate ...

 

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

... celălalt și -i așeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârșit. Spuse fiilor acest vis, iară ei se întreceau care de care plece mai-nainte, și se închine cu slujba la tată-său împăratul. Atunci împăratul le zise: - Eu văz, feții mei, că toți aveți dorință de a vă ... drum. Merse ce merse și daca trecu de hotarele tatălui său, stete conăcească într-o dumbravă frumoasă. După ce făcu focul, sta acolo până se gătească mâncarea, când văzu deodată înaintea lui un vulpoi care îl rugă -și lege ogarul, -i dea și lui un codru de pâine, un pahar de vin și -l lase se încălzească și el la ăl foc. Fiul împăratului, în loc asculte rugăciunea, dete drumul ogarului, care se luă după dânsul. Atunci vulpoiul făcu un semn asupra lui și îl schimbă în stană de piatră. Văzând ... multă bucurie aveau ei că li se adusese pasărea măiastră, ceea ce oprise turnul de a se surpa, și astfel biserica se putuse face cu desăvârșire; numai împăratul se mâhnea în sufletul său că nu este față și fiul său cel mic care ...

 

Emil Gârleanu - Grușan

... nțelesese cu comandantul regimentului ce venea se mute la noi, în locul lui. Peste două zile un furgon aducea lucrurile chiriașului. Ardeam de nerăbdare văd pe colonelul cel nou, dar boala mă vânduse patului. Zilele își luară mersul lor obișnuit. Alături parcă nu stătea nimeni. Chiriașul nu da nici ... știu de ce îmi inchipuiam că n-aș mai fi tremurat pe spatele calului... Era pe la mijlocul iernii. Auzisem că și regimentul acesta trebuia plece numaidecât. Toata ziua mă plimbam prin grădinuță, dar pe colonel nu-l puteam zări. Mă hotărâi mă scol dis-de-dimineață în cele câteva zile ce mai rămăseseră până la plecarea lui. A doua zi de la hotărârea mea ... bine întrebările și răspunsurile: Nu era nimeni acasă, nici o slugă? Nu. Pe unde l-ai văzut? Pe fereastră. Cum? N-am găsit pe nimeni dau scrisoarea și m-am uitat pe geam, văd pe cineva. Ce făceau? Stăteau la masă. Colonelul tăcu, apoi întrebă din nou: Când ai dat scrisoarea, ce ți-a spus duduca ... trecu prin minte. Începusem ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul național

... nimic, nici o vorbă, fie de laudă, fie de ocară, necum de judecată cinstită. O dată stagiunea închisă, e altceva; marii judecători n-au nevoie asculte cu luare-aminte ca priceapă; scapă de obligațiunea d-a munci acasă, cu o carte în mână, ca poată judeca mai luminat la rândul lor; și, dar, lucrul fiind foarte ușor, s-apucă de se ocupă de teatru, atunci când teatru în activitate ... de mai bine discutând teorii, precizând dorințe, întrevăzând mijloace de urcare pentru scena țării lor. La noi, marii judecători laudă pe d-ra Y., ca facă plăcere d-lui X.; ocărăsc pe d. M. și pe d-na R., ca facă pe gustul cutărui membru din comitet, ori d-lui director, supărați câteva minute; înalță la ceruri pe comicul A., deși toată iarna ... lovit în orice vedeam rău, anume în timpul când actualul director era la “întâia domniei-sale domnieâ€�. Ș-apoi vom vedea... Decât îmi place fiu cinstit când scriu; înțeleg severitatea, patima chiar; urăsc însă pe cel care face o nedreptate ori publică un neadevăr. Și nedrept este ...

 

Vasile Alecsandri - Rândunica

... mama fată, Orice vream făceam îndată, Iar dacă m-am măritat Bărbățelul m-a mustrat. Cui e voia sa iubească Vie-n poartă -mi grăiască; Nu trimită pe altul, Că altul umple satul. Vie singur furișat Și-i dau dulce sărutat, Și-i dau guriță tăcută,

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI

... asuprind biata mulțime. Atunci lege-i putința cu sâlă, Voia lui e poftă desfrânată, Iar' porunca crudă, neîndurată. [3] Puind el tot dreptul în putere, Face pe cel mai slab -i slujască Despoindu-l cu sâla de-avere, Apoi cu îndrăzneală tâlhărească Robește țări, arde orașe, sate, Și pe unde merge strică toate. Fii de ... i asupra lor ș-a toată Patria, din deșartă mândrie, Cu oaste la război învățată, Face-asupra tuturor năvală; De sânge-omenesc nu mai spală. Un tinăr Machidonean scoală Și jĂșnghie-o jumătate de lume. Pentru ce? Pentru deșartă fală Vrând a dobândi slavă și nume!... Pentru triumf a Romii ... n, un TamerlĂ¡n face [5] Tot aceaiaș, din altă pricină, Adecă sânge-a vărsa le place De-alt neam, ce-altor dumneziei -închină!... Iar' spaniolii pentru bolovani Cu aur, taie pe mexicani. Un arap cu sabia-într-o mână Cu AlcorĂ¡nul în ceaialaltă, Taie pe toți ... întii cum că nu mă-încumet Nici laud, nici defaim îndată Și cu rupta nice-o stăpânie, Ori cu ce feliu de nume ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță

... timp nu mai e niciodată. M-aș mulțumi eu și pe un prichindel de băiat. — Ba te-ai mulțumi și pe-o codană. Tu -nșiri, și ea deșire, tu cerni, și ea risipească, tu pui de mămăligă, și ea răstoarne căldarea pe foc. — Dacă e pe-așa, m-aș mulțumi și pe-un copil cât ghemul, numai s-aud în casă "mamă", că ... ai mai fi spus... Baba se făcu ca para focului. — Zău așa... nu te rușina, mamă, nu zău... Așa e omul. Când e mic face nebunii fiindcă e mic; când e la tinerețe face nebunii fiindcă e tânăr, iar la bătrânețe se gândește la nebunii fiindcă nu le poate face... Bătrâna pierdu sfiala și răbdarea și se răsti cât putu: — Neghiniță, ci tacă-ți gura și vin te văd! Și pe loc se-auzi un țâșt ca de lăcustă și un bâzâit ca de albină. Bătrâna simți pe mână o picătura caldă ... tac, și înghit, și n-au ce face, ca ...

 

Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... trăiesc cu-acela ce nu știe a trăi. Mergi, boierule, ce stai, și nu te mai tot codi. Caretă de modă găsește. Bărbatul te întreb mă îngăduiește, Ce fel fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare -i spun și -i tâlcuiesc În ce anume caretă am eu călătoresc; Întreabă pe graf Lucescu, și el îți va spune ție Cum are fie; Și ce mă superi pe mine? Știi că am dorit -ți cer toate, așadar, cer de la tine fie careta nouă Într-o oară, sau mult două. Bărbatul Acum n-am bani. Cucoana Mie pre puțin îmi pasă, Cer caretă englezească, purcezi, du ... Cucoana Dar, mă rog, a dumitale? Boierul Cu dumneata la un loc. Cucoana Alei, zău, ce dobitoc! O, ciel! și cum se poate sufăr aceste toate! Îți spun drept că ești neghiob, deși ești cu boierie, Și-ți hotărăsc în sfârșit traiul nostru cum fie. Dacă soarta mea cea rea, și cea cu totul nedreaptă, Au voit ne vedem ochi la ochi câteodată, Apoi ca ne vedem, Osebite odăi ...

 

Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... trăiesc cu-acela ce nu știe a trăi. Mergi, boierule, ce stai, și nu te mai tot codi. Caretă de modă găsește. Bărbatul te întreb mă îngăduiește, Ce fel fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare -i spun și -i tâlcuiesc În ce anume caretă am eu călătoresc; Întreabă pe graf Lucescu, și el îți va spune ție Cum are fie; Și ce mă superi pe mine? Știi că am dorit -ți cer toate, așadar, cer de la tine fie careta nouă Într-o oară, sau mult două. Bărbatul Acum n-am bani. Cucoana Mie pre puțin îmi pasă, Cer caretă englezească, purcezi, du ... Cucoana Dar, mă rog, a dumitale? Boierul Cu dumneata la un loc. Cucoana Alei, zău, ce dobitoc! O, ciel! și cum se poate sufăr aceste toate! Îți spun drept că ești neghiob, deși ești cu boierie, Și-ți hotărăsc în sfârșit traiul nostru cum fie. Dacă soarta mea cea rea, și cea cu totul nedreaptă, Au voit ne vedem ochi la ochi câteodată, Apoi ca ne vedem, Osebite odăi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>