Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE SA STRĂLUCEASCĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 268 pentru FACE SA STRĂLUCEASCĂ.
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... făcea. Văzând însă iscusința mâinilor europienești, Vru să-și schimbe traiul țării pe gusturi orășănești. Însă copacul de munte crește mereu, se înalță, Și vârtoasa sa trupină nu se-ndoaie nici de vânt, Cât timp vârful lui s-adapă cu roua de dimineață, Și cât rădăcina suge sucul negrului pământ. Dar ... Zace și ochii săi lacrimi ca pâraiele vărsând, Pân’ ce a lui seminție leșinat îl ridicară, De îl duse în a sa casă, unde din leșinul greu Trezindu-se, cată dornic la acei ce-l împresoară, Zicând: "Toți sunteți aice, afară de fiul meu". Însă fugarețul Roman ... a munților prăpăstii, îi ca un bulgăre slut; Dar ivindu-se în lume și fiind bine cioplită, Dacă-n mâini rele nu-ncape, se face brilant din lut. Însă Roman uită toate îndată ce au zărit O cucoană la fereastra unui palat strălucit. Aceasta este Marghioala, întru adevăr marghioală*, Ce ... încânta, Fie de oricare treaptă, ea, cruda, pe toți înșeală, Și ea pe nebuni îi place după dânsa a-i purta. Deci ea face semn lui Roman, ce stă-n poartă înlemnit, Și frumosul flăcău mișcă, se simte însuflețit, Intră în palat la dânsa, și ea râzând cercetează: Cine ...
... la sânge, i-au gonit pe amândoi de-acasă, să se ducă-n lume, unu-ncoace, altu-ncolo, încotro i-o lumina Dumnezeu; că soră-sa a avut noroc; iar el, ba: ea a ajuns procopsită, doamnă mare, primită pe la curți împărătești; iar el, umblând de ... să ne placă! — Lăsați-l, mă, zice altul; asta e părerea lui... — Părerea lui s-o ție pentru tat-său și pentru mă-sa! să nu ne-o vâre nouă cu de-a sila pe gât! Și-ncep să vorbească tare toți deodată, unul așa, altul aminterea ... pe subt mese, într-una țipa: „urechiați" și iar „urechiați". L-au lăsat măr, și s-a dus fiecare la treaba sa. S-a sculat Ion, mulțumit de atâta-nvârtitură, și-a căutat căciula, a scuturat-o frumos și, cum parcă ...
Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă
... ntunecată se întinde ca un nor. „O cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“ „Bine ... a mea să fie!“ „A ta!“ strigă Sfarmă-Peatră, în văzduh făcând un salt Ș-apucând în a sa mână un gigantic bolovan. „A mea!“ strigă Strâmbă-Lemne, ridicând un stejar nalt Și-nvârtindu-l pe deasupra-i ca un groaznic ... se-ntorc iute, părăsind armele crude, Și zăresc pe Statu-Palmă de-a lungul pe deal sărind Ș-încurcat în a sa barbă ca un ghem rostogolind. Sfarmă-Peatră-i ține calea și-l ridică-ncet pe palmă. „Săriți, voi, urgia lumei! săriți!... țipă Statu-Palmă ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... mă cheamă și mă întreabă: Ai citit pe TĂ©lĂ©mac? Da, în școală: Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d Ulysse, dans sa douleur... . Mă, fraza asta o știe pe de rost orice găgăuță. Dar chiar dacă l-ai citit în liceu, nu l-ai înțeles. Să citești ... avut nici un rost din partea maestrului Caragiale această autoironie așa de exagerată. Iată epigrama în chestie: Iancu Luca Caragiale... Îți dă berea cu măsură... Face și literatură... Însă nu face... parale! Marele Caragiale, care scria îngrozitor de greu, se minuna de puterea ușurinței mele de a lega ideile în formă spontană și logică ... bună a mamei mele, născută Bucșan, coborâtoare din Spătarul Bucșan, decapitat de turci în secolul al XVI-lea, avea o culă la moșia sa Parepa, apropiată de gara Albești. Soția marelui Caragiale, femeie de o bunătate și de o supremă distincție, era nepoata castelanului. Ea auzise că nepoata ei ...
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa
... În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a ... păcate El, ca în zori, le-a luminat, Și toate s-au înseninat În mintea celei ce-a căzut. Și viața sa răutăcioasă Nenorocita păcătoasă Într-o clipire a văzut. În groază ea a înțeles Ce daruri adunate-n vânt Cu îndurare i ...
... În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a ... păcate El, ca în zori, le-a luminat, Și toate s-au înseninat În mintea celei ce-a căzut. Și viața sa răutăcioasă Nenorocita păcătoasă Într-o clipire a văzut. În groază ea a înțeles Ce daruri adunate-n vânt Cu îndurare i ...
Titu Maiorescu - Câteva aforisme
... aforisme de Titu Maiorescu * O măsură a oamenilor și a lucrurilor este propria lor umbră. * Omul rău se pierde prin partea sa cea bună, omul bun, prin partea sa cea rea. * Don Quijote credea că morile de vânt sunt uriași. Oamenii de rând cred că uriașii sunt mori de vânt. * Sălbaticii din America schimbau ... om cuminte și aplauzele zgomotoase ale mulțimii. * Ce liberal e Beethoven în orchestrație! Tot instrumentul e întrebat să-și dea părerea și reproduce pe răspunderea sa ideea principală. Ideea principală câștigă astfel o varietate de fețe originale, e când înaltă, când burlescă, când tristă și când voioasă, și în impresia totală ...
Constantin Stamati - Vulturul și paingănul
... samă, iubite, această dată, Căci eu mai jos decât tine nu sunt nici de un grăunte.â€� Vulturul ia sama bine și vede adevărat, Deasupra sa un paingăn ce mreaja și-au rășchirat, Ca când vrea perdea să țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum ... de-acum nu te făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde el se suise. Eu nu știu dumilorvoastre, însă mie mi se pare, Că cu acest paingăn ...
Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și paingănul
... samă, iubite, această dată, Căci eu mai jos decât tine nu sunt nici de un grăunte.â€� Vulturul ia sama bine și vede adevărat, Deasupra sa un paingăn ce mreaja și-au rășchirat, Ca când vrea perdea să țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum ... de-acum nu te făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde el se suise. Eu nu știu dumilorvoastre, însă mie mi se pare, Că cu acest paingăn ...
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... zile de când am o slobodă intrare la tatăl său, așa de bine am lucrat încât mă vedi cu un ochi plăcut. Dar Lizeta, slujnica sa, mi-au spus o vesti care mă diznădăjduiește! CRISPIN:— și ce ț-au spus ace diznădăjduitoare Lizeta? VALER: — Că am un rival. Că ... — într-o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga „tâlharii“!! Straja vine, m-au ... spune-mi, Labranche, ce cauți la Paris? Unde te duci? LABRANCHE: — Mă duc într-această casă. CRISPIN: — La M. Oront? LABRANCHE: — Fiică-sa esti făgăduită lui Damis. CRISPIN:— Anghelica făgăduită stăpână-tău? LABRANCHE: — Monsiu Orgon, tatăl lui Damis, au fost la Paris, sunt zile. Eu am ... Oront. îndată te agiung. (Să duc.) PERDEAUA A 4-LE ANGHELICA, LIZETA ANGELICA: — Așa, Lizeto, de când Valer mi-au discoperit pătimirea sa, o tăinuită măhniciuni mă usucă și, sâmțăsc că de voi lua pe Damis, îmi va scurta odihna vieții. LIZETA: — Ce om primejduincios esti acest ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... oare, de aceea nu-mi permit luxul de faire jouer les eaux decât când văd că băltița va să sece, sau când vreun oaspe îmi face onoare a-mi vizita grădina. Parterul meu e semănat cu chir agropyron, neghină lolium perenne și trifoi. Neghina, atât de uricioasă în grâu ... de delicate și atât de bogat îmbrăcate; și apoi drept să vă spun, doamna mea, gândeam și la mine, ce o să mă știu eu face când va veni tristul timp ca ele să se vestejească; oare atunci a mele îmi vor mai plăcea?... Toate aceste reflecțiuni puțin măgulitoare ... numai gelozia lor pentru că nu sunt și ele așa de elegante. Le-aș vedea eu când stăpânul nostru le-ar pune la închisoare cum face d-na Florineasca, ce ar mai zice. Astelalte sărmanele, cum n-o să fie friguroase și plăpânde, când sunt crescute la umbră și pe cuptori ...