Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru STA PE LOC
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 963 pentru STA PE LOC.
George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 2)
... avem și noi, străine, Și-l iubim cu jurământ. Ziua răului când vine, Ce frumos se zbate-n vânt! E frumos și steagul vostru, Dar pe-al nostru de-l privesc Tot mai mândru este-al nostru, Și mai sfânt, că-i românesc. Rupt de-asprimile furtunii Răscolite de dușmani L ... nepoții tot ca noi! Știm și noi o lege sfântă, Și de-un veac de ani acum Stăm cu ochii tot spre țintă, Mergem tot pe-același drum. Pentru sfânta lege-a crucii, Pentru limba ce-o vorbim: Ce de-oțel pe săbii lucii Pus-am noi de când trăim! Știe Dumnezeu de-i bine Ori de facem vrun păcat Dar noi știm c-așa e bine ...
Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg
... de lemn pe care se vedea săpată răzleață cîte o literă, cu cîtă cucernicie mi-am ridicat privirile spre portretul bătrînului Gutenberg, asemuindu-l și pe el ca pe un sfînt al Bibliei lui străvechi. Vremile acestea însă au trecut de mult, și omul stăpîn pe viața lui s-a schimbat într-un rob, cel ce umbla încotro îl duceau capricioșii pași ai fantaziei lui are obezi azi la ... vînturilor, plopilor, soarelui, furtunilor, înstelatelor nopți, drăgostitoarelor raze de lună, palidelor amurguri, ca și nesigurilor zori, căci niciodată viața nu-i aceeași și nu stă pe loc și nici o minută nu este la fel cu cealaltă. Nepăsătoare cade foaia care spune un ceas, care a adunat un reflex, care ... de gînduri pe umărul drept, pe umărul ce-i începutul brațului ce va însemna turpitudinile mele, și mă îndrum în pustiu, fac cei dintîi pași pe alba zăpadă și urmez înainte, privind la tovarășii mei, care fac același lucru, îndurînd robia coloanelor care se vor acoperi de litere, de negrele semne ... mi pot hrăni înălțimea, mă uit la trunchi și îmi spun că degeaba o fac, și urmez, cu toate acestea, mereu împrăștiindu-mi pretutindeni foile, pe ...
... încă de plăcerea a priveleștei frumoase, Vorovea despre minunea luptelor mult maiestroase; Deodată, prin tuneric, ceriu-n giur au scăpărat; Tot poporul stă pe loc Și-nturnând spre Efes ochii, templul cel mai minunat Îl văzu cuprins de foc. Îndărăpt aleargă iute, spăriet acel popor, Ca să afle d-unde ... cuvânt de apărare. Ori din groapa-ntunecată Furia înveninată Fărmăcat-au a sa minte, Încât barbar s-au atins De atâte lucruri sfinte, Pe Diana au aprins. Au dărmat a ei icoane, Prețuite-n milioane, Templul ei au nimicit, Ce-i lăcaș de zei dorit Și-i ... nepătruns: Dede atunci acest răspuns: Am dorit ca al meu nume Cunoscut să fie-n lume; Iată-mi fapta și prihana, De-asta ars-am pe Diana! Inima-mi de venin plină, Mintea fără de lumină, De ambiție orbit, Neputând să fac nimic, Lucrul ce-i de alții urzit Hotărât-am ...
Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea (Heliade)
... Ion Heliade Rădulescu - Corbul şi vulpea (Heliade) Corbul și vulpea de Ion Heliade Rădulescu Corbul sta pe loc tot corb (Precum orbul e tot orb Și ciocoiul e tot ciocoi Cât sa-l cânți cu usturoi), Nicidecum nu mai albise, Nici acvilă devenise ... ce mândrețe! Dar unde-i gurița lui? Cui s-o ceri și cui să spui? De l-aș auzi o dată N-aș da-o pe lumea toată." Cerbul toate le-auzea, Se făcea că nu simțea: Își căta de cina sa, Cașcavalul își mânca. "Doamne corb! o rugăciune! Excelență!... plecăciune ... Până cina își făcu; După ce o termină Și bine se ospătă, Către vulpe s-adresă Și așa îi cuvântă: "Hei! a fost pe când a fost, Pe când era tata prost, Că vulpea c-o zicătură Îi ștergea cașul din gură; Dar acum e altcevaș, Gura nu mai pui pe caș. Hei, vulpoi de năciunal , N-a fost bun ăst cașcaval?" Dacă știi că de demult Din punga celor ce-ascult Lingușitorii trăiesc ...
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... Moldova pe la Sculeni și au intrat în Iași. Asta e pozitiv, ne‑au spus oamani care i-au văzut cu ochii. Unia scriu că pe la Leova au intrat 25 mii, pentru Valahiea. Unia scriu că au intrat și turcii, pe la Galați, pentru ca să oprească venirea rușilor în Valahiea. Dv. aceste le veți fi știind mai sigur, fiindcă Valahiea e aproape. Ce vor face ... 4 Sturzești, doi Ghiculești, Aslan, Kogălniceanu, Istrati și alți tot din familiile cele mari. Turcii au venit ca la 12 mii în Galați, dar stau pe loc. Rușii, ca 20 mii, iarăși stau pe loc, la Bărlad. Pe mâni rușii așteaptă poroncă definitivă de la imp[ăratul], ca să treacă sau ba în Valahiea. Holera au săcerat pănă acum numai vreo 500 ruși ... va avea loc în foaiea d-tale. Al d-tale frate și serv, G. Sion. [234v] Scrisoarea 3 Iași, 11. nov. 1849 Scumpul meu domn! Pe când erai în Molvova, mă măguleam cu spranța că vei veni să vezi și Iașiul, dacă nu și amicii. Dar de când te-ai dus ... dacă se poate, căci sunt mulțime de amatori. Îți rămân îndătorit să te servesc cu toate puterile mele, pentru că sunt convins că [238] servind ...
Mihai Eminescu - Despărțire (Eminescu)
... Mihai Eminescu - Despărţire (Eminescu) Despărțire de Mihai Eminescu Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita? Te-aș cere doar' pe tine, dar nu mai ești a ta; Nu floarea vestejită din părul tău bălaiu, Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai ... zidurile reci Cerși-vor pentru mine repaosul de veci; Ci eu aș vrea ca unul, venind de mine-aproape, Să-mi spuie al tău nume pe 'nchisele-mi pleoape, Apoi — de vor — m'arunce în margine de drum... Tot îmi va fi mai bine ca 'n ceasul de acum ...
Alecu Donici - Vaporul și calul
... Vaporul şi calul Vaporul și calul de Alecu Donici Locomotivul ca fiara muge, Din sânu-i scoate de tartar fum, Și ca balaur șuierând fuge Pe ferecatul cu șine drum. O coadă lungă în urmă-i poartă: Șir de vagoane cu călători; Astfel vaporul fu de la soartă Menit să poarte ... tu? întreabă calul; dar spune-ne ce ești? Și-a noastră datorie, Cum poți să ți-o însușești? Noi, caii, de când lumea, pe om l-am tot purtat. Primblări de gust, vânaturi, călătorii, răzbeluri, Amoruri, fapte grele și alte multe feluri De ale lui capricii, noi i-am ...
... puternică răbdare Și cu suflet de român. Căci românul e întocmai precum stâncile mărețe Care-n valurile mării furtunate și semețe Neclintite-n veci rămân. Pe aceste mândre țărmuri sentinelă-naintată Neamul nostru, fără sprijin, în veghere necurmată Stă pe loc la postul său. El de douăzeci de secoli a trecut prin mii de lupte, Dar acum i-a căzut brațul, i ... mari fapte roditoare Pentru neamul românesc, Căci el are din vechime o menire strălucită! El a fost și vrea să fie sentinelă neclintită Pe
George Coșbuc - Coloana de atac
... răsărim pe deal deodată. Ne văd păgânii, sar pe zid, Potop de foc spre noi deschid. Dar noi prin foc o rupem iute, Crezându-ne pe sub redute. Și nu eram! Vedeam de sus Că altfel e de cum ne-au spus, Că pân-acolo-i lungă cale, O râpă-n ... leatul tot. Cat ai clipi, muream o sută, Muream mai mulți, căci din redută Nu plumbi curgeau, ci râu de foc, Și linii-ntregi cădeau pe loc. Și-un căpitan, cel nalt, sărmanul, Căzuse vârfuind mormanul, Iar celălalt, acel ce-ochea, Muri trăsnit în fața mea. Căci uite-așa văzui de bine ... Cu pumnii dăm, mușcăm cu dinții, Și piept la piept ne zvârcolim, Străbatem repezi și răzbim. Închid de veci nizamii gura, Iar noi îi dăm pe râpi de-a dura. Ieșim apoi, ca duși de vânt, Pe fața negrului pământ. Pe lături ne-ntărim șireagul: Și iat-un căpitan cu steagul În fruntea noastră drum făcu: Ura, băieți, acu-i acu! Roiesc turbați pe zid păgânii, Sub zid se-ndeas-orbiș românii Și-aruncă scări, răzbesc prin fum, Străbat mereu facându-și drum. Trăsniți, copii, tot după mine! Noi ... ...
... George Coşbuc - Din adâncimi Din adâncimi de George Coșbuc Din adâncimi fără de margini A răsărit pe cer o stea; Și triști, nemișcători de-a pururi Aprinșii sori priveau la ea. De la-nceput, de când e lumea, Izbită ea ... alunge-ai frigului fiori. Și să uitau cu jale-n drumul Pierdutului drumeț acum— O, de-ar putea și ei vreodată S-alerge-n veci pe-același drum. Căci ei de la-nceputul lumii Stau solitari în gol așa, Și-n lungul cel de veci al vremii Ei tot pe-același loc vor sta. Dar nu știau că steaua-n treacăt Își plânge-amarul ei noroc, Că, de-obosită, pizmuiește Pe cei ce stau etern în loc
... fatală Ce pururea ne-nșală, Sub nume de noroc, Și după care unii necontenit s-alungă Dar nu pot să-l ajungă; Iar alții, stând pe loc